Organizarea si desfasurarea activitatilor specifice pentru solutionarea faptelor penale cu autori neidentificati

Organizarea si desfasurarea activitatilor specifice pentru solutionarea faptelor penale cu autori neidentificati

1. Acte premergatoare

Efectuarea actelor premergatoare constituie o garantie importanta, deoarece daca am incepe urmarirea penala numai pe baza sesizarilor am putea ajunge la invinuirea pe nedrept a unor persoane, incalcandu-se astfel drepturile si libertatile fundamentale ale omului, garantate atat prin Declaratia Universala adoptata de O.N.U. la 10.11948 cat si prin legislatia nationala - Constitutia art. 32 pct. 8 si art. 66 alin. 1 din C. Proc. pen.

In cadrul actelor premergatoare se pot efectua:

- ridicari de obiecte si inscrisuri;

- cercetari la fata locului;

- constatari tehnico-stiintifice;

- ascultarea faptuitorului si a partii vatamate;

- ascultarea martorilor;

- confruntari si prezentari pentru recunoastere;

- executarea de fotografii, filmari ori inregistrari pe banda magnetica sau video;

- investigatii, verificari documente si alte activitati specifice muncii de politie.

La terminarea efectuarii actelor premergatoare, organul de urmarire penala poate propune trei solutii pentru rezolvarea sesizarii penale, astfel:

- neinceperea urmaririi penale;

- declinarea competentei cand constata, conform prevederilor art. 210 si art. 207 din C. proc. pen., ca aceasta revine altui organ de urmarire penala decat celui prim sesizat;

- inceperea urmaririi penale atunci cand sunt intrunire conditiile cumulative (sa fie comisa o infractiune, sa existe probe sau indicii temeinice de vinovatie si sa nu existe vreunul din cazurile prevazute de art. 10 din C. proc. pen.).

Inceperea urmarii penale poate avea loc indiferent daca autorul este sau nu cunoscut in acel moment, deoarece urmarirea penala se incepe cu privire la fapta comisa, iar invinuirea propriu-zisa se face numai in personam, adica numai fata de o persoana precis determinata.

Activitati informativ-operative, de cercetare si criminalistice realizate pentru identificarea autorilor

In raport cu gravitatea faptelor si de natura acestora, sefii unitatilor de politie vor dispune constituirea de colective, pe care le pot conduce personal sau vor insarcina pe loctiitori sefi de formatiuni sau unii ofiteri specialisti.

In situatia sesizarii unor infractiuni cu un pericol social mai redus, lucrarile respective vor fi date spre rezolvare direct unor ofiteri sau subofiteri.

Pentru solutionarea plangerilor, denunturilor si sesizarilor din oficiu, urmeaza ca in raport de fiecare fapta sesizata, sa se dispuna cele mai adecvate masuri din randul celor mentionate in continuare.

1. Cercetarea la fata locului

Cercetarea la fata locului este o activitate importanta, care, daca se executa cu responsabilitate si profesionalism, asigura reale posibilitati de identificare a autorilor.

Pe buna dreptate, se apreciaza ca omisiunile sau greselile din timpul cercetarii la fata locului sunt, de regula, ireparabile. Chiar si conceptul asa numitei infractiuni perfecte este de terminat in esenta de calitatea cercetarii. Impasul in care ajung uneori verificarile se datoreaza greselilor savarsite in investigarea locului faptei, cercetarea criminalistica si mai putin altor cauze. Nu exista infractiune perfecta, ci imperfectiuni in cercetarea campului infractional.

Constatari le cu acest prilej, urmele si obiectele descoperite si ridicate, datele stabilite prin investigatii reprezinta date obiective din contactul nemijlocit al autorului cu locul faptei si deci cheia succesului in descoperirea autorului.

Echipa operativa constituita la nivelul politiei judetene, municipale (de sector) sau orasenesti va trebui sa se deplaseze la fata locului in cel mai scurt timp si sa procedeze la efectuarea cercetarii dupa metodica si tactica statuata in cursul de Criminalistica si instructiunile elaborate in materie.

La posturile de politie, cercetarea la fala locului se va efectua in cauzele ce cad in competenta acestuia, de catre seful de post sau de cel care tine loc la comanda, impreuna cu subofiterul criminalist si ceilalti subofiteri ajutori sef de post. In cazul celorlalte fapte date in competenta esaloanelor superioare, cercetarea se va efectua de echipa operativa constituita la nivelul organului respectiv, seful de post si cu ajutoarele sale avand sarcina de a asigura paza locului faptei, de a sprijini echipa operativa si sa-i furnizeze informatiile si datele solicitate.

In cazul infractiunilor in care urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de procuror si cercetarea la fata locului se efectueaza de catre acesta sau sub conducerea acestuia. In aceste cauze vor fi antrenate si organele de politie, dat fiind sarcinile pe care le au in continuare de descoperire a autorului (activitati criminalistice, investigatii, folosirea cainelui de serviciu etc.).

Prin cercetarea la fata locului, din punct de vedere operativ, se urmareste a se stabili:

- existenta sau inexistenta infractiunii;

- modul de operare si mobilul;

- identificarea, fixarea, ridicarea, conservarea si ambalarea urmelor precum si a obiectelor cu valoare operativa;

- stabilirea bunurilor, valorilor sustrase;

- stabilirea semnalmentelor autorului (de individualizare);

- identificarea martorilor care pot sprijini activitatea de descoperire a autorilor;

- alte date cu valoare operativa.

In acest sens, trebuie subliniat ca sunt deosebit de importante atat cercetarea criminalistica 1a locului faptei, cat si investigatiile in jurul acestuia, contactarea surselor de informare existente in zona (cand exista) si audierea persoanelor identificate acolo.

Ascultarea persoanei vatamate

Inca de la inceput, victima sau partea vatamata poate prezenta date legate de fapta, faptuitor, miscarea infractorului; (infractorilor) in campul infractiunii si a urmelor lasate inca din primul moment, respectiv, a sesizarii si apoi cu ocazia cercetarii la fata locului, cand a avut posibilitatea participarii la aceasta activitate. Totusi, urmare emotiilor traite in momentul comiterii infractiunii, partea vatamata se poate sa fi perceput negativ derularea faptelor si imprejurarilor ce intereseaza ancheta.

Astfel, se apreciaza ca este bine ca, dupa scurgerea unui timp in care persoana sa-si revina din punct de vedere psiho-emotional, sa se procedeze la reaudierea, urmarindu-se obtinerea unor date suplimentare, intre care esentiale pentru solutionarea cauzei sunt urmatoarele:

- timpul, locul si imprejurarile comiterii faptei;

- identitatea autorului, iar cand nu este cunoscut, semnalmentele acestuia prin folosirea metodei portretului vorbit si, eventual, semnale de individualizare;

- caracteristicile bunurilor care au facut obiectul infractiunii, printr-o descriere amanuntita si relevarea aspectelor de particularitate ca: seria acestora, inscriptii, dedicatii, ajustari si imbunatatiri aduse, stricaciuni cauzate etc., care creeaza posibilitatea diferentierii de celelalte din categorie si da astfel posibilitatea recunoasterii.

Cu aceasta ocazie exista posibilitatea verificarii primelor date prezentate si, in continuare, folosirea metodelor si mijloacelor de identificare a autorului sau de formare a portretului acestuia prin prezentarea albumelor cu fotografiile infractorilor cunoscuti ca autori ai unor fapte asemanatoare.

Din practica judiciara rezulta ca folosirea acestor albume a dat rezultate bune in identificarea infractorului, institutia in care acesta a venit in contact direct cu victima sau cu o alta persoana care a reusit sa-i retina bine semnalmentele asa cum se intampla in cazul inselaciunilor, violurilor, talhariilor.

Important este ca albumele sa cuprinda, fotografiile cele mai recente ale elementelor infractoare, in mai multe pozitii (fata, profil, picioare), iar cand acestia poarta ochelari, perciuni, obisnuiesc sa se travesteasca sau sa se deghizeze, sa fie fotografiati in acest fel. Se impune a nu se neglija actualizarea acestor albume cu fotografiile noilor elemente infractoare.

Atunci cand victima, partea vatamata sau cel care a facut sesizarea nu a recunoscut infractorul in albumul cu fotografii, se va recurge la folosirea identitului, minicompozitorului sau calculatorului (dupa posibilitatile din dotare) pentru formarea unui portret al faptuitorului.

Cand victima, partea vatamata sau cel care a facut sesizarea a venit in contact cu autorul si se pricepe la pictura ori grafica, i se solicita, sa pensuleze sau sa creioneze portretul autorului. De asemenea, se mai pot folosi unii pictori sau graficieni care dupa relatarile victimei sau martorilor oculari, vor realiza portretul autorului.

In timpul audierii victimei, a partii vatamate, a persoanei care a facut sesizarea sau a martorilor care au venit in contact cu autorul este posibil ca sa-si aminteasca semnalmentele faptuitorului, sa-si reaminteasca ca se aseamana cu un cunoscut sau cu o ruda de-a lor. De altfel, acest fapt este bine sa-i fie sugerat, urmand ca apoi sa prezinte fotografia persoanei respective si sa precizeze in declaratia scrisa deosebirea dintre aceasta si autor.

O astfel de fotografie a unei persoane asemanatoare autorului poate fi pusa la dispozitia unui picior sau grafician care, inspirandu-se din aceasta si din precizarile victimei sau persoanei care a vazut autorul (suspectul), sa realizeze portretul infractorului.

Portretele obtinute urmeaza a fi fotografiate, multiplicate si folosite in efectuarea investigatiilor, instruirea retelei informative si altor activitati operative.

3. Punerea sub urmarire a persoanelor si obiectelor

Persoanele pentru care se vor stabili probe sau indicii temeinice ca au savarsit infractiunea in cauza vor fi date imediat in urmarire prin telex. In acest sens, se vor folosi datele de identitate ale persoanei sau semnalmentele acesteia dupa, metoda portretului vorbit.

In situatia punerii in urmarire locala a unor persoane, se completeaza in doua exemplare fisa tip de urmarire (una pentru dispeceratul politiei judetene, municipiului Bucuresti, iar a doua la formatiune de evidenta populatiei care are in pastrare fisa de evidenta locala a persoanei respective, pe care se va face mentiunea urmarit local).

In situatia urmaririi persoanei dupa, semnalmente, se va insista si vor fi subliniate, in mod deosebit, semnalmentele de individualizare (tatuaje, amputari etc.) care creeaza o posibilitate mai mare de identificare.

De asemenea, vor fi puse in urmarire locala obiectele sustrase prin comiterea infractiunii sau care au servit la savarsirea acesteia, iar cand se apreciaza ca masura este insuficienta vor fi puse in urmarire generala. Vor fi date in urmarire acele obiecte care au caracteristici de individualizare (scrii, inscriptii, dedicatii, rupturi, adaugiri, particularitate de fabricatie etc.). ce le fac proprii identificarii lor dintre altele de acelasi gen si respectiv, intocmirea fisei obiectului urmarit, implementandu-se in calculatorul existent la Directia de Informatica si Evidenta Operativa din Inspectoratul General al Politiei si la dispeceratul politiei judetene (politiei capitalei).

Obiectele cu valoare deosebita sau provenite din infractiuni grave vor fi date direct in urmarire generala prin Directia Politiei Criminale din Inspectoratul General al Politiei. De asemenea, se vor da direct in urmarire generala articolele furate.

Toate aceste obiecte, bunuri, puse in urmarire generala, vor fi implementate pe calculatorul aflat la Inspectoratul general al Politiei - Directia de Informatica si Evidenta Operativa.

In executarea urmaririi vor fi antrenate toate fortele politienesti la nivelul judetului, in cazul urmaririi locale si la nivelul tarii in cazul urmaririi generale. Se vor folosi toate mijloacele muncii informativ - operative.

4. Efectuarea constatarilor medico-legale

Atunci cand victimei i s-a cauzat o vatamare corporala se impune efectuarea unei constatari medico-legale pentru a se stabili gravitatea acesteia, agentul vulnerant folosit si respectiv incat i-a fost pusa viata in pericol.

Cand victima a fost omorata se impune efectuarea autopsiei. Participarea

ofiterului la aceasta activitate trebuie sa fie activa pentru a desprinde, din discutiile purtate cu medicul legist, mecanismul producerii leziunilor, numarul agresorilor, data si cauza mortii, alte dale cu valoare operativa.

In situatia cand autorul a suferit unele leziuni ca urmare a actiunii de aparare a victimei se impune ca, imediat ce sunt identificati suspectii, sa fie supusi examinarii medico-legale in vederea fixarii leziunilor respective, explicarii stiintifice a modalitatii procedurii lor, respectiv imprejurarile in care au fost produse, rolul victimei in producerea acestora etc.

5. Identificarea persoanelor banuite, verificarea si cercetarea acestora

Pentru orice cauza cu autori necunoscuti, cercul de banuiti se stabileste in functie de ipotezele: sau versiunile elaborate in acea cauza. Ipotezele se formuleaza in functie de rezultatul cercetarii la fata locului, li probelor investigarii si verificarii, in functie de modul de operare folosit infractori sau avandu-se in vedere cauzele si imprejurarile care au favorizat savarsirea infractiunii respective.

De multe ori, o parte din ipoteze sunt elaborate de catre ofiterul operativ ca urmare a experientei si a flerului acestuia.

In afara de persoanele incluse in cercul de banuiti ca urmare a particularitatilor faptei comise acesta se va completa cu banuitii stabiliti dupa modelul de operare.

Pentru fiecare infractiune cu autori necunoscuti se va completa Fisa statistica a infractiunii cu autori neidentificati in care sunt rezolvate o scrie de date si informatii cu caracter operativ care vor fi folosite pe parcursul identificarii autorilor.

In vederea identificarii persoanelor suspecte se vor avea in vedere urmatoarele criterii generale:

- atitudinea vadita de nerespectare a legilor si a celorlalte acte normative;

- evidenta unor antecedente penale pentru infractiuni savarsite cu intentie, coraborare cu date si informatii din care rezulta ca persoana are preocupari infractionale;

- disproportia evidenta dintre posibilitatile reale de castig si modul de viata aparut.

In afara de aceste criterii generale, persoanele suspecte se mai pot identifica prin ascultarea martorilor, a partii vatamate, consultand evidente ale politiei, prin investigatii, verificari, activitati speciale sau din mass-media.

Stabilirea vinovatiei sau nevinovatiei unei persoane banuite se realizeaza pe parcursul urmaririi penale in cauza, activitate care este completata cu date si informatii obtinute prin mijloace specifice.

Toate activitatile specifice realizate pentru identificarea autorilor se vor realiza astfel incat sa asigure verificarea simultana a ipoteze lor si cercului de suspecti.