PROCESUL DECIZIONAL IN SISTEMUL ADMINISTRATIEI PUBLICE

PROCESUL DECIZIONAL IN SISTEMUL ADMINISTRATIEI PUBLICE

1. Notiunea si obiectul deciziei administrative

Orice activitate umana ca totalitate a manifestarilor de conduita, pe plan concret sau mintal, se realizeaza pe baza intentiei si a deciziei subiectilor de a efectua o activitate . Ca enunturi relevante pentru problema, imi permit sa le subliniez pe urmatoarele:

Este o componenta a activitatii umane si, in acelasi timp, un element de determinare a activitatilor umane, atat in cadrul administratiei publice cat si in afara acesteia;

Este rezultatul unui proces rational, care porneste de la sesizarea necesitatii emiterii unui asemenea act si continua cu culegerea informatiilor necesare, preluarea acestora, alegerea variantei optime, adoptarea actului si aplicarea acestuia;

Este o determinanta atat pentru actiunea functionarilor administratiei cat si pentru persoanele ce se gasesc in afara sistemului administratiei publice;

Asigura comportamentului uman o anumita coeziune in cadrul diferitelor colectivitati umane;

Este alegerea unei directii de actiune;

Elaborarea unui numar de strategii alternative si alegerea uneia dintre ele;

O afirmatie care denota angajamentul pe o directie de actiune;

Rezultatul unor activitati constiente de alegere a unei directii de actiune;

Cunostinte care indica o angajare intr-o anumita directie de actiune;

Alegerea unui plan de actiune;

Forma specifica de angajare a resurselor intr-o actiune;

Alegerea unei strategii de actiune;

O alegere ce conduce la un anume obiectiv;

Hotararea luata ca urmare a examinarii unei probleme, situatii etc.; solutia adoptata dintre mai multe posibilitati.

Schematic, decizia administrativa este caracterizata de urmatoarele componente:

1. Aparitia si dezvoltarea unei probleme in mediul social sau/si sistemul administratiei publice;

2. Existenta unui proces de analiza a cauzelor care au generat problema si a efectelor care sunt generate de catre aceasta si de evaluare a solutiilor;

3. Luarea unei hotarari, alegerea uneia dintre solutii;

4. Implementarea solutiei alese in mediul social sau/si in sistemul administratiei publice.

Intreg procesul decizional se desfasoara si este influentat de conditii preexistente si independente de sistemul administrativ:

→ conditii de certitudine - probabilitatea de a realiza obiectivul este maxima;

→ conditii de incertitudine - probabilitatea de a realiza obiectivul este apreciabila, spre medie;

→ conditii de risc - probabilitatea de a realiza obiectivul este redusa.

Decizia administrativa are ca obiect stabilirea modalitatilor de realizare a scopurilor urmarite de oameni atat la nivel de comunitate cat si la nivel individual. Vointa pe care o exprima decizia administrativa se intemeiaza pe lege si este dedusa din lege - intrucat legea exprima interesele generale ale cetatenilor, decizia administrativa nu face decat sa urmareasca infaptuirea intereselor generale, organelor administratiei publice revenindu-le sarcina de a gasi cele mai bune mijloace de organizare a executarii si de executare a legii.

In situatia in care legea prevede si modalitatile de executare, actiunea administratiei este de pura executare, organul administrativ nu mai are posibilitatea sa mai decida cu privire la modalitatile de executare. Intr-o atare situatie nu mai poate fi vorba despre acte administrative decizionale ci despre acte administrative de executare.

Important de subliniat este ca actul administrativ decizional are ca obiect doar alegerea modalitatilor, alegerea scopurilor trebuind facuta doar prin intermediul legii.

2. Procesul decizional

Cel putin ca principiu, decizia administrativa nu este un act unitar, izolat, al unei singure persoane. Decizia administrativa trebuie inteleasa ca fiind rezultatul unei activitati colective si de participare, sub diferite forme, prin care se manifesta diferite actiuni ale mediului in care se realizeaza administratia publica, rezultatul unui proces decizional.

In mediul social sunt numeroase exista numeroase probleme. Pentru ca administratia publica sa faca ceva, sa desfasoare o activitate este necesara o decizie administrativa. Intentia administratiei publice de a face ceva marcheaza impulsul procesului decizional - initiativa in procesul decizional. Odata aparuta initiativa, normalitatea presupune sa urmeze o etapa complexa caracterizata de confruntarea de pareri, oferirea si analiza de solutii - etapa deliberarii. Deliberarea este atat de complexa incat poate fi acceptata, ea insasi, ca un complex de activitati - sunt antrenate structuri administrative variate, unele din cadrul organului administrativ care trebuie sa-si asume raspunderea, altele din afara, unele cu rol consultativ, altele cu o participare directa la luarea deciziei administrative. Terminata deliberarea, urmeaza luarea deciziei administrative - manifestarea unei hotarari careia trebuie sa se conformeze conduita oamenilor administratiei si a celor carora li se adreseaza administratia publica in activitatea de organizare a executarii si de executare a legii

Initiativa deciziei administrative - se manifesta sub doua forme:

1. Initiativa pornita de la factorii politici;

2. Initiativa promovata de societatea civila;

3. Initiativa venita din interiorul administratiei publice.

Realizarea politicii statului este impusa de factorii politici, situatie in care multe decizii sunt initiate de acesti factori. Organele puterii legiuitoare, diferite organizatii politice, identificand probleme in mediul social, sustin interesul public si sesizeaza administratia publica in vederea initierii procesului decizional. Situatia este identica in cazul O.N.G.-urilor, acestea facand un adevarat crez din sustinerea intereselor cetatenilor, inclusiv prin promovarea de initiative in fata autoritatilor administrative.

In cele mai multe dintre cazuri, initiativa deciziei administrative revine organelor administratiei publice care au posibilitatea, pe baza informatiilor proprii ori pe baza sesizarilor venite din partea cetatenilor, mass-mediei, reprezentantilor institutiilor internationale, etc., sa aprecieze ca oportuna o anumita interventie in rezolvarea unei probleme.

In practica se poate observa, adesea, ca organele din sistemul administratiei publice adopta o atitudine de expectativa, asteptand, ca exemplu, conturarea mai bine a problemei si a consecintelor ce pot apare ori un semnal din partea puterii legiuitoare, a fortei politice la putere. Cu certitudine, dincolo de aspectul criticabil al problemei, este necesara existenta unui flux informational intre organele legiuitoare si cele administrative, care sa permita fundamentarea deciziilor, atat la nivel politic cat si la nivelul administratiei publice.

Participarea la decizia administrativa presupune antrenarea la procesul decizional a tuturor factorilor care, intr-un fel sau altul, pot sa contribuie la constructia temeinica a deciziei administrative pentru asigurarea unei maxime eficiente. Procesul decizional in administratia publica presupune o abordare colectiva fundamentata pe:

O componenta politica;

O componenta sociala;

O componenta tehnica.

Participarea politica la decizia administrativa exprima legaturile care exista intre sistemul administratiei publice si sistemul politic. Deciziile administrative importante presupun actiuni ce impun participarea oamenilor politici. Participarea politica subliniaza necesitatea cooperarii intre puterea legiuitoare si cea executiva pentru realizarea interesului general al societatii. Parlamentarii participa - individual, in comisii sau grupuri parlamentare - la decizia administrativa facand propuneri sau solicitari. Participarea politica la decizia administrativa ce implica administratia locala se realizeaza prin organele alese de catre comunitatile locale. Cea mai semnificativa participare a oamenilor din administratie la decizia administrativa este, probabil, activitatea decizionala a ministrilor si a celorlalti demnitari ce conduc organele centrale ale administratiei publice ori care conduc organele locale, in cazul deciziilor cu aplicabilitate in plan local.

Participarea sociala are o legatura puternica cu comunitatile locale, derivand din caracterul democratic al statului si presupune, ca element specific, implicarea in procesul decizional a acelor cetateni carora se adreseaza decizia administrativa ce va fi luata. Participarea cetatenilor - individual sau in structuri specifice societatii civile - are caracterul unei consultari.

Consultarea cetatenilor este foarte importanta intr-o societate democratica avand un dublu rol:

☼ Inlesneste administratiei cunoasterea opiniilor cetatenilor cu privire la problema care ii afecteaza, tehnicitatea administratiei fiind completata, in mod util, cu viziunea sociala pe care o ofera administratiei cei interesati

☼ Creeaza premise favorabile pentru punerea in aplicare a deciziei administrative pentru ca ofera ocazia construirii unei consens intre administratie si cetateni cu privire la modul de abordare si de rezolvare a problemei ce ii intereseaza.

Participarea tehnica presupune participarea in cadrul procesului de luarea deciziilor a unor specialisti care sa cunoasca toate particularitatile domeniului. Notiunea de cunoastere a particularitatilor domeniului trebuie acceptata, aici, intr-un sens foarte larg, o cunoastere socio-economica multilaterala. Participarea tehnica la decizia administrativa implica participarea tuturor functionarilor si compartimentelor ce se vor implica in procesul de punere in aplicare a deciziei. Este de preferat si participarea specialistilor, in materie, din alte institutii specializate, din invatamantul de specialitate si din cercetarea stiintifica. Participarea tehnica la decizia administrativa poate avea atat caracter consultativ cat si caracter deliberativ.

Decizia este o hotarare care se ia in urma unei adevarate confruntari de motive, interese, valori, prioritati, etc., sub forma unei deliberari a subiectului ori a organului colectiv care decide cu privire la un anumit mod de abordare a unei probleme aparute in modul social. Pe fond, decizia este o manifestare de vointa.

In functie de amploarea problemei si a implicatiilor sociale pe care le poate presupune rezolvarea problemei deliberarea poate fi analizata ca:

* o operatie mintala pe care o fac functionarii administratiei publice atunci cand au de luat o anumita decizie, pe baza unei motivari ce implica aspecte afective si intelectuale, determinari de ordin politic, sociologic, moral, juridic, etc.

* actiunea organizata a administratiei publice, derularea unui proces complex, in vederea luarii unei decizii.

Principial, deliberarea, in procesul decizional al administratiei publice , cuprinde mai multe componente sau etape:

desfasurarea unor activitati ce privesc cercetarea problemelor ce cad in competenta administratiei publice;

discutarea problemelor;

manifestarea de vointa, hotararea de a rezolva problemele intr-un anumit fel - neaparat se intemeiaza pe lege constituind o modalitate de punere in executare a legii.

3. Efectele deciziei administrative

Decizia administrativa creeaza consecinte deosebite in mediul social.

In primul rand, emiterea unei decizii administrative activeaza, intr-un nou context, un numar mare de oameni ce lucreaza in cadrul administratiei publice si care trebuie sa puna in executare decizia luata. Atingerea scopului urmarit prin emiterea unei decizii administrative este conditionata, atat de felul in care decizia a fost conceputa cat si de felul in care este pusa, aceasta, in executare. In context, capata relevanta deosebita calitatea oamenilor care pun in executare decizia administrativa, pregatirea profesionala, calitatile si experienta lor personala.

Efecte importante ale deciziei administrative vizeaza mediul social, cetatenii aflati in afara sistemului administratiei publice carora se adreseaza, cerandu-le sa faca, sa dea sau sa nu faca ceva. Daca decizia este bine elaborata si fundamentata, cu respectarea conditiilor de participare la care am facut referire, aplicarea ei va fi cu siguranta un succes al administratiei.

Aplicarea deciziei, insasi decizia administrativa, produce efecte asupra componentelor politice ale societatii. Fiecare partid promoveaza propria viziune, propria cale catre binele societatii si numai viata sociala verifica corectitudinea unei optiuni. Oamenii nu au nevoie, neaparat, de valori admirabile, universal acceptate. Oamenii au mai multa nevoie de un bine pe care sa-l perceapa, sa-l simta in mod direct iar acest bine il aduce administratia publica, acest bine probeaza valoarea administratiei publice, este afectat de disfunctionalitatile din sistem putand fi, chiar, desfiintat de o actiune a administratiei ineficienta.

Nu trebuie omis ca efectele deciziilor administrative sunt influentate si de folosirea fortei coercitive a statului pentru punerea lor in executare. Aici, probabil, cel mai important este echilibrul - prea multa forta face din cea mai buna si oportuna decizie administrativa ceva nepopular, prilej de abuzuri, centrul de greutate si preocuparea cetatenilor s-ar putea deplasa de la problema sociala care a generat decizia la modul cum actioneaza forta coercitiva, orice putand fi susceptibil de a fi interpretat ca un abuz; prea putina forta ar putea crea impresia ca nimeni nu este interesat de aplicarea deciziei si de rezolvarea problemei sociale, ca de fapt nu se vrea o rezolvare, ca cineva profita de pe urma situatiei, ca ceva nu este in regula in administratie, in politica, in raporturile dintre politica si administratie, etc.

Teme de meditatie

Raportul dintre interesele generale / drepturile si interesele individuale in fundamentarea si implementarea deciziei administrative;

Daca si in ce masura legea trebuie sa contina prevederi care sa impuna si modalitatile de executare.

Daca si cum trebuie sa se implice administratia publica in initiativa decizionala.