Obligatii complexe

Obligatii complexe

1. Obligatiile afectate de modalitati: a) termenul; b) conditia; c) sarcina.

2. Obligatiile plurale: a) obligatiile cu pluralitate de obiecte (alternative si facultative); b) obligatiile cu pluralitate de subiecte (conjuncte, solidare si indivizibile).

1. Obligatiile afectate de modalitati: a) Termenul. Definitie. Termen este un eveniment viitor si sigur ca se va produce, care afecteaza fie executarea, fie stingerea unei obligatii.

Clasificare:

- dupa efectul sau:

a) termen suspensiv: suspenda executarea obligatiei pana la indeplinirea unui eveniment viitor si sigur;

b) termen extinctiv: determina data la care obligatia se stinge.

- in functie de titularul beneficiului termenului:

a) termen in favoarea debitorului: art. 1024 C.civ. "Termenul este presupus intotdeauna ca s-a stipulat in favoarea debitorului." - reprezinta regula;

b) termen in favoarea creditorului: art. 1024 C.civ. ". daca nu rezulta din stipulatie sau din circumstante ca este primit si in favoarea creditorului" (ex. in cazul depozitului, in care termenul este in favoarea deponentului);

c) termen in favoarea atat a debitorului, cat si a creditorului

- in functie de izvorul sau:

a) termen voluntar sau conventional, adica este cel stabilit prin conventia partilor;

b) termen legal, adica acel termen stabilit printr-un act normativ;

c) termen judiciar, prin care se intelege acel termen acordat de catre instantele de judecata.

- dupa criteriul cunoasterii sau nu a datei impliniri sale la momentul incheierii actului juridic:

a) termen cert: este acel termen a carui implinire este cunoscuta chiar din momentul nasterii raportului juridic obligational;

b) termen incert: este termenul a carui implinire nu este cunoscuta in momentul nasterii obligatiei, desi implinirea lui este sigura.

- dupa modul in care a fost precizat in raportul juridic obligational:

a) termen expres, este prevazut in mod direct de parti;

b) termen tacit, cand este dedus din natura raportului obligational sau din alte imprejurari legate de acesta.

Efecte. Trebuie sa distingem intre:

Efectele termenului suspensiv : nu afecteaza existenta obligatiei, ci numai exigibilitatea sa.

1). plata efectuata pedente termine este valabila; faptul executarii inainte de termen este privit ca o renuntare la beneficiul termenului.

2). pedenti termine creditorul poate lua masurii conservatorii cu privire la patrimoniul debitorului;

3). pana la implinirea termenului nu curge termenul de prescriptie.

Efectele termenului extinctiv : marcheaza momentul stingerii obligatiei prin unul din modurile de stingere ale acesteia.

Efecte specifice termenului de gratie. Termenul de gratie se acorda de instanta de fond numai in favoarea debitorului, fara a cere consimtamantul creditorului si chiar fara a tine cont de eventualele stipulatii contractuale. El nu poate fi acordat cand partile au prevazut in contract pacte comisorii de gradul III sau IV.

Acest termen poate fi acordat, in principiu, pentru orice obligatie, indiferent de izvorul sau obiectul ei.

Termenul de gratie amana, pana la implinirea termenului (sau pana la decaderea debitorului din beneficiul termenului de gratie), executarea silita a obligatiei, insa nu impiedica, daca este cazul, compensatiei.

Exceptii. termenul de gratie nu poate fi acordat in cazul: depozitului; cand partile au prevazut un pact comisoriu expres; in materie comerciala; daca bunurile debitorului se urmaresc de alti creditori; daca debitorul este in stare de faliment sau insolvabilitate cunoscuta; daca prin fapta sa debitorul a micsorat garantiile date prin contract creditorului si daca debitorul nu a dat garantiile promise.

b) Conditia. Definitie. Este un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde existenta (nasterea ori desfiintarea) raportului juridic obligational.

Clasificare

- dupa criteriul efectului:

a) conditie suspensiva este acea conditie de a carei implinire depinde nasterea raportului obligational;

b) conditie rezolutorie este acea conditie de a carei indeplinire duce la desfiintarea retroactiva a raportului obligational;

- dupa criteriul legaturii cu vointa partilor a realizarii sau nerealizarii evenimentului:

a) conditie cauzala este acea conditie a carei realizare depinde de hazard, de intamplare, fiind independenta de vointa partilor (art. 1005 C.civ.);

b) conditie mixta este conditia a carei realizare depinde de vointa uneia din parti si de vointa unei alte persoane, determinata (art. 1007 C.civ.);

c) conditie potestativa este conditia a carei realizare depinde de vointa uneia dintre parti (art. 1006 C.civ.).

Conditia potestativa poate fi pura sau simpla. Conditia pur potestativa este acea conditie a carei realizare depinde exclusiv de vointa unei parti. Conditia potestativa simpla este acea conditie a carei realizare depinde de vointa unei parti si de un fapt exterior sau de vointa unei persoane nedeterminate.

Deosebiri: - obligatia asumata sub conditie suspensiva pur potestativa din partea celui care se obliga este nula (art. 1010 C.civ.), deoarece o asemenea conditie echivaleaza practic cu lipsa intentiei debitorului de a se obliga;

- obligatia asumata sub conditie (suspensiva sau rezolutorie) pur potestativa din partea creditorului este valabila;

- obligatia asumata sub conditie potestativa simpla este valabila atat in privinta debitorului, cat si a creditorului (exceptie: donatia; "este nula orice donatiune facuta cu conditii a caror indeplinire atarna numai de vointa donatorului").

- dupa modul ei de formulare:

a) conditie pozitiva, atunci cand raportul juridic obligational este afectat de un eveniment care urmeaza sa se indeplineasca;

b) conditie negativa, atunci cand raportul juridic obligational este afectat de un eveniment care urmeaza sa nu se indeplineasca.

- alte clasificari: conditie posibila si conditie imposibila; conditie licita si morala si conditie ilicita si imorala.

Conditia imposibila (consta intr-un eveniment care nu se poate realiza, fie sub aspect material, fie sub aspect juridic) sau ilicita (care contravine legii sau prin care se urmareste obtinerea unui rezultat contrar legii) ori imorala (care consta intr-un fapt potrivnic regulilor de convietuirea sociala) este lovita de nulitate. O asemenea conditie desfiinteaza obligatia, numai atunci cand este vorba de o conditie suspensiva; in schimb daca este o conditie rezolutorie, ea nu desfiinteaza obligatia, ci urmeaza a fi socotita pura si simpla.

Efecte. Conditia isi produce, in principiu, efectele retroactiv (ex tunc). Trebuie sa distingem intre:

Efectele conditiei suspensive

Pedente conditionae: se presupune ca obligatia inca nu exista. In consecinta:

- creditorul nu poate cere executarea obligatiei (plata);

- debitorul nu datoreaza nimic, iar daca totusi plateste, el poate cere restituirea platii ca nedatorata;

- obligatia nu se poate stinge prin compensatie, deoarece nu se stinge nici prin plata;

prescriptia extinctiva nu incepe sa curga (dreptul la actiune).

Drepturile creditorului:

- riscul pieirii fortuite a bunului individual determinat, care face obiectul obligatiei de a da, va fi suportat de debitorul acestei obligatii;

- creditorul poate totusi sa faca acte de conservare, cum ar fi: intreruperea unei prescriptii, dobanditorul sub conditie suspensiva al unui drept real imobiliar il poate inscrie in CF;

- creditorul poate sa solicite si sa obtina garantie pentru creanta sa (gaj, garantie reala mobiliara, ipoteca, fidejusiune);

- creditorul poate sa cedeze, prin acte inter vivos sau prin acte mortis causa dreptul sau conditional (exceptie: "orice dispozitie testamentara, facuta sub conditie suspensiva, cade cand eredele sau legatarul a murit inaintea implinirii conditiei - art. 925 C.civ.);

- debitorul este tinut sa respecte dreptul creditorului.

Eveniente condionae:

daca conditia s-a realizat, obligatia fiind considerata ca-si produce efectele ex tunc. In consecinta:

- plata efectuata pedente conditionae, desi era nedatorata si se putea cere restituirea ei, este validata prin indeplinirea conditiei si nu mai poate fi restituita;

- transmisiunile de drepturi consimtite pedente conditionae de catre titularul dreptului conditional sunt consolidate;

Exceptii: - prescriptia extinctiva incepe sa curga numai de la data implinirii conditiei;

- fructele culese de instrainator raman ale sale;

- actele de administrare facute de cel care a instrainat inainte de implinirea conditiei raman valabile, desi, ca efect al implinirii conditiei suspensive, se considera ca el nu a mai fost proprietarul bunului din momentul incheierii raportului juridic obligational;

- riscurile produse pedente conditionae sunt in sarcina celui care a instrainat.

2) daca nu s-a indeplinit conditia suspensiva, atunci partile se gasesc in situatia in care ar fi fost daca nu ar fi incheiat raportul juridic obligational. Prin urmare:

- toate prestatiile efectuate trebuiesc restituite;

- garantiile constituite de desfiinteaza;

- toate drepturile constituite de catre debitor se consolideaza.

Efectele conditiei rezolutorii

Pedente conditionae: conditia rezolutorie nu isi produce efectele, raportul juridic obligational comportandu-se ca pur si simplu. In consecinta:

- debitorul trebuie sa isi execute obligatia asumata, iar creditorul poate sa solicite executarea acesteia;

- dobanditorul sub conditie rezolutorie al unui bun individual determinat suporta riscul pieirii fortuite, in calitate de proprietar;

- dreptul dobandit sub conditie rezolutorie poate fi transmis prin acte inter vivos sau prin acte mortis causa si va fi dobandit tot sub conditie rezolutorie.

Eveniente condionae:

daca conditie s-a realizat, raportul juridic obligational se desfiinteaza cu efect retroactiv. Prin urmare:

- partile trebuie sa-si restituie prestatiile efectuate;

- daca pedente conditionae dobanditorul a constituit anumite drepturi cu privire la bun, acesta se desfiinteaza retroactiv;

Exceptii:

riscurile produse pedente conditionae sunt suportate de dobanditorul proprietar sub conditie rezolutorie, asa incat el va fi tinut sa plateasca pretul bunului, desi, in momentul implinirii conditiei, dreptul sau dispare cu efect retroactiv;

- actele de administrare facute de dobanditorul sub conditie rezolutorie raman valabile;

- fructele culese de dobanditorul sub conditie rezolutorie raman in proprietatea sa.

Daca conditia rezolutorie nu s-a realizat, raportul juridic obligational se consolideaza, fiind socotit inca de la nasterea sa ca pur si simplu.

c) Sarcina. Definitie. Sarcina este obligatia de a da, a face sau a nu face, impusa gratificatului de catre dispunator in contractele cu titlu gratuit.

Efecte:

- sarcina nu afecteaza valabilitatea raportului juridic obligational in caz de neexecutare a ei, ci numai eficacitatea acestuia;

- neexecutarea sarcinii atrage ca sanctiune, in principiu, revocarea (rezolutiunea) contractului cu titlu gratuit prin care a fost instituita;

- datorita caracterului pro parte in contractul sinalagmatic, conferit de sarcina, neexecutarea sarcinii da dreptul dispunatorului de a opta intre a cere rezolutiunea (revocarea) contractului sau a pretinde obligarea la executarea in natura a sarcinii, iar daca aceasta nu mai este posibila, despagubiri.

In timp ce conditia opereaza de drept (in caz de litigiu instanta numai constata efectele produse de realizarea sau nerealizarea conditiei), revocarea (rezolutiunea) pentru neexecutarea sarcinii trebuie ceruta instantei judecatoresti.

2. Obligatiile plurale: a) Obligatiile cu pluralitate de obiecte pot fi alternative si facultative.

Obligatia alternativa este acea obligatie al carei obiect consta in doua sau mai multe prestatii, dintre care, la alegerea uneia din parti, executarea unei singure prestatii duce la stingerea obligatiei.

Efecte. In principiu, alegerea prestatiei apartine debitorului. Ea apartine creditorului numai daca exista stipulatie expresa in acest sens (art. 1027 Cod civil).

Cand alegerea este facuta de debitor se produc urmatoarele efecte:

- daca la scadenta debitorul nu opteaza, creditorul poate cere executarea silita numai a unei prestatii;

- daca obligatia are doua obiecte, din care unul este ilicit, imoral sau imposibil, obligatia urmeaza a fi considerata pura si simpla;

- daca unul din obiecte piere sau nu mai poate fi predat din orice alta cauza, chiar imputabila debitorului, obligatia devine simpla.

Cand alegerea este facuta de catre creditor se produc urmatoarele efecte:

- daca unul din obiecte piere fara culpa debitorului, creditorul primeste obiectul ramas;

- daca unul din obiecte piere din culpa debitorului, creditorul poate alege dintre bunul ramas si pretul bunului pierit;

- daca pier amandoua obiectele din culpa debitorului, creditorul poate cere pretul oricareia dintre ele;

- daca numai unul piere din culpa debitorului, creditorul poate cere numai pretul acestuia.

Obligatia facultativa este acea obligatie in care debitorul se obliga la o singura prestatie, cu facultatea pentru el de a se libera, executand o alta prestatie determinata.

Efecte. Creditorul nu poate cere decat executarea prestatiei care singura constituie obiectul obligatiei, iar pieirea acestuia in mod fortuit duce la liberarea debitorului.

b) obligatiile cu pluralitate de subiecte pot fi conjuncte, solidare si indivizibile.

Obligatia conjuncta sau divizibila este acea obligatie cu pluralitate de subiecte - mai multi creditori sau mai multi debitori - intre care creanta sau datoria se divide de plin drept. Aceasta obligatie apare de cele mai multe ori in cazul transmisiunii succesorale.

Efecte: - daca sunt mai multi debitori, fiecare este obligat sa plateasca numai partea sa de datorie si nu poate fi urmarit decat pentru acea parte;

- daca sunt mai multi creditori, fiecare poate urmari pe debitor numai pentru partea sa din creanta;

- daca unul dintre debitori devine insolvabil, consecintele insolvabilitatii acestuia vor fi suportate de creditor, deoarece el nu poate urmari pe ceilalti debitori pentru partea debitorului insolvabil;

- fiecare creditor, in cadrul obligatiei conjuncte, actioneaza pentru a-si apara propriile sale interese.

Obligatia solidara (solidaritatea) este acea obligatie cu subiecte multiple in cadrul careia fiecare creditor solidar poate cere debitorului intreaga datorie sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a prestatiei datorate de toti creditorului.

Obligatia solidara poate fi: conventionala si legala.

Dupa cum impiedica diviziunea creantei intre creditori sau intre debitori, solidaritatea poate fi: activa si pasiva.

Solidaritatea activa poate sa-si aiba izvorul numai in conventia partilor sau in testament. In Codul nostru civil nu exista solidaritate activa legala.

Efectele solidaritatii active.

I. Raporturile dintre creditorii solidari si debitorul lor comun se produc urmatoarele efecte:

- fiecare creditor poate pretinde si sa primeasca plata integrala;

- debitorul poate plati intreaga datorie oricarui creditor in mod valabil, daca nu a fost chemat in judecata.

II. Raporturile dintre creditorii solidari, potrivit art. 1083 Cod civil, se reprezinta unii pe altii in actele care pot avea ca efect conservarea obligatiei, cu urmatoarele consecinte:

A). in cazul in care fiecare a primit imputernicirea de a conserva creanta:

fiecare dintre creditor poate sa incaseze intreaga creanta;

- daca un creditor pune in intarziere pe un debitor, efectele punerii in intarziere profita si celorlalti creditori;

- daunele moratorii cerute de un creditor profita si celorlalti creditori;

- intreruperea prescriptiei facuta de catre unul dintre creditor profita tuturor creditorilor.

B). in cazul in care numai un creditor nu poate face nimic de natura sa inrautateasca situatia celorlalti:

- numai unul dintre creditori nu poate face acte de dispozitie cu privite la intreaga creanta, fara consimtamantul celorlalti creditori solidari;

- efectele unei hotarari judecatoresti obtinute de unul dintre creditori profita celorlalti numai daca sunt favorabile creditorului urmaritor.

Creditorul solidar care a incasat intreaga creanta trebuie sa o imparta, daca nu probeaza a fost contractata in interesul sau (art. 1037 Cod civil).

Solidaritatea pasiva. Potrivit art. 1039 Cod civil solidaritatea pasiva nu se prezuma.

Trasaturile juridice ale obligatiei solidare pasive:

- toti codebitorii se obliga la acelasi obiect;

- existenta unei pluralitati de legaturi obligationale distincte, unind pe fiecare dinte codebitori cu creditorul sau;

- obligatia solidara este divizibila prin transmiterea ei pe cale de succesiune.

Efectele solidaritatii pasive. Solidaritatea pasiva produce doua feluri de efecte: unele care se produc intre codebitorii solidari si creditorul lor comun, si altele care se produc numai intre codebitorii solidari.

I. Raporturile dintre codebitor cu creditorul. Efectul principal este obligatia fiecarui codebitor de a plati datoria in intregime. Creditorul are dreptul de a urmari oricare dintre debitori pentru intreg (art. 1042 Cod civil), dar poate sa urmareasca concomitent pe mai multi debitori (art. 1043 Cod civil). Insolvabilitatea unui codebitor este suportata de ceilalti codebitori. Plata facuta de un singur codebitor, libereaza pe toti codebitorii.

Efectele secundare deriva din principiul inscris in art. 1056 Cod civil, potrivit caruia un codebitor solidar reprezinta pe ceilalti codebitori in toate actele care au drept sa stinga sau sa micsoreze obligatia, precum si in cele ce tind la pastrarea obligatiei solidare. Efectele secundare se produc cu privire la urmatoarele acte:

- Actiunea intentata impotriva unuia dintre codebitori solidari face sa se intrerupa prescriptia impotriva tuturor (art. 1045 Cod civil);

- cererea de dobanzi facuta de un creditor impotriva unuia dintre codebitorii solidari face sa curga dobanzile fata de toti codebitorii (art. 1046 Cod civil);

- punerea in intarziere a unui codebitor produce efecte fata de toti ceilalti codebitori solidari (art. 1044 alin. 1 Cod civil);

- daca unul dintre codebitorii solidari tranzactioneaza cu creditorul, tranzactia favorabila poate fi opusa celorlalti codebitori solidari (art. 1056 Cod civil).

Exceptiile care pot fi opuse de debitor pot fi comune si personale.

A. Exceptii comune: - cauzele de nulitate care afecteaza acordul de vointa al tuturor;

- modalitatile comune tuturor acordurilor de vointa;

- cauzele de stingere a obligatiei care a determinat stingerea datoriei fata de toti codebitorii solidari.

B. Exceptii personale pot fi exceptii personale ce folosesc indirect si celorlalti codebitori si exceptii pur personale.

Exceptii personale ce folosesc indirect si celorlalti codebitori sunt:

- remiterea de datorie consimtita de unuia dintre codebitorii solidari;

- confuziunea;

- compensatia partii unui codebitor;

- renuntarea la solidaritate facuta pentru unul dintre codebitorii solidari.

2) Exceptii pur personale sunt:

- cauza de nulitate relativa care opereaza numai in privinta unuia dintre codebitori;

- modalitati consimtite numai unui codebitor.

II. Raporturile dintre codebitori. Efectul principal al solidaritatii pasive cu privire la raporturile dintre codebitori solidari este acela ca ori de cate ori numai unul dintre codebitori plateste intreaga datorie, prestatia executata se imparte pe deplin drept intre codebitori si trebuie suportata de toti. Dupa efectuarea platii, intre codebitorii solidari datoria este conjuncta.

In cazul insolvabilitatii unui debitor, riscul va fi suportat de catre toti ceilalti, proportional cu cotele lor contributive din datorie.

Incetarea solidaritatii pasive. Aceasta poate inceta prin:

- moartea unuia dintre codebitorii solidari;

- renuntarea la solidaritate. Aceasta poate fi: totala (absoluta) isi va produce efectele fata de toti codebitorii, astfel ca datoria va deveni conjuncta; partiala (relativa) isi produce efecte numai fata de codebitorul beneficiar.

Renuntarea la solidaritate poate sa fie expresa, cand este stipulata ca atare de parti si tacita, cand rezulta din anumite situatii, prin interpretarea vointei creditorului. Asemenea situatii pot fi: primirea de catre creditor a partii unuia din codebitorii solidari cu specificarea in chitanta liberatorie ca plata este primita pentru partea lui; chemarea in judecata numai a unuia dintre codebitori pentru partea lui si obtinerea unei hotarari judecatoresti de obligarea a acestuia la plata sau achiesarea din partea codebitorului solidar.

Obligatia indivizibila este acea obligatie care, datorita obiectului ei sau conventiei partilor, nu poate fi impartita intre subiectele ei active sau pasive.

In cazul obligatiei de a da, adica de a constitui sau transfera un drept real, nu este indivizibila. Indivizibilitatea naturala se intalneste cand este vorba despre obligatia de a face (inclusiv obligatia de predare a lucrului) sau de a nu face.

Manifestarea de vointa prin care se creeaza indivizibilitatea poate fi expresa sau tacita, cand rezulta in mod cert din imprejurari.

Stipularea indivizibilitatii poate prezenta avantaje pentru creditor. Indivizibilitatea ofera un avantaj in plus fata de solidaritate, anume ca impiedica divizarea datoriei intre comostenitorii debitorilor obligati indivizibili.

Efectele obligatiilor indivizibile. Trebuie sa distingem dupa cum este vorba despre indivizibilitate intre creditori (activa) sau intre debitori (pasiva).

A. Indivizibilitatea activa este de regula, naturala. Efecte:

- oricare creditor poate cere executarea intregii creante:

plata facuta oricarui creditor, libereaza pe debitor.

B. Indivizibilitatea pasiva :

- fiecare codebitor poate fi obligat sa execute in intregime prestatia datorata;

- debitorul poate introduce in proces pe ceilalti codebitori pentru a fi obligati la executarea obligatiei indivizibile prin aceeasi hotarare.