Organizatia Natiunilor Unite(ONU)

Organizatia Natiunilor Unite(ONU)

Sect 1.Actele premergatoare constituirii ONU. Expresia ,,Natiunile Unite" apartine presed SUA Franklin D. Roosevelt, si a fost folosita pt prima data in ,,Declaratia Natiunilor Unte" din 1 ian 1942, prin care reprezentantii a 26 de natiuni angajau guvernele lor sa continue lupta impotriva ,,Puterilor Axei'. Ideea crearii ONUe lansata oficial prin Declaratia semnata la Moscova, la 30 oct 1943, de catre ministrii de externe ai SUA, URSS si Marii Britanii, ca si de ambasadorul Chinei in Uniunea Sovietica. Prin aceasta Declaratie, guvernele celor 4 tari au proclamat ca ,,ele recunosc necesitatea stabilirii, la o data practic cat mai apropiata, a unei orgniz international universale, bazata pe principiul egalitatii suverane a tuturor statelor iubitoare de pace si deschisa tuturor acestor state, mari si mici, pt mentinerea pacii si securitatii international". In alte momente care prefigureaza principiile organizarii posbelice a lumii, anterioare reuniuni de la Moscova din oct 1943, mentionam adoptarea Declaratiei puterilor aliate, a Cartei Atlantice si a Declaratiei Natiunilor Unite. Declaratia puterilor aliate, semnata la 12 iunie 1941 la Londra, reprez primul pas in procesul de constituire a Natiunilor Unite. Carta atlantica a fost semnata la 14 aug 1941 si cuprinde principiile dupa care urmau sa fie asezate relatiile dintre state. Declaratia Natiunilo Unite a fost semnata la Washington la 1 ian 1942, de reprezentantii a 26 de natiuni care luptau impotriva Puterilor Axei. La Conferinta tripartida la nivel inalt de la Yalta, din feb 1945, conducatorii celor 3 mari puteri, SUA, URSS si Marea Britanie, au exprimat punctul punctul de veder potrivit caruia constituirea unei organiz international generale pt mentinerea pacii si securitatii e esentiala. Cei 3 s-au pus de acord asupra formulei de vot in cadrul Consiliului de Securitate si au anumtat data inceperii Conferintei Natiunilor Unite(25 april 1945), dedicata redactarii Cartei organizatiei mondiale, stabilind totodata locul tinerii acesteia: in SUA, la San Francisco. Conferinta de la San Francisco, a carei denumire oficiala a fost ,,Conferinta Natiunilor Unite privind Organiz International", si-a inceput lucrarile la 25 april 1945, cu participarea reprezentantilor a 50 de state. Lucrarile Conferintei, care au durat 2 luni, au fost consacrate eleborarii Cartei ONU. Textul Cartei, structurat in 19 capitole si cuprinzand si articole, afost aprobat in unanimitae in sesiunea plenara a Conferintei, la 25 iunie 1945. a doua zi a avut loc ceremonia semnarii. Carta a intrat in vigoare 4 luni mai tarziu, la 24 oct.

Sect.2. Scopuri si principii. ONU poate fi definita ca o organiz cu vocatie universala, atat in cea ce priveste entitatile sale, cat si domeniile in care se implica, scopul sau principal fiind mentinrea pacii si securitatii international. El reprez o organiz de state suverane, functionand ca un centru in care sa se armonizeze eforturile natiunilor pt atingerea unor scopuri precise. Primul scop important e mentinerea pacii si securitatii international; al doilea scop e realizarea cooperarii international in domeniul ec si social; al treilea e realizarea cooperarii international pt promovarea si incurajarea respectarii dr omului si libertatilor fundam pt toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie; al 4 e dezvoltarea de relatii prietenesti intre natiuni. Principii. Sunt 7: 1.nerecurgerea la forta sau la amenuntarea cu forta; 2.solutionarea pasnica a diferendelor international; 3.neamestecul in treburile interne ale altor state; 4.indatorirea statelor de a coopera intre ele; 5.dr popoarelor la autodeterminare; 6.eglitatea suverana a statelor; 7.indeplinirea cu buna-credinta a obligatiilor international.

Sect.3. Membrii. 3.1Membri originari. Cateoria membrilor originali, in nr de 51, include statele care au fost invitate si au participat la conferinta de a San Francisco, in cadrul careaia s-a redactat Cartea ONU, ori care au semnat mai inainte, in 1942, Decalratia Natiunilor Unite. In general membri ai unei orgniz international sunt statele, ca entitati suverane si independente.

3.2.Aderarea. De la crearea ONU pana in prezent, nr statelor care au aderat la ONU e de 143. Impreuna cu membri originari, nr total al membrilor ONU a ajuns astfel, in prezent, la 193. Portivit art. 4 alin.1 al Cartei, pot deveni membre ale Natiunilor Unite toate statele iubitore de pace care accepta obligatiile Cartei si care dup aprecierea Organiz sunt capabile si dispuse sa la indeplineasca. Orice tara care doreste sa devina membru ONU tb sa inainteze o cerere catre Consiliul de Securitate, insotita de o declaratie ca accepta obligatiile inscrise in Carta. Admiterea ca membru al ONU a statelor care indeplinesc conditiile aratate, se face printr-o hotarare a Adunarii Generale, la recomandarea Consiliului de Securitate. Hotararile Adunarii Generale privind admiterea de noi membrii se iau cu o majoritate de doua treimi din membrii prezenti si votanti. Recomandarea Consiliului de Securitate tb sa intruneasca votul afirmativ a cel putin 9 membrii din 15, cuprinzand si voturile concordante ale tuturor membrilor permanenti ai acestui organ.

3.3.Pierderea calitatii de membru al unei organiz international are loc ca urmare a retragerii voluntare, excluderii sau suspendarii temporare. a)Retragerea voluntara. Autorii Cartei la Conferinta de la San Francisco, dupa lungi dezbateri, au hotarat sa nu se includa in Carta nicio prevedere privind retragerea unui membru din Organiz. S-a apreciat totusi ca Natiunile Unite nu urmaresc scopul de a obliga un stat membru sa continue sa coopereze in cadrul Organiz, daca statul respectiv se simte constrans sa se retraga datorita unor imprejurari exceptionala; b)Suspendarea din calitatea de membru. Art.5 al Cartei prevede ca un membru ONU poate fi suspendat din exercitiul dr si privilegiilor decurgand din calitatea de membru, in cazul in care impotriva acestuia Consiliul de Securitate a intreprins o actiune preventiva sau de constrangere. Decizia de suspendare urmeaza sa fie luata de Adunarea Generala, la recomandarea Consiliului de Securitate, iar aceasta decizie tb sa fie adoptata cu majoritatea de 2/3 a membrilor prezenti si votanti. Repunerea in dr si privilegii a statului eventual suspendat revine Consiliului de Securitate, fara interventia Adunarii Generale; c)Excluderea. In conformitate cu art.6 al Cartei, un stat poate fi exclus din ONU atunci cand incalca in mod persisitent principiile cuprinse in Carta. Decizia in acest sens apartine Adun Gen, la recomandarea Cons de Securit, atat hotararea Adun Gen, cat si recomandarea Cons de Sec urmand sa intruneasca nr de voturi impuse de Carta: majoritatea calificata de 2/3 din membrii prezenti si votanti in cazul Adunarii si votul a 9 membri, incluzand votul celor 5 membri permanenti, in cazul Consil.

Sect.4 Strcturile ONU. Carta Natiunilor Unite, in art.7 alin.1, indica urmatoarele 6 organe principale ale Organiz: Adunarea Generala, Consiliul de Securitate, Consiliul Ec si Social, Consiliul de Tutele, Curtea International de Justitie si Secretariatul.

4.1.Adunarea Generala, prin competentele si functiile atribuite de Carta, coroborte cu practica materializarii acestora, apare ca fiind organul care si-a adus cea mai importanta contributie in a conferii ONU calitatea de ,,centru de armonizare" a actiunilor statelor pt atingerea scopurilor comune proclamate de Carte. Cu timpul Adun Gen a dobandit din ce in ce mai mult o pozitie de supraveghere a activitatilor Organiz.

1.Compunere: conform art.9 al Cartei, Adun Gen se compune din toti membri Natiunilor Unite. Carta limiteaza la cel mult cinci nr reprezentantilor statelor in cadrul Adunarii. ONU suporta cheltuielile privind transportul international doar pt cei 5 membrii ai fiecarei delegatii. Numai acestia si supleantii lor pot fi alesi in organele subsidiare ale Adun, in calitate de presedinte, vicepresed sau raportor. Votul unei delegatii poate fi insa exprimat si de catre consilieri sau experti. Delplinele puteri ale reprezentantilor, emanate de la seful statului, seful guvernului sau ministrului afacerilor externe, impreuna cu lista tuturor membrilor delegatiei tb comunicate Secretarului General al ONU, iar o Comisie de verificare a deplinelor puteri, formata din 9 membri, procedeaza la stabilirea conformitatii deplinelor puteri ale fiecarei delegatii cu regulile stipulate in Regulamentul interior al Adun Generale. 2.Functii si competente. Adunarea Gen are competente de ordin general si unele particulare, pe domenii distincte de activitate, cum sunt: mentinerea pacii si securitatii international ori cooperararea ec si sociala. La randul lor, competentele de ordin general privesc fie buna functionare a Organiz, fie colaborarea sa cu statele membre, sau a acestora intre ele, pt realiz scopurilor ONU. Atunci cand privim functiile si puterile Adun Gen, dpdv al modului cum acestea se exercita, desprindem unele functii exclusive si altele exercitate impreuna cu alte organe principale ale ONU. Competentele de ansamblu ale Adun Gen sunt precizate in art.10 al Cartei, potrivit caruia ,,Adun Gener poate discuta orice chestiuni sau cauze care intra in cadrul prezentei Carte, sau se refera la puterile si functiile vreunuia dintre organele prevazute in Carta si poate face recomandari Membrilor Natiunilor Unite sau Consiliului de Securitate ori Membrilor Organiz si Consiliului de Securitate, in orice asemenea chestiuni sau cauze". Dintre competentele privind functionarea Organiz, pt care Adun Gen e abilitata sa actioneze singura, mentionam: alegerea metodelor de organizare a propiilor lucrari; desemnarea membrilor altor organe ale ONU; gestionarea resurselor financiare ale Organiz. competentele privind activitatile Organiz, pe care Adn Gen tb sa le exercite impreuna cu Consil de Securit, sunt urmarea consacrarii in Carta a principiului ,,separarii puterilor" intre organele OUN. Dr consecinta anumite competente ale Adun Gen, ca organ plenar al ONU nu se por realiza decat printr-o actiune concreta impreuna cu Consil de Securit, in calitatea sa se organ permanent. 3.Organizarea lucrarilor. Adun Gen,organul plenar al ONU, se intruneste, de regula, o data pe an, in sesiuni ordinare care se deschid la sediul din New York al Organiz, in a treia zi de marti a lunii septembrie si dureaza pana la mijlocul lunii decembrie. La inceputul fiecarei sesiuni, Adun stabileste durata ei si poate decide, in cazul unei agende incarcate, prelungirea sesiunii in anul calendaristic urmator. Adun Gen se poate intruni si in sesiuni extraordinare, atunci cand imprejurarile o cer. Convocarea unei sesiuni extraordinare se face de catre Secretarul General, la cererea Consil de Securit ori a majoritatii statelor membre. O sesiune extraordinara de urgenta poate fi convocata, in termen de 24 de ore, la solicitarea Consil de Securit ori a majoritatii statelor membre ONU. La inceputul fiecarei sesiuni anuale, Adun Gen alege un Presed al sesiuni, 21 de Vicepresed, ca si Presedintii celor 6 Comitete plenare ale Adun Gen si Presed Comitetului de verificare a deplinelor puteri. Acestia formeaza Biroul adunarii. Biroul adunarii examineaza problemele legate de ordinea de zi a sesiunii respective, raspunde de coordonarea lucrarilor Comitetelor plenare ale adunarii si sprijina Presed in conducerea lucrarilor sesiunii. Dupa alegerea Biroului sesiunii, se procedeaza la adoptarea ordinii de zi. Datorita nr mare al punctelor inscrise in agenda fiecarei sesiuni, Adun Gen distibuie, pt dezbatere, peste 75% dintre acestea intre cle 6 Comitete plenare, in functie de natura problemelor de care se ocupa fiecare comitet. Lucrarile Adun Gen se desfasoara in sedinte plenare si in dezbateri in cele 6 Comitete plenare. In sedintele plenare sunt examinate punctele de pe ordinea de zi care se refera la: mentinerea pacii si securitatii international, primirea de noi membri, alegerea membrilor unor organe principale si sunt adoptate proiectele de rezolutii, supuse aprobarii Adunarii de catre cele 6 Comitete plenare. Desi sesiunile Adun Gen au in fiecare an o durata determinata activitatea acestui organ al ONU se continua prin lucrarile unor organe subordonate, cum sunt: Comitetele speciale privind stiinta si tehnologia, resursele naturale, spatiul cosmic etc., sau alte organisme create de Adun Gen. 4.Adoptarea hotararilor in Adun Gen e o expresie a princip egalitatii jurid dintre statele membre ONU si a regulii majoritatii voturilor. Astfel conform art.18 alin. 1 al Cartei ,,fiecare membru al Adun Gen dispune de un vot". In ceea ce priveste aplicarea regulii majoritatii, Cartea stabileste o distinctie intre ,,chestiunile importante" si ,,alte chestiuni". Sunt considerate ,,chestiuni importante" urmatoarele: recomandarile referitoare la mentinerea pacii si securitatii international; compunerea organiz si calitatea de membru; compunerea organelor principale ale organiz; functionarea regimului de tutela; bugetul organiz. Carta precizeaza ca hotararile in ,,chestiunile importante" se iau cu majoritatea de 2/3 din membrii prezenti si votanti. Asupra tuturor celorlalte probleme, hotararile in Adun Gen se adopta cu majoritatea simpla a membilor prezenti si votanti. In Comitetele plenare ale Adun Gen, hotararile se adopta printr-o majoritate simpla. Quorum-ul impus in sedintele plenare ale Adun Gen e de jumatate din statele membre ONU, in timp ce pt Comitetele plenare e de 1/3 din nr acestora. Hotararile Adun Gen mai pot fi adoptate, fara a se recurge la votul formal, prin consens. Consensul se considera realiz cand se constata ca, fata de o anumita propunere, nu exista nicio obiectiune formala pt adoptarea ei. Aceasta constatare se face printr-o declaratie a presedintelui reuniunii si e rezultatul unor intense negocieri intre participanti.

4.2.Consiliul de Securitate e un organ cu compunere restransa, investit cu raspunderea principala in mentinerea pacii si securitatii international. 1.Compunere. Consiliul de Securit cuprinde 2 categorii de membrii: permanenti si nepermanenti. Membrii permanenti al Cons de Securit, stabiliti prin art.23 al Cartei-SUA, Marea Britanie, Franta, Rusia, China-, dispun deci de 5 locuri. Membrii nepermanenti ai Consil sunt alesi de Adun Gen pe perioade de cate 2 ani, in fiecare an fiind alesi cate 5 dintre ei. Doua criterii stau la baza alegerii membrilor nepermnenti: contributia statelor respective la mentinerea pacii si securitatii international si a celorlalte obiective ale organiz; o repartitie geografica echitabila. 2.Functionare. Consiliul de Securit e un organ cu functionare permanenta. El e astfel organizat incat sa se poata intruni ori de cate ori imprejurarile international o impun. Pt aceasta fiecare stat membru al Consil desemneaza cate un reprezentant permanent la sediul organiz. presedentia lucrarilor se asigura prin rotatie, cate o luna, de catre reprezentantul fiecarui stat membru al Consil. Consiliul se convoaca de catre Presed in functiune, atunci cand e sesizat, printr-o cerere, de catre orice stat membru ONU; Adun GEN; Secretarul general al ONU; un stat care nu e membru ONU, cu conditia ca acesta sa fie parte la diferendul ce-l supune dezbaterii Consil si sa declare expres ca va accepta obligatiile de reglem pasnica prevazute de Carta. Consil de Securit se poate sesiza din oficiu cu exminarea unui diferend sau situatii, atunci cand niciuna dintre entitatile de mai sus nu actioneaza. Sesizarea Consil asupra unei situatii sau a unui diferend international se poate face de orice stat membru ONU, indiferent daca e sau nu parte la acel diferend. 3.Adoptarea hotararilor. Fiecare membru al Consil dispune de un vot. Toate hotararile se adopta cu o majoritate calificata de 9 voturi. In cazul ,,problemelor de procedura", majoritatea de 9 votuir poate sa rezulte din voturile favorabile ale oricaror state membre ale Consil, iar in ,,toate celelalte probleme"(probleme de fond), Carta prevede ca votul afirmativ a minimum 9 membri tb sa cuprinda si voturile concordante ale tuturor membrilor permanenti ai Consil. Rezulta astfel ca in problemele de fond oricare dintre cei 5 membri permanenti poate printr-un vot negativ sa impiedice adoptarea unei hotarari. Aceasta prerogativa acordata membrilor permanenti -asa-numitul ,,veto", pe care fiecare dintre ei il poate utiliza- le da acestora posibilitatea sa blocheze, atunci cand interesele lor sunt implicate, orice hotararea Consil, inclusiv actiuni privind mentinerea pacii si securitatii international. In situatiile in care un stat membru al Consil de Securit e parte la un diferend in legatura cu care Consil urmeaza sa propuna masuri de solutionare pasnica, acel stat se va adtine de la vot. Inca din primii ani de functionare a Consil de Securit s-a simtit nevoia atenuarii sistemului de luare a deciziilr in cadrul acestui organ, stabilit la Conferinta de la Yalta. Astfel, abtinerea de la vot a unui stat membru permanent nu a fost interpretata ca un vot negativ. De asemenea, absenta reprezentantului unui membru permanent de la vot a fost asimilata cu abtinerea acestuia, ceea ce, prin interpretare, echivaleaza cu neexercitarea dr de veto. Rezolutiile sunt adoptate prin consens, care e inregistrat de presedintele in exercitiu. 4.Competentele Consil urmaresc sa previna izbucnirea unor conflicte, sa intervina, daca e cazul pt a le pune capat si, in general, sa dezamorseze crizele international. Consil exrcita 2 grupe de atributii: atributii in vederea solutionarii pasnice a diferendelor international prin mijloace prevazute in Capitolul VI din Carta; atributii care impun masuri de constrangere, fara folosirea fortei armate ori cu folosirea aceteia, in cazurile in care Consil stabileste existenta unor ,,amenintari impotriva pacii", ,,incalcari ale pacii" si ,,acte de agresiune". In temeiul dispozitiilor din Capitolul VIII al Cartei, Consil de Securit mai exercita o serie de atributii care privesc implicarea unor organiz ori acorduri regionale in actiuni care urmaresc mentinerea pacii si securitatii international, intr-o anumita regiune geografica. In domeniul solutionarii pasnice a diferendelor Consil poate: sa invite parile la un diferend sa il solutioneze printr-unul dintre mijloacele mentionate la art.33; sa dispuna o ancheta asupra unui diferend sau unei situatii care ar putea duce la frictiuni international sau ar putea da nastere unui diferend; sa recomande partilor la un diferend procedura sau metoda de solutionareori la cererea acestora sa le recomande solutii concrete. In temeiul Copitolului VII al Cartei atunci cand o situati international reprez ,,o amenintare impotriva pacii", ,,o incalcare a pacii" si ,,un act de agresiune", Consil poate decide adoptarea unor masuri obligatorii impotriva statului care se face vinovat de producerea uneia dintre cele 3 imprejurari. Calificate uneori dr sanctiuni, masurile provizori pot consta in intreruperea completa sau partiala a: relatiilor ec; comunicatiilor feroviare, maritime, aeriene, postale, telegrafice, prin radio si a altor mijloace de comunicatie, precum si in ruperea relatiilor diplomatice. Daca nici asemenea masuri nu se dovedesc eficiente, Carta acorda Consil competenta de a decide masuri de constrangere implicand utilizarea fortei armate.

4.3Consiliul Ec si Social(ECOSOC) e cel de al treilea organ principal al ONU, care, sub autoritatea Adun Gen, coordoneaza activitatile ec si sociale desfsurate in sistemul Natiunilor Unite. 1.Compunere.ECOSOC e un organ cu compunere restransa alcatuit din 54 de membri. In fiecare anAdun Gen alege 18 state ca membre ECOSOC, pt un mandat de 3 ani, cu posibilitatea realegerii imediate. Pt celelalte locuri, alegerea membrilor urmeaza principiul repartitiei geografice. 2.Functionare si adoptare.In general ECOSOC desfasoara anual o sesiune principala, 4-5 saptamani, care are loc, aternativ, la New York si Geneva, si 2 sesiuni cu caracter organizatoric, la New York.la lucrarile sesiunii principale, care dezbate probleme ec si sociale, statele sunt reprezentate la nivel de ministri si alti inalti functionari.toate deciziile sunt adoptate numai cu majoritatea simpla de voturi a membrilor prezenti si votanti, fiecare stat membru dispunand de un vot. Adoptarea deciziilor se realiz prin consens. 3.Competentele atribuite ECOSOC sunt din cele mai largi, prin acest organ realiz implicarea ONU in domeniile ec, social, cultural, al educatiei si al sanatatii pub, precum si in domeniul ocrotirii dr omului si libertatilor fundam pt toti. Dpdv functional, el e subordonat Adun Gen, careia ii prezinta anual un amplu raport asupra tuturor activit pe care le coordoneaza. ECOSOC reprez un forum central de dezbateri a problemelor ec si sociale globale si de formulare a unor politici si recomendari in aceste domenii, adresate statelor membre si organelor ONU sau institutiilor spacializate din sistemul Natiunilor Unite. In acest scop initiaza studii, pregateste rapoarte si prezinta recomandari, convoaca conferinte international si pregateste proiecte de conventii in numeroase domenii aflate in competenta sa. Pt indeplinirea acestor functii, ECOSOC a infiintat organe subsidiare, temporare sau permanente, astfel: 4 organe permanente; o serie de 8 organe functionale; 5 Comisii ec regionale; unele comitete executive sau birourile unor organe ONU. In functie de prioritatile impuse in coordonarea activit de cooperare, ECOSOC constituie grupe de experti in domenii cum sunt resurse naturale si noi surse de energie, planificarea dezvoltarii, drepturi ec, sociale si cultutrale. ECOSOC functioneaza ca si centru de coordonare al activit desfasurate de institutiile specializate din sistemul Natiunilor Unite.

Sect.5Consiliul de Tutela. Obiectivul de baza al sistemului de tutela instituit de Carta ONU consta in promovarea progresului politic, ec si social al teritoriilor sub tutela si evolutia lor progresiav spre autoguvernare sau independenta. Pt obtinerea acestui obiectiv, Carta prevede incheierea unor acorduri individuale de tutela, aprobate de Adun Gen, care sa indice conditiile in care teritoriul urma sa fie administrat, cat si autoritatea care se asigure adm. Se crea astfel un sistem conventional tripartit, cu participarea teritoriului sub tutela, statului adm si ONU, aceasta din urma insarcinata cu asigurarea controlului. Acest control era exetcitat prin Consil de Tutela, sub autoritatea Adun Gen. Dupa anul 1993, in urma referendumului organizat in teritoriul Palau, al carui popor a ales asocierea libera cu SUA, sistemul de tutela instituit de Carta nu se mai aplic niciunui teritoriu. In consecinta, Consil d Tutela, prin amendarea regulilor sale de procedura, a decis sa se intalneasca daca si atunci cand imprejurarile vor impune.

Sect.6. Curtea International de Justitie e organul judiciar principal al Natiunilor Unite. Statutul sau e parte integranta a Cartei Natiunilor Unite. Toti membrii ONU sunt ipso facto parti la statutul Curtii. Un stat nemembru ONU poate deveni parte la Statutul Curtii, in conditii determinate in fiecare caz in parte de Adun Gen ONU, la recomandarea Consil de Securitate. Elvetia si Nauru sunt singurele state nemembre ONU, parti la Statutul CIJ. Prin natura sa jurid si rolul atribuit de Carta, CIJ are un profil institutional deitinct fata de toate celelalte organe principale ale ONU, fapt se rezulta din analiza compozitiei, competentelor si functiilor sale.

Sect.7. Secretariatul e compus din Secretarul General si personalul necesar Organiz. 1.Secretarul General al ONU e ales de Adun Gen, la propunerea Consil de Securit. Durata mandtului sau nu a fost precizata in Carta. Practica a impus mandatul pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea reinnoirii. Pe plan adm, Secretarul Gen e cel mai inalt functionar adm al Organiz. el va actiona, in aceasta calitate la toate sedintele Adun Gen si a celorlalte organe principale ale ONU, si av indeplini orice alte functii care ii vor fi incredintate de aceste organe. El va intocmi si va prezenta, la fiecare sesiune a Adn Gen, Raportul anual privind activitatea Organiz. in materie adm rolul Secretarului general consta in principal in conducerea Secretariatului ONU, al carui personal se gaseste sub autoritatea sa exclusiva. Rolul politic al Secretarului Gen al ONU se intemeiaza pe competentele ce i-au fost expres atribuite in aceasta directe prin Carta. El e astfel abilitat sa sesizeze Consil de Securit asupra oricaror chestiuni care dupa parerea sa ar pune in primejdie mentinerea pacii si securitatii international. Ori sa intreprinda masurile concrete pe care le socoteste potrivite pt executarea deciziilor principalelor organe ale Organiz. 2.Secretariatul. Activitatea curenta a ONU e desfasurata printr-un corp de functionari international numiti de Secretarul Gen. Secretariatul ONU include functionari international lucrand la sediul central al Organiz ca si angajati la organele subordonate ale ONU, inclusiv comisiile ec regionlale.secretariatul pregateste studii asupra celor mai variate teme, organizeaza conferinte international asupra unor probleme de interes mondial ori urmareste masura in care operatiunile tehnice legate de desfasurarea activitatii ONU. In calitate de functionari international, atat membrii Secretariatului ONU, cat si Secretarul Gen, in indeplinirea indatoririlor lor nu vor solicita si nu vor primi instuctiuni de la vreun guvern sau de la o alta autorit exterioara Organiz. Ei sunt raspunzatori numai fata de ONU.