FORME DE MANIFESTARE A CRIMINALITATII ECONOMICE CE IMPLICA OPERATIUNI DE SPALARE A BANILOR

FORME DE MANIFESTARE A CRIMINALITATII ECONOMICE CE IMPLICA OPERATIUNI DE SPALARE A BANILOR

1. Procedee de spalare a banilor in

tara noastra

Activitatile de prevenire si combatere a spalarii banilor sunt activitati complexe care incearca sa stabileasca atat modalitatile prin care infractorii dobandesc bunurile ilicite, cat si traseele pe care acestia le urmeaza pentru a le scoate din zonele de observatie ale autoritatilor, activitati absolut necesare de parcurs, in vederea contracararii rezultatelor infractionale.

Analiza evolutiei criminalitatii in general si, a celei economice in special, permit obtinerea datelor ce contureaza fizionomia actuala a spalarii banilor, fenomen care, in Romania este caracterizat in principal, prin urmatoarele elemente:

- relatia nemijlocita, de interdependenta a criminalitatii cu evolutia vietii economice, care motiveaza partial si cauzele care o genereaza, conditiile favorizatoare, imprejurarile ori situatiile in care se manifesta;

- mentinerea si chiar accentuarea cazurilor tot mai diverse de transfer ilegal de patrimoniu si capital, de la stat catre sectorul particular, vanzarile de active subevaluate, incalcarea premeditata a metodologiilor de concesionare si de privatizare, eludarea procedurilor de licitare sau alte modalitatii de initiere si sustinere a lucrarilor de investitii cu fonduri de la bugetul statului;

- prezenta tot mai agresiva a infractiunilor care vizeaza sistemul financiar-bancar si de asigurari, ce au ca rezultat falimentarea unor segmente de activitati specifice( banci private, fonduri mutuale, societati de asigurare, fonduri de valori mobiliare, etc.) sau unitati din domeniul productiei ori sectoare de importanta majora( complexe industriale de mare importanta pentru economia nationala, terenuri petroliere sau cu alte zacaminte, mine,etc.). De exemplu, persoana insarcinata cu spalarea banilor se prezinta la o unitate bancara si deschide un cont , pe numele unei persoane nesuspectate, in care face depuneri periodice si din care realizeaza plati pe numele altor persoane sau societati comerciale, care, la randul lor, retrimit banii in alte conturi, realizand confuzie si implicit pierderea urmei unor sume importante de bani din activitati ilicite. Mai mult decat atat, cu complicitatea unor functionari corupti ai bancilor se pot transfera titluri de valoare, fara acoperire in evidentele contabile ale altor banci, dandu-se astfel valoare unor acte nule si favorizandu-se astfel activitatile infractionale ale criminalitatii organizate.;

- incalcari directe ale regimului stabilit pentru unele activitati economice, cum sunt cele referitoare la importul si exportul de marfuri, licentele comerciale, transferurile externe de capital, atragerea de capital strain, maniera defectuoasa de privatizare in diferite sectoare si staruinta in acest defect, alte ''greseli'', de aceeasi natura, in procesul de reforma economica;

- explozia, fara precedent, a actelor de coruptie- decurgand din grava criza morala a societatii civile romanesti, manifestata prin cresterea gradului de coruptibilitate a factorilor cu atributiuni de decizie si administrare a vietii economico-financiare - afecteaza practic intreg sistemul economic, administratia de stat, institutiile bugetare, organele de control etc., ca si raporturile ce se stabilesc intre persoane fizice sau juridice in derularea procesului de privatizare;

- deteriorarea grava a climatului de credibilitate necesar evolutiei pozitive a reformei economice manifestata, la nivel macroeconomic, prin atitudinea de neincredere in sistemul financiar-bancar, in fondurile de investitii si chiar in institutiile financiare ale statului( ca urmare a unor fraude de mari proportii ce s-au produs din vina celor care le administrau), cat si la nivelul raporturilor comerciale dintre regiile autonome, societatile comerciale, agentii economici privati, alte persoane juridice si chiar persoane fizice dominate de principiul '' care pe care '' concretizat in rea-credinta, inselaciuni, falsuri de toate nuantele etc.;

- perfectionarea metodelor de comitere a infractiunilor economico-financiare, conjugata cu organizarea tot mai eficienta a grupurilor de infractori, extinderea activitatii lor in toate sectoarele economiei, in scopul obtinerii mijloacelor financiare necesare comiterii altor fapte penale, cu un grad de pericol social, specifice crimei organizate de tip mafiot;

- diversificare formelor de valorificare a produselor, valorilor si avantajelor rezultate din infractiuni, prin tot mai frecventa folosire a unor modalitati, consacrate pe plan international, menite sa ascunda sursele venitului ilicit si sa amplifice profitul obtinut, cum sunt: jocuri de noroc, reteaua cazinourilor, intensificarea traficului ilicit cu obiecte de arta si exodul unor valori din patrimoniul cultural national, eludarea sistematica a legislatiei interne si conventiilor internationale in domeniul proprietatii intelectuale, a drepturilor de autor si conexe, fraude informatice etc. De altfel, cea mai simpla cale de schimbare a banilor este aceea de achizitionare a fiselor de joc in cazinouri si in intelegere cu patronii acestuia, atat sumele platite cat si cele incasate apar in postura celor legale, fara posibilitate de urmarire.

- consolidarea gradului de profesionalizare a mediilor criminale si structurilor crimei organizate. Gruparile de infractori constituite pe teritoriul Romaniei au adoptat si si-au perfectionat deja principiile de organizare si regulile de actiune ale structurilor mafiote, prin coruperea persoanelor ce ocupa posturi oficiale in domeniul finantelor, comertului, bancilor, administratiei, justitiei etc.;

- cresterea in continuare a economiei subterane, paralele sau alternative. Aceasta se alimenteaza si se dezvolta intr-o mare diversitate de afaceri ilegale care produc o imensa masa monetara murdara, practic necontrolata de autoritatea financiar-bancara, tranzactionarea acestor capitaluri facandu-se in afara circuitelor financiar-bancare.;

- intensificarea luptei, a disputelor directe intre gruparile de tip mafiot pentru dobandirea ori mentinerea suprematiei in anumite domenii cum ar fi: traficul de droguri, contrabanda cu tigari, alcool si opere de arta, traficul de masini furate precum si disputa pentru zonele de influenta. Aceasta lupta are ca protagonisti, de cele mai multe ori, grupurile din lumea tiganilor, arabilor, kurzilor, moldovenilor etc.;

- organizarea pe teritoriul Romaniei a unei stabile piete a traficantilor si consumatorilor de droguri. Aceasta piata are deja componente la vedere: grupuri de cetateni straini( arabi, turci, chinezi, greci, italieni etc.) stabiliti in marile centre urbane in calitate de oameni de afaceri, studenti, refugiati din zonele de conflict, care consuma in mod obisnuit droguri. Se constata din pacate in ultimul timp, implicarea tot mai pronuntata a cetatenilor romani, atat in actele de trafic, cat si in desfacerea si consumul de droguri.

Cele cateva procedee de spalare a banilor prezentate anterior, procedee folosite de infractori pentru reinvestirea sumelor ilicite, obtinute in prealabil in urma savarsirii de infractiuni, sunt imperios necesare a fi amplu cunoscute si intelese prin modul lor de operare de catre organele de cercetare penala si justitie, in scopul efectuarii unor cercetari eficiente si a realizarii in bune conditii a actului de justitie.

2. Procedee de spalare a banilor

in exterior, procedee externe

combinate si cu procedee interne

Activitatea transnationala de spalare a banilor presupune pe langa crearea fondurilor ilicite si o preocupare din partea organizatiilor criminale de reinvestire a acestora in capitaluri care ulterior pot fi prezentate ca fiind legitime fara a atrage atentia autoritatilor.

Profiturile obtinute din activitati ilegale nu sunt distribuite in mod uniform in toate tarile. In unele, profiturile obtinute din activitati ilicite sunt mici, fiind impartite in randul unor infractori care le cheltuiesc imediat, iar in alte tari, mai ales acolo unde crima organizata este puternic implementata, iar coruptia se realizeaza pe scara mare, activitatile ilegale sunt deosebit de mari, complexe si, de regula, concentrate in maini relativ putine.

Activitatile infractionale de amploare care implica spalarea de bani murdari, atrage si o forta calificata din diverse domenii de activitate. Astfel, atragerea fortei calificate din piata de capital se poate face prin folosirea expertilor financiari - bancari care pot sa canalizeze fondurile spre institutii financiare si alte fonduri de capital, cum sunt plasamentele imobiliare si intreprinderile mici, spre tari in care banii pot fi investiti mai usor, fara teama ca se vor pune intrebari privind provenienta lor.

Intrarile si scurgerile mari de capital influenteaza cursurile de schimb si ratele dobanzilor sau chiar preturile unor anumite fonduri de capital in care sunt investiti banii. Asa se poate explica ca in anumite tari, inclusiv Romania, unde s-au identificat spalari mari de bani, s-a inregistrat o crestere mare a preturilor pamanturilor si imobilelor, in general, fiind aceasta, una din modalitatile de savarsire a infractiunii.

Prin urmare, miscarile de capital care provin din activitatile de spalare a banilor murdari, mai ales atunci cand sunt de natura temporara, produc efecte destabilizatoare nu numai pe plan national, ci si international. Unele organizatii criminale urmaresc, intentionat, sa distruga pietele financiare prin coruperea unor legiuitori sau functionari care, prin atributiile lor, reglementeaza pietele bancare de valuta sau pietele financiare.

In definitiv, spalarea internationala a banilor se bazeaza pe exploatarea diferentelor dintre reglementarile financiare si bancare ale tarilor din intreaga lume, astfel incat, reducerea acestui fenomen este legata direct de eliminarea diferentelor dintre aceste tari, ceea ce este greu de realizat, datorita intereselor care primeaza de la stat la stat.

In vederea unui cat mai mare succes in realizarea spalarii banilor, infractorii din acest segment infractional, cauta ca loc de desfasurare asa-numitele paradisuri fiscale, unde operatiunile sunt protejate de secretul bancar, garantandu-se anonimatul clientelei. Aceste zone sunt preferate de spalatorii de bani pentru faptul ca nu li se verifica identitatea lor iar, normele bancare care, in general, impun verificarea clientilor sunt deosebit de ingaduitoare, avand fireste, scopul de a atrage cat mai mult capital, fara sa intereseze prea mult provenienta acestuia.

Paradisurile fiscale sunt alese desigur, si pentru faptul ca in aceste teritorii nu au un cadru legislativ de sanctionare a spalarii banilor precum nici structuri statale specializate in prevenirea si combaterea spalarii banilor.

Un procedeu des folosit in spalarea banilor sunt inregistrarile de operatiuni fictive in plan international. Operatiunile fictive se realizeaza prin simularea unor importuri sau exporturi care, in realitate, fie ca nu au avut loc, fie s-au desfasurat in cantitati diferite fata de cele declarate in documentele vamale, respectiv supraevaluate la import si subevaluate la export, in asa fel incat sa se justifice iesirile si intrarile de capital, corespunzator actelor fictive intocmite.

In practica, s-au constatat foarte multe situatii in care procedee de spalare a banilor si cele de evaziune fiscala sunt relativ aceleasi, in schimb din punct de vedere operational, acestea sunt procese complet diferite. Astfel, evaziunea fiscala implica initial, obtinerea unui venit castigat legal dar asupra caruia nu s-au achitat la valoarea reala impozitele datorate bugetului de stat, apoi urmeaza ascunderea existentei veniturilor astfel obtinute sau deghizarea naturii acestora prin trecerea fictiva intr-o categorie de venituri neimpozabile. In aceste situatii venitul care initial era obtinut legal, devine prin aceste operatiuni de sustragere de la plata impozitelor, ilegal.

De remarcat aici, deosebirea existenta intre infractiunea de evaziunea fiscala si cea de spalare a banilor murdari, in sensul ca spalarea banilor face ca veniturile obtinute in mod ilegal sa primeasca imaginea unor bani castigati legal iar, evaziunea fiscala face ca venituri obtinute initial legal, sa devina ilegale corespunzator cu valoarea sustragerii de la plata impozitelor datorate bugetului consolidat al statului, proportional cu veniturile obtinute.

Astfel, in timp ce evazionistii declara realizarea unor venituri mai mici din afacerile lor legale, pentru a plati un impozit mai mic decat cel legal datorat, reprezentantii gruparilor criminale insarcinate cu spalarea banilor, dimpotriva, pot sa declare castiguri cat mai mari din orice activitate legala, pentru a avea o acoperire privind provenienta acestora, chiar daca la un moment dat ar trebui sa plateasca un impozit mai mare, pe ansamblu, calculele facute privind spalarea sumelor de bani ies bine, favorabil lor.

Aceasta practica, nu inseamna desigur, ca organizatiile criminale platesc taxe asupra tuturor castigurilor realizate. Chiar daca ele platesc taxe asupra unei parti din castigurile provenite din infractiuni care produc fonduri ce sunt apoi spalate, organizatiile criminale evita cat mai mult plata taxelor asupra castigurilor lor generale. De regula, banii obtinuti din infractiuni nu sunt inregistrati si impozitati, dar odata ce au trecut prin faza de spalare si au fost introdusi in economia legala, se realizeaza o inregistrare contabila si o plata a impozitelor desi pentru aceste fonduri, natura lor adevarata a fost deghizata.

Spalatorii de bani inventeaza tot mai multe scheme pentru a ocoli regulile de raportare, urmarind transformarea banilor in numerar, in cecuri prin servicii bancare sau spargerea depozitelor in sume mai mici sau in numerar pana la pragul de 10.000 euro, la care se face conform prevederilor legale, raportarea tuturor tranzactiilor sau, chiar recurg la coruperea personalului bancilor pentru a fi siguri ca nu se face raportarea tranzactiei respective pe care doresc sa o efectueze ilegal.

Reusita spalarii banilor consta in realizarea unor activitati de fatada, care sa le ofere o explicatie credibila pentru nivelul depozitelor, a veniturilor obtinute si, nu in ultimul rand, a fondurilor care se transfera periodic in strainatate, in cele mai multe cazuri in zonele declarate drept paradis fiscal.

Un alt procedeu folosit in spalarea banilor este comertul cu bunuri, care insa, este folosit ca acoperire pentru transferurile de bani, rezultati din infractiuni savarsite anterior. Si in aceste situatii, documentele intocmite privind intrarea marfurilor in tara, nu vor corespunde cu preturile reale ale marfurilor respective. Discrepantele create pot favoriza atat evaziunea fiscala dar si activitatea de spalare a banilor, in functie de scopul urmarit.

Alte procedee folosite de infractori in vederea ascunderii provenientei unor fonduri ilicite sunt cele ale transferarii fondurilor prin contabilitatea mai multor societati sau companii, toate implicate in operatiunea de spalare a banilor sau cele de folosire a unor fonduri bancare corespondente in mai multe banci si in mai multe tari. In aceasta situatie, grupul crimei organizate isi are banii depusi intr-o banca, dar in numele unei alte banci. Avand in vedere ca banca are un cec valabil emis din contul corespondent, grupul isi poate retrage sau transfera banii din contul corespondent intr-un alt cont oricand solicita aceste servicii, cu intentia de a li se pierde urma si de a realiza spalarea acestora.

O preocupare constanta a grupurilor de infractori este aceea de a repatria, prin diferite metode, fondurile gata spalate prin transferurile succesive. In aceste cazuri se folosesc justificari privind castiguri deghizate la cazinouri, jocuri de noroc, achizitii imobiliare, imprumuturi ale firmelor din partea asociatilor sai, etc.

In situatia unei actiuni imobiliare simulate, in care se vinde o proprietate imobiliara unui cetatean strain, care in realitate este aceeasi persoana sau face parte din acelasi grup infractional, pretul de vanzare al acesteia este mult marit peste cel real, iar banii sunt repatriati astfel sub forma legala a pretului bun obtinut din aceasta afacere imobiliara profitabila.

De asemenea, infractorii pot sa-si repatrieze banii drept venituri obtinute din afaceri internationale, putand sa-si infiinteze societati comerciale pe teritoriul altor state, pentru care sa poata factura fictiv diverse bunuri sau servicii vandute sau prestate, unele greu de controlat, gen consultanta si societati prin care astfel, sa-si poata repatria sume de bani gata spalate.

Metoda des folosita de infractori de aducere a banilor spalati inapoi la beneficiarul lor, este aceea de a imprumuta pentru derularea afacerilor propria societate, iar la cheltuirea imprumutului au dreptul de a-si rambursa imprumutul la un nivel mai mare, respectiv impreuna cu dobanda aferenta acestuia.

Tot mai mult, in ultima perioada de timp, activitatea infractionala de spalare de bani nu mai este o activitate specifica numai unor intreprinzatori sau unor grupuri criminale, aceasta activitate, desfasurandu-se in cadrul unui sistem financiar subteran, si colaborand pe baze de egalitate cu cei care ii utilizeaza serviciile, devin si acestia, complici la savarsirea infractiunii de spalare de bani.

Este din ce in ce mai greu, sa se descopere retelele criminale de spalare a banilor murdari, intrucat acestea, prin procedeele folosite, se interfereaza tot mai des cu activitatile legale, pe fondul preocuparii continue a acestora de a disimula cat mai bine produsele criminalitatii organizate.