ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA POLITIEI DE PROXIMITATE

Sectiunea I

Definirea conceptului de politie de proximitate. Necesitatea implementarii conceptului

Cresterea si diversificarea formelor de manifestare ale criminalitatii demonstreaza necesitatea unei noi abordari conceptuale a locului si rolului politiei in comunitate. Tendintele actuale ale criminalitatii, crima organizata, recrudescenta violentei la nivel individual, intrafamilial si de grup, amploarea faptelor penale de natura economica si a celor care determina accentuarea sentimentului de insecuritate personala, impun o orientare flexibila a strategiilor de actiune necesare activitatii politiei la schimbarile din societate, care influenteaza la randul lor criminalitatea.

In spatiul public, politia raspunde de siguranta cetatenilor. Ea trebuie sa reactioneze cand aceasta siguranta este amenintata. Dar este mai bine sa previi raul decat sa repari ulterior daunele provocate de acesta.

Concept relativ nou pentru Romania, politia de proximitate a fost implementata deja in mai multe state europene din necesitatea de a-i apropia pe oamenii legii de comunitate, dupa ce tehnica si motorizarea i-au indepartat de strazi. Rolul acestor politisti este prevenirea dificultatilor, pornind de la o buna cunoastere a zonei si totodata evaluarea permanenta a riscurilor care pot ameninta societatea civila.

Prin politie de proximitate se intelege politia de anturare, apropiere si de legatura cu cetatenii, in scopul promovarii active a ordinii si stabilitatii. Altfel spus, politia de proximitate se constituie ca un serviciu public in folosul societatii, care, prin amplasarea teritoriala si competenta materiala, are in vedere cu prioritate cunoasterea intereselor si asteptarilor legitime ale colectivitatilor locale si cetatenilor.

Rolul politiei de proximitate este de a asigura linistea publica in viata cotidiana si de a raspunde actiunilor ilegale indreptate impotriva cetatenilor.

Astfel, ea trebuie sa previna si sa inlature delicventa juvenila, sa reprime orice act ilegal, sa contribuie la cautarea solutiilor durabile pentru asigurarea securitatii cetatenilor si bunurilor acestora.

Prin organizarea sa, modurile de actiune adoptate in contextul situatiei operative, politia de proximitate vine in intampinarea preocuparilor populatiei in materie de securitate, in semn de respect, incredere si stima reciproca. Ea isi fondeaza actiunile pe o cunoastere aprofundata a populatiei si teritoriului. Cautarea solutiilor problemelor de siguranta din viata cotidiana, precum si punerea in practica a masurilor sau sanctiunilor de natura sa combata sentimentul de nesiguranta se face in cadrul unui parteneriat. Acesta face legatura stransa intre politie, alte servicii publice ale statului, ale colectivitatilor locale, asociatiile si reprezentantii diferitelor categorii sociale sau profesionale, organizatii neguvernamentale etc. Parteneriatul este un obiectiv prioritar care asigura credibilitate conceptului de politie de proximitate.

Implementarea conceptului politiei de proximitate este necesar intrucat aceasta isi propune fixarea urmatoarelor obiective de prevenire:

- diminuarea temerilor in randul populatiei prin incurajarea gandirii si actiunilor preventive;

- favorizarea cresterii responsabilitatii cetatenilor astfel incat ei sa se simta stapani pe viata si proprietatea lor;

- sa arate populatiei ca securitatea contribuie la cresterea calitatii vietii;

- sfatuirea obiectiva si gratuita a cetatenilor in domeniul securitatii (protectia bunurilor);

- favorizarea colaborarii dintre populatie si politie, incurajarea cetatenilor sa informeze politia in mod responsabil atunci cand iau la cunostinta despre savarsirea unui delict;

- invatarea populatiei sa evalueze corect criminalitatea pentru a scadea rata criminalitatii si frica pe care aceasta o inspira;

Protejarea populatiei numai prin masurile politienesti nu este suficienta pentru a reduce criminalitatea. Siguranta populatiei depinde intr-o mare masura de comportamentul ansamblului de persoane.

Pentru a raspunde rapid asteptarilor populatiei, politia de proximitate trebuie sa dezvolte competente polivalente care sa contribuie la imbunatatirea perceptiei profesiei de politist. Proximitatea se realizeaza prin crearea unui parteneriat intre politie, pe de o parte, si cetateni, unitati scolare, biserica, medii de afaceri, organizatii neguvernamentale, autoritati publice locale, pe de alta parte, in scopul rezolvarii problemelor cu impact direct asupra vietii sociale si crearii unui climat de siguranta civica.

Sectiunea II

Obiectivele politiei de proximitate. Tehnici manageriale

1. Obiectivele politiei de proximitate

Intr-o societate aflata in permanenta schimbare, este necesar ca politia de proximitate sa raspunda exigentelor acesteia, sens in care are in vedere urmatoarele obiective:

Ø     Substituirea unei logici de interventie cu o logica a cunoasterii si a prezentei

Aceasta logica se va traduce prin cunoasterea caracteristicilor socio-economice si umane ale teritoriului si a diferitelor tipuri de populatie care locuieste acolo. Ea face obiectul unei actualizari permanente de catre responsabilul sectorului politiei de proximitate prin organizarea de contacte cu partenerii, vizite in teren, reuniuni de cartier. Cunoasterea mediilor cu probleme si prezenta regulata si continua pe drumurile publice, inclusiv si in special la orele la care riscurile de agresiune sunt cele mai manifeste, are o functie multipla deoarece permite politistilor sa intretina contactul permanent cu populatia, conditie a unei bune cunoasteri reciproce si sursa de incredere mutuala.

Ø     Actiunea politieneasca sa fie ordonata in jurul unor teritorii bine identificate

Intr-o sectie de politie, politia de proximitate este organizata conform principiului sectorizarii care permite o prezenta vizibila si cunoscuta de catre locuitori.

Acest fapt va face ca orice activitate politieneasca sa fie mult mai bine organizata, structurata, permitand acoperirea teritoriului si implicit un mai bun contact cu populatia.

In prezent, ca entitati teritoriale avem sectorul (entitate teritoriala unde se pregateste, se ordona si se evalueaza misiunea de politie de proximitate, fiind nivelul de organizare a dispozitivului de politie de proximitate) si cartierul sau zona (loc de baza al desfasurarii actiunilor politiei de proximitate).

Daca dimensiunile si populatia cartierelor pot fi variabile, acestea sunt intotdeauna adaptate de catre politistii de proximitate pentru rezolvarea problemelor globale ale cartierului clar identificate de catre locuitori.

Ø     Contactul permanent cu populatia

Acest contact se aplica in functie de urmatoarele 3 modalitati:

O implicare puternica in viata orasului - politistii participa in mod obisnuit la marile manifestatii colective ale orasului pentru a asigura buna desfasurare a acestora si mentinerea ordinii, intretin relatii cu alesii, actori locali ori responsabili cu serviciile publice sau asociative.

Un parteneriat activ si constructiv in materie de siguranta al carui cadru este un contract local de siguranta. Acesta constituie baza fara de care politia de proximitate nu ar putea sa se dezvolte in bune conditii. Toti politistii de proximitate, oricare ar fi gradul lor sau subordonarea ierarhica, sunt implicati intr-un fel sau altul in aceasta actiune parteneriala.

O relatie cu publicul bazata pe audienta si dialog - presupune profesionalizarea politistilor astfel incat dialogul purtat cu cetateanul sa fie cat mai productiv.

Ø     Impunerea responsabilitatii la toate nivelurile, tuturor participantilor in teren

Aceasta responsabilitate are urmatoarele caracteristici:

Responsabili bine stabiliti pentru fiecare arie de actiune - fiecarui sector sau cartier ii corespunde un anumit politist, seful unei echipe competente in teritoriul respectiv. Identificarea presupune ca aceste desemnari sa fie facute cu luarea la cunostinta a partenerilor (prin scrisoare, intalnire cu responsabilul din momentul numirii lui), ca si informarea publicului prin toate mijloacele posibile (prin afisarea unei organigrame in incinta biroului de politie sau in orice alt loc).

Obiective de actiune bine stabilite - politistul de proximitate trebuie sa actioneze in functie de obiectivele stabilite pentru a gasi raspunsuri durabile si eficiente la problemele de siguranta din teritoriul de care se ocupa. Aceste obiective sunt stabilite pentru echipa ce se ocupa de o anumita zona, dar si pentru fiecare dintre cei care intervin in problemele acestui teritoriu, oricare ar fi nivelul lor ierarhic.

Implicarea personala eficienta a fiecarui functionar - fiecare dintre persoanele care intervin trebuie sa se simta responsabila, atat in privinta cetatenilor, cat si in privinta echipei din care face parte, a actiunii pe care trebuie sa o dirijeze pentru a atinge obiectivele fixate si pentru a raspunde asteptarilor populatiei.

Autonomie de actiune - aceasta autonomie nu inseamna ca fiecare actioneaza dupa bunul plac, ci ca, respectand cadrul ierarhic, principiile deontologice si obiectivele stabilite, fiecare participant dispune de un grad de autonomie suficient pentru a cauta caile si mijloacele cele mai potrivite pentru indeplinirea obiectivelor urmarite.

Ø     Asigurarea unui serviciu de calitate

Termenul de "serviciu" trebuie inteles ca:

Serviciu public - care se poate concretiza prin modalitati de depunere a plangerilor mai bine adaptate (ca program , locuri, posibilitatea de a face o plangere la domiciliu in cazul persoanelor care nu se pot deplasa din motive bine intemeiate, cum ar fi paznicii), sau printr-o mai buna relatie cu activitatea judiciara (politia de proximitate trebuie sa asigure fiecare victima a unei infractiuni de inceperea procedurii judiciare).

Serviciu in folosul comunitatii - consta in gasirea unor solutii mai bune pentru primirea cetatenilor, o atentie mai mare acordata victimelor si asistenta lor atunci cand ele fac parte dintr-o categorie mai vulnerabila (plangerea la domiciliu care este facuta in beneficiul unor anumite categorii de persoane, cum ar fi batranii sau persoanele cu mobilitate redusa).

Ø     Lucrul in echipa - sunt alcatuite echipe pentru fiecare zona, cartier. Totalitatea echipelor va forma o entitate mai mare - echipa de sector. Echipele se afla sub comanda unui responsabil bine stabilit, insarcinat sa le dirijeze si sa supravegheze modul in care acestea conlucreaza.

Lucrul in echipa si constituirea unui serviciu organizat pe baza acestui model nu exclud exercitarea functiilor specifice, proprii functionarii birourilor politiei.

Ø     Comunicarea externa si interna

Comunicarea externa - vizeaza mediatizarea, aducerea la cunostinta publicului, prin intermediul diverselor mijloace de comunicare, a activitatii politiei. Aceasta comunicare, realizandu-se in ambele sensuri, are rolul de verificare si completare a informatiilor dintre parteneri (de exemplu: presa poate fi considerata un partener de la care primim si careia ii dam informatii in folosul tuturor).

Comunicarea interna - vizeaza cunoasterea corecta si actualizata a informatiilor din sfera de activitate a politistilor de proximitate, fiind un mijloc determinant de a-i mobiliza in actiuni bine intelese. De asemenea, comunicarea interna se refera si la comunicarea cu celelalte compartimente ale politiei in scopul cunoasterii in intregime a situatiei operative din zona de responsabilitate.

Politia de proximitate este o filozofie a intregului departament de politie ce traseaza practici de succes din trecut si prezent, mentinandu-se in acelasi timp o imagine pentru viitor si o proiectare interdisciplinara prin "imprumutarea" conceptuala de la o varietate de discipline pentru a produce cele mai "creative", eficiente si efective abordari, pentru a cauta cele mai bune relatii si parteneriate cu diverse persoane si grupuri, in scopul controlului criminalitatii si imbunatatirii calitatii vietii.

2. Tehnici manageriale

In scopul implementarii conceptului politiei de proximitate este necesar sa se utilizeze tehnici manageriale adecvate, putandu-se enumera:

realizarea conceptului de prevenire sa se faca tinand cont de harta criminalitatii zonale;

rezolvarea problemelor curente ale unitatii de politie sa aiba la baza filozofia politiei de proximitate;

realizarea unor programe de parteneriat cu o proiectie larga in timp la care sa participe cat mai multe persoane din randul societatii civile;

participarea la actiunile de prevenire in parteneriat, planificat, a tuturor politistilor din unitate;

desfasurarea unei campanii de presa sustinute, uneori agresiva,care sa aiba ca scop ideea de parteneriat.

Sectiunea III

Fisa postului si ghidul politistului de proximitate

Politistul de proximitate isi dedica activitatea consilierii si informarii cetatenilor cu privire la prevederile unor acte normative, la modalitatile prin care acestia pot evita sa devina victimele unor infractiuni sau autori ai unor fapte penale, avand in acelasi timp si abilitati de cercetare, documentare si rezolvare a unor fapte penale.

Politistul de proximitate este generalistul securitatii in sectorul sau de activitate si acopera toate campurile de prevenire.

In functie de necesitati si situatie, el asigura printre altele:

- prezenta vizibila si linistitoare;

- informeaza si instiinteaza populatia;

- receptioneaza plangerile cetatenilor;

- incheie procese verbale persoanelor contraveniente;

- declanseaza in timp util procedurile penale;

- cauta solutiile practice si durabile la problemele locale de siguranta a cetateanului, in legatura cu alte parteneriate etc.

In executarea atributiilor de serviciu, politistul de proximitate intretine permanent relatii de colaborare sau cooperare , dupa cum urmeaza:

- cu politistii din formatiunile operative din cadrul subunitatii;

- cu consiliile de conducere locale ale Corpului National al Politistilor;

- cu factorii responsabili din cadrul unitatilor de invatamant, conducerile societatilor comerciale, reprezentantii asociatiilor neguvernamentale, presedintii sau administratorii asociatiilor de proprietari;

- cu reprezentantii Garzii Financiare, Corpului de Control al Primariei, Directiei Finantelor Publice, Autoritatii pentru Protectia Consumatorului, Politiei Sanitar -Veterinara, Politiei Comunitare, Jandarmeriei si Centrului Militar, Directiei judetene pentru protectia copilului aflat in dificultate etc.

Activitatea zilnica a politistului de proximitate incepe cu punerea sa la curent fata de evenimentele care au avut loc pe raza de competenta a sectorului sau de activitate cat si a unitatii sau subunitatii din care face parte (toate evenimentele de natura penala vor fi consemnate de catre politistul de proximitate pe "tabla situatiei operative din ultimele 24 de ore de pe raza de competenta a sectiei" pentru a fi luate la cunostinta cat mai usor si de catre ceilalti lucratori ). De aceea, el ia legatura cu toti ceilalti lucratori din cadrul sectiei de politie (in primul rand cu ofiterul de serviciu), interesandu-se si de alte fapte sau evenimente, chiar daca nu s-au intamplat in zona sa de responsabilitate, de care este necesar sa stie pentru a face conexiuni si a-i fi mai usor astfel sa ia masuri de contracarare intr-un efort colectiv al compartimentului sau sectiei. Pe baza acestor informatii se vor intocmi planuri de actiune care vor fi puse in practica imediat. Avantajul este acela ca se asigura o mobilitate de actiune si o corelare intre momentul actiunii si situatia operativa din teren.

Planul de munca individual constituie urmatoarea activitate pe ordinea de lucru. De obicei in primele doua ore de activitate sunt primite cererile, sesizarile sau reclamatiile cetatenilor din zona de competenta, dupa care, activitatea politistului se orienteaza pe munca in teren unde indeplineste o serie de atributiuni de serviciu cum ar fi:

cunoasterea locuitorilor din sector (dar fara a face recensamantul acestora);

culege informatii pertinente pentru identificarea autorilor de infractiuni sau alte fapte care sunt in contradictie cu normele de convietuire in societate;

identifica pe copiii strazii, cersetori, stergatori de parbrize luand masuri de redare familiilor sau de internare in centre de ocrotire;

afla numele persoanelor disparute pe care ulterior il transmite sefilor de zona, culegand totodata date si informatii despre acestea;

identifica grupurile de mici delicventi luand masuri de sanctionare a parintilor lor pentru lipsa de supraveghere;

se deplaseaza la gradinitele, scolile, liceele de pe raza de competenta luand legatura cu directorii acestora si cu comitetele de parinti. Impreuna cu profesorii participa activ la actiuni privind conduita si comportamentul in scoli, este ascultat de elevi si parinti. De asemenea, intra in contact cu directorii altor unitati publice;

urmareste delictele pentru realizarea flagrantului si atragerea atentiei sau sanctionarea celor vinovati;

identifica si ia legatura cu persoanele in varsta, victime ale unor infractiuni;

poarta un dialog cu cetatenii in scopul prevenirii infractiunilor;

controleaza respectarea reglementarilor legale privind comertul, informand pe cei in cauza asupra prevederilor legii. El trebuie sa-i atentioneze cu privire la consecintele nerespectarii legilor. Atributii specifice de sanctionare in acest caz au agentii si ofiterii de siguranta publica, precum si sefii de zona;

periodic sau ori de cate ori este nevoie, in baza unui plan de actiune intocmit de catre seful de birou Ordine Publica, participa impreuna cu alte forte (agenti de siguranta publica, sefi de zona, mica criminalitate) la combaterea anumitor fapte de natura contraventionala (combaterea comertului stradal neautorizat, a cersetoriei, vagabondajului, ordinii si linistii publice) sau penala (in zonele cu un ridicat potential criminogen).

sfatuieste comerciantii sa-si supravegheze magazinele personal, sa le inzestreze cu sisteme de paza sau sa apeleze la serviciile unei firme specializate, prevenind astfel eventuale furturi sau efractii.

Nu putem vorbi despre un sfarsit de program al politistului de proximitate deoarece el este in permanent contact cu populatia, cu cetatenii, iar prin prisma formarii sale profesionale, va desfasura activitati specifice muncii chiar si in afara orelor de program. Totusi, putem mentiona faptul ca la sfarsitul programului "oficial" de lucru, acesta ia legatura cu seful de birou sau ofiterul care-i coordoneaza activitatea comunicandu-i activitatile desfasurate, rezultatele obtinute si propunerile pe care le are.

Ghidul politistului de proximitate se refera la selectarea, incadrarea si competentele politistilor de proximitate.

Selectarea si incadrarea politistilor de proximitate

Selectarea politistilor de proximitate se face din randul efectivelor existente (barbati si femei) , avandu-se in vedere urmatoarele criterii:

- sa dispuna de un nivel ridicat de pregatire de specialitate, juridica si de cultura generala;

- sa cunoasca o limba de circulatie internationala, precum si limbile, traditiile si obiceiurile etniilor care formeaza populatia in zona de responsabilitate;

- sa dispuna de capacitatea de a purta discutii libere pe anumite probleme de interes;

- sa se bucure de aprecieri pozitive si respect din partea colegilor si cetatenilor;

- sa prezinte interes pentru problemele sociale ale cetatenilor si disponibilitatea de a le rezolva;

- sa manifeste disponibilitate in a se informa si a coopera in acest sens cu agentii de politie si cu ofiterii din celelalte formatiuni ale politiei, precum si cu jandarmii, gardienii publici, autoritatile administrative, O.N.G.-urile etc.

- in zonele unde populatia etnica este majoritara, politistii de proximitate vor fi selectati prioritar din randul celor care apartin acesteia.   

Competentele politistului de proximitate

Politia de proximitate este polivalenta.

Activitatea politistului de proximitate este foarte diferita de cea a sefului de zona (fostul sectorist), avand un mai mare grad de acoperire, de misiunea politistului din patrula, nefiind punctuala sau de cea a politistului de investigatie, nerezumandu-se la a oferi un raspuns la o plangere, ci cautand solutii mai durabile si globale. Politistul de proximitate nu devine pe rand sef de zona, functionar in patrula sau politist care se ocupa de investigatii. El mobilizeaza ansamblul tehnicilor politienesti simultan sau succesiv, in functie de problemele pe care le are de rezolvat.

Generalist, capabil sa faca uz de toate tehnicile politienesti, fie ele de prevenire, de interventie sau de represiune, politistul de proximitate intalneste toate tipurile de activitati in zona care ii este incredintata.

Sa fie capabil ca pe baza obiectivelor pe care le are de indeplinit , sa dea dovada de initiativa, stapanire de sine, corectitudine, profesionalism si spirit civic.

Politistul de proximitate este o persoana care asigura ordinea si securitatea unui cartier, detensionand situatiile de criza, aplicand fara partinire legea. El favorizeaza, prin comportamentul sau si prezenta sa, o apropiere intre politie si populatie. El este considerat ca un element esential al evolutiei politiei in relatiile cu comunitatea . Este absolut necesar ca politistul de proximitate sa aiba bune cunostinte profesionale si mai multi ani de experienta. Tot timpul trebuie sa fie disponibil la solicitarile populatiei si colegilor, sa fie competent.

COMPETENTE: legate de personalitatea sa, sociale, strategice si culturale, profesionale si functionale.

Competente strategice si culturale

Sa fie capabil sa recunoasca interdependentele, reflexele si actiunile globale, sa aiba o vedere generala, sa aiba imaginatie, sa recunoasca tendintele de dezvoltare viitoare, sa fie deschis la problemele societatii, sa aiba initiativa.

Competente profesionale si functionale

Sa aiba cunostinte profesionale generale bine structurate, sa detina metode si tehnici de planificare, organizare si rezolvare a problemelor, capacitate de a actiona.

Competente sociale

Empatie (putere de perceptie), franchete, aptitudini de comunicare si conversatie, spirit de echipa, cooperant, abordarea conflictelor intr-o maniera constructiva; adaptarea la schimbari, sa recunoasca si sa utilizeze potentialul partenerilor, capacitate de convingere, sa fie un exemplu.

Competente legate de personalitatea sa

Politistul de proximitate trebuie sa demonstreze angajare, initiativa si voluntarism, tenacitate si perseverenta, acceptarea sarcinilor, flexibilitate, realism si rabdare, rationalitate, credibilitate, tinuta exemplara, toleranta la frustrari, curiozitate, spirit deschis, inovatie, creativitate, tenacitate de asimilare, dorinta de dezvoltare a personalitatii proprii, discernamant, spirit de analiza.

Atributiile politiei de proximitate

Politistul de proximitate are in principal urmatoarele atributii:

Ø     realizeaza cunoasterea populatiei sub aspectul numarului locuitorilor, structurii,obiceiurilor si traditiilor cu caracter local, domiciliului si resedintei;

Ø     este prezent in fiecare zi minim 6 ore pe jos in cartier pentru ca cetatenii sa il poata aborda;

Ø     stabileste contacte permanente cu administratorii asociatiilor de proprietari, factorii responsabili din cadrul unitatilor de invatamant, societatilor comerciale, organizatiilor neguvernamentale, administratiei publice locale pentru identificarea factorilor de risc privind ordinea publica, siguranta cetateanului si stabilirea masurilor comune de prevenire si combatere a faptelor antisociale;

Ø     participa la sedintele asociatiilor de proprietari si la alte evenimente din cartier;

Ø     consiliaza cetatenii care fac parte din categoriile cu grad inalt de risc din punct de vedere al victimizarii;

Ø     mediaza si rezolva amiabil conflictele interumane;

Ø     formeaza sau participa la ateliere, care au ca obiect de activitate imbunatatirea sigurantei publice si personale;

Ø     recepteaza problemele populatiei si impreuna cu institutiile abilitate stabilesc masuri pentru rezolvarea acestora;

Ø     atrage si mobilizeaza cetatenii in derularea unor programe de prevenire a criminalitatii in cartiere pe baza de voluntariat;

Ø     rezolva reclamatiile si sesizarile cetatenilor (mai precis numai pe cele care nu au caracter penal si nu presupun aplicarea de sanctiuni contraventionale, care privesc:

- stari conflictuale;

- tulburarea linistii publice in unitatile de invatamant, asociatii de locatari, societati comerciale etc.;

- fapte antisociale ale caror victime sunt persoane cu probleme sociale (minori, batrani, persoane cu handicap sau cu afectiuni neuropsihice etc.).

Celelalte sesizari si reclamatii ale cetatenilor, de competenta formatiunilor de ordine publica,vor fi solutionate de catre ofiterii din cadrul birourilor sau sefii sectoarelor de siguranta publica.

Ø     culege date si informatii utile muncii de politie, in mod direct si transparent, cu ocazia exercitarii atributiilor de serviciu in mijlocul cetatenilor si nu prin surse de informare;

Ø     colaboreaza cu mass-media pentru ameliorarea sigurantei publice;

Ø     efectueaza acte de constatare si sanctionare numai in cazul infractiunilor si contraventiilor flagrante;

Ø     intretine permanent relatii de colaborare cu politistii din formatiunile operative privind evolutia situatiei operative din sectorul de activitate, tine zilnic evidenta evenimentelor inregistrate si prezinta conducerii rapoarte privind activitatile desfasurate, problemele cu care se confrunta populatia si propuneri de imbunatatire a muncii;

Ø     zilnic analizeaza evenimentele inregistrate in sectorul de responsabilitate, pe care le prezinta sefilor si le evidentiaza pe harta criminogena.

Politistii de proximitate, saptamanal sau ori de cate ori este nevoie, vor prezenta sefului subunitatii un raport cu activitatile desfasurate si rezultatele obtinute, avand in vedere urmatorii indicatori:

- identificarea si detensionarea starilor conflictuale din sectorul de responsabilitate;

- identificarea persoanelor in varsta sau care locuiesc izolat, potentiale victime si activitatile de prevenire intreprinse;

- participarea la sedintele organizate de asociatiile de proprietari;

- participarea la sedinte de prelucrare a unor teme si acte normative in unitatile de invatamant;

- dialogul cu cetatenii pentru prevenirea infractiunilor;

- discutiile avute cu directorii unitatilor de invatamant pentru identificarea elevilor problema si activitati de prevenire executate in acest sens;

- activitatile de identificare si influentare pozitiva a grupurilor de tineri cu preocupari ce aduc atingere regulilor de convietuire sociala;

- activitati de prevenire executate in comun cu formatiunile operative sau alte institutii si organizatii civice;

- informarile adresate administratiei publice locale privind necesitatea solutionarii unor probleme de interes cetatenesc;

- infractiuni si contraventii constatate in flagrant.

Factori de cuantificare a activitatii politistilor de proximitate

Eficienta activitatii desfasurate de catre politistii de proximitate poate fi cuantificata prin prisma urmatorilor factori:

- scaderea ratei criminalitatii;

- reducerea ratei victimizarii;

- reducerea sentimentului de teama in randul cetatenilor;

- scaderea numarului focarelor de violenta;

- cresterea ratei de solutionare a cazurilor;

- scaderea numarului de reclamatii si audiente ale cetatenilor;

- impactul activitatii desfasurate asupra conditiilor sociale si aprecierea de care se bucura din partea cetatenilor;

- cresterea numarului sesizarilor facute de cetateni privind diferite incalcari.