PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

ROLUL ACTIV AL JUDECATORULUI

Prin instanta se intelege organul imputernicit de lege sa resolve un litigiu intervenit intre parti.Deci prin instanta se intelege organul in functiune ,adica judecatorul,completul de judecata.Judecatorul care va refuza sa judece sub cuvant ca legea nu prevede sau ca este intunecata sau indestulatoare va putea fi urmarit ca culpabil de denegare de dreptate.

Activitatea instantei cuprinde doua functii procesuale :cercetarea cauzei si solutionarea ei.In cercetarea cauzei judecatorul e dator inainte de toate sa cunoasca faptele astfel ca daca probele administrate de parti sunt insuficiente ori neconcludente e dator sa solicite administrarea altor probe ,sa faca verificari directe,sa ordone probe din oficiu,ale caror rezultate raman opozabile si obligatorii partilor.A doua functie,solutionarea cauzei,consta in pronuntarea hotararii ,prin aplicarea textului de lege corespunzator situatiei de fapt stabilite.Interpret al legii,pe care trebuie sa o aplice ,judecatorul este dator sa scoata din continutul textelor motivarea juridica a hotararii,prin care va rezolva litigiul intre parti.Menita sa devina lege pentru parti,hotararea trebuie sa fie expresia concreta a legii.

In activitatea de judecata,judecatorul este independent si se supune numai legii .

Rolul judecatorului in proces :

-mentine egalitatea partilor in fata justitiei fara a lua sub nici o forma si sub nici un cuvant apararea uneia dintre ele ;

-face sa triumfe adevarul pe temeiul probelor administrate si numai pe temeiul lor ;

-a armoniza interesul superior si permanent al justitiei cu interesele vremelnice si adeseori capricioase ale celor ce se judeca ;

-exercita un control riguros aupra intregei proceduri ,fara a restrange insa libertatea de actiune si interesul legitim al partilor.

Activitatea judecatorului se concretizeaza in :acte procedurale,rezolutii,incheieri,procese-verbale,hotarari etc. .

ALCATUIREA INSTANTEI

Potrivit art.2 alin 2 din Legea nr.304 /2004 justitia se realizeaza in materie civila prin urmatoarele instante judecatoresti :

-a.judecatorii ;

-b.tribunale ;

-c.tribunale specializate ;

- d.curti de apel ;

-e.Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica si functioneaza in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti.In prezent in Romania functioneaza un numar de peste 180 de judecatorii,iar in cadrul judecatoriilor se organizeaza sectii sau complete specializate pentru minori si familie.

In fiecare judet functioneaza un tribunal,instanta cu personalitate juridica ,care de regula are sediul in localitatea de resedinta a judetului respectiv.Tribunalul municipiului Bucuresti functioneaza si ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala.Numarul total al tribunalelor este in prezent de 42.In cadrul tribunalelorfunctioneaza sectii sau ,dupa caz,complete specializate pentru cauze civile ,pentru cauze penale,cauze comerciale,cauze cu minori si de familie,cauze de contencios administrativ si fiscal,cauze privind conflictele de munca si asigurari sociale,precum si in raport cu natura si numarul cauzelor,sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.

Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica care pot functiona la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti si au de regula sediul in municipiul resedinta de judet.Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalului in domeniile in care se infiinteaza.Datele la care vor incepe sa functioneze tribunalele specializate in localitatile in care isi vor desfasura activitatea se stabilesc,in mod esalonat,prin ordin al ministrului justitiei ,cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

Curtile de Appel sunt instante cu personalitate juridica si functioneaza intr-o circumscriptie cuprizand mai multe tribunale si tribunale specializate.In prezent functioneaza 15 curti de appel ce includ in circumscriptia lor doua pana la sase tribunale.In cadrul curtilor de appel functioneaza sectii pentru cauze civile,cauze penale,cauze comerciale,cauze cu minori si de familie ,cauze de contencios administrativ si fiscal ,cauze privind conflictele de munca si asigurari sociale ,precum si sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.

Inalta Curte de Casatie si Justitie este singura instanta suprema din Romania si are sediul in capitala tarii.Ea are personalitate juridica si functioneaza potrivit dispozitiilor cuprinse in noua Lege de organizare judiciara.Potrivit acestei legi,instanta suprema este organizata in patru sectii :

-sectia civila si de proprietate intelectuala ;

-sectia penala ;

-sectia comerciala ;

-sectia de contencios administrativ si fiscal.Instanta suprema se compune dintr-un presedinte,un vicepresedinte,4 presedinti de sectii si judecatori.Inalta Curte de Casatie si Justitie isi desfasoara activitatea in conditiile determinate de lege,si in cadrul Sectiilor Unite si ale unui Complet format din 9 judecatori ,fiecare avand competenta proprie.

Inalta Curte de Casatie si Justitie mai cuprinde in structura sa :Cancelaria,directii,servicii si birouri ,cu personal stabilit prin statul de functii.In prezent instanta suprema are un numar de peste 100 de judecatori.Instanta suprema va avea sarcina de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti.

CONSTITUIREA INSTANTEI

Constituirea instantei semnifica alcatuirea ei complexa cu toate organele si persoanele cerute de lege.Este vorba in primul rand de participarea alaturi de completul de judecata a grefierului,auxiliar al instantei.Grefierul indeplineste urmatoarele atributii :

-participa la sedintele de judecata conform programarii,indeplineste toate atributiile ce ii revin in baza legii sau a regulamentului executand orice alte insarcinari din dispozitia si sub controlul presedintelui completului de judecata ;

-intocmeste citatiile si mandatele de aducere ,completeaza borderourile si expediaza corespondenta ,asigura citarea participantilor la proces si comunicarea hotararilor prin afisare la usa instantei ;

-intocmeste sub indrumarea judecatorului delegat lucrarile de punere in executare a hotararilor ;tine la zi registrele de evidenta privind aceasta activitate ;

-executa in limitele functiei sale si alte sarcini de serviciu date in conducerea instantei inclusiv dactilografierea dupa concept a hotararilor judecatoresti.In activitatea de judecata,in afara de atributiile de executie grefieii au si rolul de a atesta conformitatea celor hotarate de judecatori prin semnarea incheierilor,minutei ,hotararii.Ei se pot abtine de la judecata sau pot fi recuzati ,in principiu,pentru aceleasi motive si in aceleasi conditii ca si judecatorii.

La Inalta Curte de Casatie si Justitie rolul grefierului este luat de magistratul-asistent ,care face parte din corpul magistratilor.Magistratii -asistenti care paticipa la sedintele de judecata ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie iau note de sustinerile facute,redacteaza incheierile,participa cu vot consultativ la deliberari si redacteaza decizii ,conform repartitiei facute de presedinte pentru toti membrii completului.Ei vor aduce la indeplinire orice alte sarcini incredintate de presedintele Curtii,vicepresedinte sau de presedintele sectiei.

Procurorul porneste procesul civil ,pune concluzii sau exercita caile de atac.,iar legea prevede in mod expres obligativitatea concluziilor sale.

INCIDENTE PROCEDURALE PRIVIND COMPUNEREA SI CONSTITUIREA INSTANTEI

In activitatea de judecata,judecatorul este independent si se supune numai legii.

Incompatibilitatea ,reglementata de art.24 C.proc.civ.,are in vedere situatiile in care un judecator nu poate face parte din completul de judecata si anume :

-a.judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in appel sau in recurs.

-b.judecatorul care a pronuntat o hotarare nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in cazul in care s-a dispus casarea cu trimitere si rejudecarea cauzei.

-c.judecatorul nu poate solutiona o pricina in care a fost martor,expert sau arbitru ,deoarece exista presupunerea ca nu ar fi obiectiv.

Incompatibilitatea priveste numai pe judecatori,nu sip e procurori sau grefieri.Incomptibilitatea este reglementata de norme de organizare judecatoreasca imperative.In fata instantei de fond,de apel sau recurs ,se poate ridica exceptia incompatibilitatii de oricare din parti,de procuror sau instanta din oficiu.

ABTINEREA SI RECUZAREA

Legiuitorul a prevazut anumite cazuri in care se poate presupune ca judecatorul nu ar fi obiectiv ,datorita legaturii de rudenie sau afinitate cu una din parti ,afectiunii ce o poarta uneia din parti ,ori dimpotriva datorita vrajmasiei care exista intre el si una din parti.Pentru a proteja partea de un asemenea risc in aceste cazurijudecatorul poate fi recuzat.

Cazurile de recuzare care constituie in acelasi timp cazuri pentru abtinerea judecatorului sunt prevazute in art.27 c.proc.civ. :

-1.cand judecatorul,sotul sau,ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand judecatorul este sot ,ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv ,cu vreuna din parti ;

-2.cand judecatorul este sot,ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala,pana la al patrulea grad inclusiv cu avocatul sau mandatarul unei parti ,sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane ;

-3.cand sotul judecatorului in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv,sau daca ,fiind incetat din viata ori despartit ,au ramas copiii ;

-4.daca judecatorul,sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;

-5.daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii ;

-6.daca judecatorul este tutore sau curator al uneia din parti ;

-7.daca judecatorul si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca ;

-8.daca judecatorul a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri ;

-9.daca exista vrajmasie intre judecator,sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti ,sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.

Pot fi recuzati pentru motivele prevazute de art.27 C.proc civ.cu exceptia cazului 7 si procurorii,grefierii ,magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie ,precum si expertii.

Abtinerea este reglemantata de o norma imperativa in timp ce recuzarea este reglementata de o norma dispozitiva.

Judecarea cererii de abtinere sau recuzare se face in camera de consiliu ,fara prezenta partilor,iar judecatorul care s-a abtinut ori a fost recuzat va fi ascultat numai daca se gaseste de cuviinta.Pentru dovedirea motivelor de recuzare nu se admite interogatoriul.

Instanta competenta sa judece cererea ce se va pronunta printr-o incheiere ce se citeste in sedinta publica ,iar in caz de admitere a cererii va arata si in ce masura actele indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate.Daca cererea a fost admisa ,judecatorul ce s-a abtinut ori a fost recuzat iese di complet,fiind inlocuit de un alt judecator.In cazul in care cererea de recuzre a fost admisa pricina va fi trimisa la o instanta de acelasi grad cu cea sesizata initial ,iar daca cererea este respinsa pricina se inapoiaza instantei.Cand instanta superioara de fond constata ca recuzarea a fost pe nedrept respinsa ,reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta.