| CATEGORII DOCUMENTE |
| Administratie | Drept |
PROCEDURA REORGANIZARII JUDICIARE
SI A FALIMENTULUI
1. Consideratii generale
Din punct de vedere etimologic, denumirea de procedura a falimentului deriva din faillir, cuvant care inseamna in limba franceza a esua si din cuvantul latinesc fallo - fallere, cu sensul de a insela, a nu izbuti, a gresi. Reorganizarea judiciara si falimentul reprezinta o institutie juridica complexa de drept comercial (fiind aplicabila exclusiv comerciantilor), care, pe de o parte, se refera la starea si capacitatea persoanelor, iar pe de alta parte, se refera direct la bunurile acestor persoane, asupra carora instituie un regim de indisponibilizare si le afecteaza scopului procedurii, fie de redresare, fie de lichidare a activului in vederea acoperirii pasivului.
2. Cadrul legal
Legea nr. 64/1995- denumita in continuare Legea - publicata in M.Of. 130/29.06.1995 - a reprezentat introducerea unei reglementari unitare in materie. Legea nr. 64/1995 a fost modificata prin O.G. 38/1996, abrogata prin O.U.G. 58/1997 si ulterior prin Legea nr. 99/1999. In baza art. XI din Legea 99/1999, Legea nr. 64/1995 a fost republicata in M. Of. Nr. 608/13.12.1999, rectificata in M.Of. 89/28.02.2000, iar ulterior a mai fost modificata prin O.G. 38/2002 (aprobata prin Legea nr. 82/2003). In temeiul dispozitiilor art. VIII alin. (1) din Legea nr. 149/2004, Legea 64/1995 a fost republicata in M.Of. 1066/17.11.2004.
3. Notiunea de procedura a reorganizarii judiciare si a falimentului in reglementarea legala in vigoare
3.1. Definitie legala. Conform Legii (art. 2.), procedura reorganizarii judiciare si a falimentului este acea procedura instituita in vederea acoperirii pasivului debitorului, in insolventa, prin reorganizarea comerciantului si a activitatii acestuia, prin lichidarea unor bunuri din averea lui pana la stingerea pasivului sau prin faliment.
3.2. Insolventa. Notiunea de insolventa implica o situatie patrimoniala dificila sau de criza a unui comerciant, determinand imposibilitatea indeplinirii de catre acesta la termen si in bune conditii a obligatiilor de plata asumate. Conform legii, insolventa este "acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile" - art. 1 alin (2) din Lege.
Caracter colectivist, de aparare in comun a intereselor tuturor creditorilor comerciantului aflat in stare de insolventa, prin efectuarea unei publicitati avand ca scop informarea creditorilor in scopul inscrierii acestora la masa credala. Prin aceasta, procedura falimentului se deosebeste de procedura executarii silite, exercitata in conditiile Codului de Procedura Civila in mod individual de fiecare creditor.
Caracter generalizat. Procedura falimentului este o procedura care vizeaza intreaga "avere a debitorului", si nu doar unul sau unele bunuri din patrimoniul acestuia, cum este cazul executarii silite mobiliare sau imobiliare de drept comun. Legea precizeaza in art. 3: "Averea debitorului cuprinde totalitatea bunurilor si drepturilor patrimoniale ale acestuia - inclusiv cele dobandite in cursul procedurii stabilite de prezenta Lege - care pot face obiectul unei executari silite, in conditiile Codului de procedura civila." Remarcam faptul ca procedura falimentului se poate aplica si asupra unor bunuri, care la data declansarii procedurii nu se mai afla in patrimoniul debitorului, dar care sunt readuse cu efect retroactiv prin anularea unor acte "suspecte" incheiate de catre debitor in perioada anterioara deschiderii procedurii.
Caracter egalitar. Egalitatea de tratament a creditorilor este realizata prin acordarea tuturor creditorilor a posibilitatii de a participa concomitent la masa credala si de a-si satisface creantele proportional cu ponderea pe care fiecare dintre acestia o detine in pasivul patrimoniului debitorului.
Caracter unitar. Procedura falimentului este unica si se desfasoara simultan pentru toate creantele detinute impotriva patrimoniului debitorului. Nu se poate concepe desfasurarea in acelasi timp a doua sau mai multe proceduri cu privire la averea aceluiasi debitor. De asemenea, procedura are un caracter unic sau unitar, in sensul ca este aceeasi pentru oricare comerciant, indiferent de forma de organizare sau de marimea patrimoniului acestuia, cu exceptia unor cazuri reglementate expres, cum ar fi procedura falimentului bancilor.
Caracter judiciar. Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului se realizeaza prin intermediul si cu participarea organelor judecatoresti, fiind astfel o procedura judiciara fortata in cadrul careia de cele mai multe ori se realizeaza in mod colectiv o executare silita a activelor din patrimoniul debitorului.
Caracter profesionist Se aplica persoanelor fizice sau juridice care au calitatea de comerciant, dar si persoanelor fizice care lucreaza in mod individual, asociatiilor familiale si societatilor agricole.
5.1. Conditii cu privire la persoanele carora li se aplica procedura
Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului se aplica exclusiv comerciantilor persoane fizice sau juridice, notiunea de comerciant avand sensul conturat de prevederile Codului Comercial. Art. 1 din Legea nr. 64/1995 defineste sfera de aplicare a procedurii, prin mentionarea categoriilor de comercianti fata de care aceasta se aplica. Articolul mentionat prevede: "Procedura se aplica oricareia dintre urmatoarele categorii de comercianti, aflati in insolventa si denumiti debitori: a) comerciantii; b) societatile agricole; c) grupurile de interes economic".
Din dispozitiile textului de lege rezulta ca pentru aplicarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, legea impune doua conditii:
- debitorul sa faca parte din categoriile de persoane carora li se aplica procedura;
- debitorul sa se afle in insolventa.
Legea nr. 64/1995 se aplica urmatoarelor categorii de comercianti:
1) societatile comerciale;
2) cooperativele de consum si cooperativele mestesugaresti, denumite organizatii cooperatiste, asociatiile teritoriale ale cooperativelor de consum si mestesugaresti, constituite potrivit Decretului-lege nr. 66/1990 privind organizarea si functionarea cooperatiei mestesugaresti, cu modificarile ulterioare, respectiv Legii nr. 109/1996 privind organizarea si functionarea cooperatiei de consum si a cooperatiei de credit, cu modificarile ulterioare, precum si societatile cooperative;
3) persoanele fizice care actioneaza individual sau in asociatii familiale.
Anumite categorii de comercianti sunt exceptate de la aplicarea procedurii prevazute de Legea nr. 64/1995, fiind supuse unor reglementari legale specifice, dupa cum urmeaza: a) societati comerciale cu capital majoritar de stat; b) regiile autonome - conform art. 149 din lege, procedura aplicabila regiilor autonome aflate in stare de insolventa se va stabili prin lege speciala; c) societatile bancare - procedura de reorganizare judiciara si faliment a bancilor se realizeaza in baza unei legi speciale - Legea nr. 83/1998; d) societatile de asigurari - in baza Legii nr. 32/2000 cu modificarile ulterioare.
4) societatilor agricole, constituite si functionand in baza Legii nr. 36/1991, si celor care exercita profesiuni liberale (avocati, medici, meseriasi, agricultori etc.), care nu sunt considerati comercianti. Procedura se poate aplica si unui comerciant strain, persoana fizica sau juridica, in cazul in care are in Romania un sediu secundar - o sucursala, agentie, reprezentanta, carora le sunt aferente bunuri aflate in Romania.
Grupurile de interes economic (GIE) constituie o entitate noua, reglementata prin Legea nr. 161/2003.
Potrivit art. 118 din Lege, grupul de interes economic este o asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice , constituita pe o perioada determinata, in scopul inlesnirii sau al dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai, precum si al imbunatatirii rezultatelor activitatii respective.
Potrivit art. 127 din Lege, grupul de interes economic poate avea calitatea de comerciant sau de necomerciant, in functie de caracterul comercial sau necomercial al activitatii pe care o desfasoara.
In temeiul art. 1 din Legea nr. 64/1995, grupul de interes economic este supus procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, atat in cazul in care are calitatea de comerciant, cat si in cazul in care are calitatea de necomerciant.
5.2. Conditii cu privire la insolventa
Procedura se aplica exclusiv comerciantilor aflati in insolventa definita de lege ca fiind "acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile" - art. 1 alin (2) din Lege.
Insolventa exista chiar in cazul in care, din lipsa de disponibilitati banesti, nu poate fi achitata o singura datorie scadenta. Sarcina probei starii de insolventa incumba persoanei care afirma existenta acesteia. Starea de insolventa poate fi probata prin orice mijloace de proba admisibile in dreptul comercial. Definirea notiunii de insolventa se bazeaza pe notiunea relativa de incapacitate vadita de plata.
5.3. Conditii cu privire la bunurile asupra carora se aplica procedura
Procedura se aplica asupra intregii averi a debitorului. "Averea debitorului cuprinde totalitatea bunurilor si drepturilor patrimoniale ale acestuia - inclusiv cele dobandite in cursul procedurii stabilite de prezenta lege - care pot face obiectul unei executari silite, in conditiile Codului de procedura civila" - art. 3 din Lege. Averea debitorului cuprinde atat bunurile si drepturile aflate in patrimoniul debitorului la data declansarii procedurii, cat si bunurile iesite din patrimoniul debitorului, dar readuse in acesta ca urmare a procedurii.
Organele care aplica procedura (art. 5 alin 1 din Lege) sunt: instantele judecatoresti; judecatorul-sindic; administratorul judiciar si lichidatorul.
Organele mentionate au indatorirea sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si a operatiunilor prevazute de lege, precum si realizarea in conditiile legii, a drepturilor si obligatiilor participantilor la aceste acte si operatiuni.
La realizarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului participa si alte persoane: adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, adunarea generala a membrilor sau asociatilor/actionarilor si reprezentantul membrilor sau asociatilor/actionarilor.
Potrivit legii (art. 6), procedura reorganizarii judiciare si a falimentului este de competenta exclusiva a tribunalului in a carui raza teritoriala se afla sediul debitorului, astfel cum figureaza acesta in registrul comertului, respectiv in registrul societatilor agricole, si sunt exercitate de un judecator-sindic desemnat de presedintele tribunalului.
In afara de tribunal, competenta este si Curtea de apel. Potrivit art. 8 alin. 1 din lege, Curtea de apel este instanta de recurs, pentru hotararile date de judecatorul-sindic. Termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu prevede altfel (art. 8 alin. 2). Recursul va fi judecat de complete specializate, in termen de 30 de zile de la inregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea partilor se face prin publicitate. In vederea solutionarii recursului, se trimit la curtea de apel in copie certificata, sub semnatura grefierului-sef al tribunalului, numai actele care intereseaza rezolvarea recursului (art. 8 alin. 3). Hotararile judecatorului-sindic nu vor putea vi suspendate de instanta de recurs (art. 8 alin. 4). Prevederile alin. (4) nu se aplica in cazul judecarii recursului impotriva urmatoarelor hotarari ale judecatorului-sindic:
a) hotararea de respingere a contestatiei debitorului;
b) hotararea prin care se decide intrarea in faliment;
c) hotararea de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante (art. 8 alin. 5).
Judecatorul-sindic are statutul juridic al unui judecator al tribunalului.
Articolul 50 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara prevede ca presedintii instantelor desemneaza judecatorii care urmeaza sa indeplineasca, potrivit legii, si alte atributii decat cele privind activitatea de judecata.
In temeiul acestei dispozitii a legii, presedintele tribunalului ii desemneaza pe judecatorii tribunalului care vor avea calitatea de judecator-sindic si, deci, vor exercita atributiile prevazute de lege pentru aplicarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului.
Potrivit art. 11 alin. 1, Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, sunt:
a) darea hotararii de deschidere a procedurii;
b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii;
c) desemnarea, prin hotarare, a administratorului sau a lichidatorului, stabilirea atributiilor acestora, controlul asupra activitatii lor si, daca este cazul, inlocuirea lor;
d) judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;
e) judecarea actiunilor introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
f) judecarea contestatiilor debitorului ori ale creditorilor impotriva masurilor luate de administrator sau de lichidator;
g) confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;
h) hotararea de a se continua activitatea debitorului, in caz de reorganizare;
i) solutionarea obiectiilor la rapoartele trimestriale si la cel final ale administratorului sau ale lichidatorului;
j) autentificarea actelor juridice incheiate de lichidator, pentru a caror validitate este necesara forma autentica;
k) darea hotararii de inchidere a procedurii.
Potrivit art. 12, ,,hotararile judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs".
Administratorul. Potrivit art. 23 alin. 1 din Lege, ,, in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor sau ulterior, creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a creantelor pot decide desemnarea unui administrator - persoana fizica sau societate comerciala -, stabilindu-i si remuneratia".
Potrivit art. 23 alin. 4 ,,administratorul, persoana fizica sau societate comerciala, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician in reorganizare si lichidare, in conditiile legii".
,,Nu poate fi desemnat administrator sau lichidator persoana fizica care nu poate fi fondator, administrator, director, cenzor sau reprezentant al unei societati comerciale, potrivit art. 6 alin. (2) si art. 138 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata" (art. 23 alin. 5).
,,Inainte de desemnarea sa administratorul trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspundere profesionala, prin subscrierea unei polite de asigurare valabile care sa acopere eventualele prejudicii cauzate in indeplinirea atributiilor sale. Riscul asigurat trebuie sa reprezinte consecinta activitatii administratorului pe perioada exercitarii calitatii sale". (art. 23 alin. 7)
,,Este interzis administratorului, sub sanctiunea revocarii din functie si a repararii eventualelor prejudicii cauzate, sa diminueze, in mod direct sau indirect, valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare" (art. 23 alin. 8).
Art. 24 din Legea nr. 64/1995 stabileste ca ,, Principalele atributii ale administratorului, in cadrul prezentei legi, sunt:
a) examinarea activitatii debitorului in raport cu situatia de fapt si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, precum si asupra posibilitatii reale de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea si supunerea acelui raport judecatorului-sindic intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea administratorului;
b) intocmirea actelor prevazute la art. 33 alin. (1), in cazul in care debitorul nu si-a indeplinit obligatia respectiva inauntrul termenelor legale, precum si verificarea, corectarea si completarea informatiilor cuprinse in actele respective, cand acestea au fost prezentate de debitor;
c) elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, in functie de cuprinsul raportului mentionat la lit. a) si in conditiile si termenele prevazute la art. 91;
d) supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
e) conducerea integrala, respectiv in parte, a activitatii debitorului, cu precizarea expresa, in acest caz, a atributiilor sale si a conditiilor de efectuare a platilor din contul averii debitorului;
f) stabilirea datelor sedintelor adunarii creditorilor;
g) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
h) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor;
i) sesizarea de urgenta a judecatorului-sindic in cazul in care constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;
j) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;
k) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea;
l) urmarirea incasarii creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitor inainte de deschiderea procedurii;
m) cu conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic, incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale;
n) sesizarea judecatorului-sindic in legatura cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta;
o) orice alte atributii stabilite prin incheiere de catre judecatorul-sindic, cu exceptia celor prevazute de lege in competenta exclusiva a acestuia.
Conform art. 25 alin. 1 ,,administratorul va depune la dosarul cauzei un raport lunar, cuprinzand descrierea modului in care s-a achitat de atributiile sale, precum si justificarea cheltuielilor efectuate".
,,Debitorul persoana fizica, reprezentantul membrilor sau al asociatilor/actionarilor, oricare dintre creditori, precum si orice alta persoana interesata pot face contestatie impotriva masurilor luate de administrator". (alin. 2)
Potrivit alin. 3, ,,contestatia trebuie sa fie inregistrata in termen de 5 zile de la depunerea raportului prevazut la alin. (1)".
,,Judecatorul-sindic va solutiona contestatia, in termen de 10 zile de la inregistrarea ei, in Camera de consiliu, cu citarea contestatorului si a administratorului, putand, daca va considera necesar, sa suspende executarea masurii contestate" (alin. 4).
,,Judecatorul-sindic va sanctiona cu amenda judiciara de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei refuzul, fara motive temeinice, al practicianului in reorganizare si lichidare de a accepta desemnarea ca administrator". (art. 26 alin. 1)
,,Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului incepe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre persoanele abilitate de lege. In exercitarea atributiei de control prevazute la art. 11 alin. (1) lit. c) judecatorul-sindic poate desfiinta masurile ilegale luate de administrator, chiar daca nu au fost contestate, putand, daca va considera necesar, sa citeze in Camera de consiliu administratorul si persoanele interesate". (alin. 2)
,,In orice stadiu al procedurii, pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate dispune, prin incheiere, inlocuirea administratorului". (alin. 3)
,,In vederea adoptarii masurii mentionate la alin. (3), judecatorul-sindic ii va cita in Camera de consiliu pe administrator si comitetul creditorilor". (alin. 4)
,,Judecatorul-sindic va sanctiona administratorul cu amenda judiciara de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei in cazul in care acesta, din culpa sau cu rea-credinta, nu isi indeplineste sau indeplineste cu intarziere atributiile prevazute de lege sau stabilite de judecatorul-sindic". (alin. 5)
,,Daca prin fapta prevazuta la alin. (5) administratorul a cauzat un prejudiciu, judecatorul-sindic va putea, la cererea oricarei parti interesate, sa-l oblige pe administrator la acoperirea prejudiciului produs". (alin. 6)
Potrivit art. 27, ,,in vederea indeplinirii atributiilor sale administratorul va putea desemna persoane de specialitate. Numirea si nivelul retributiilor acestor persoane vor fi supuse aprobarii judecatorului-sindic".
Lichidatorul. In cazul cand se dispune trecerea la procedura falimentului este necesara numirea unui lichidator, care sa realizeze operatiunile de lichidare a bunurilor din patrimoniul debitorului.
In cazul in care dispune trecerea la faliment, judecatorul-sindic va desemna un lichidator
Atributiile administratorului inceteaza la momentul stabilirii atributiilor lichidatorului de catre judecatorul-sindic (art. 28 alin. 2 din lege). Poate fi desemnat lichidator si administratorul desemnat anterior (alin. 3).
Potrivit art. 29, ,,principalele atributii ale lichidatorului, in cadrul prezentei legi, sunt:
a) examinarea activitatii debitorului in raport cu situatia de fapt si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, si supunerea acelui raport judecatorului-sindic intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea lichidatorului, daca un raport cu acest obiect nu fusese intocmit anterior de administrator;
b) conducerea activitatii debitorului;
c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor;
e) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;
f) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea;
g) urmarirea incasarii creantelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta inaintea deschiderii procedurii;
h) primirea platilor pe seama debitorului si consemnarea lor in contul averii debitorului;
i) vanzarea bunurilor din averea debitorului in conformitate cu prevederile prezentei legi;
j) incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale sub conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic;
k) sesizarea judecatorului-sindic cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta;
l) orice alte atributii stabilite prin incheiere de catre judecatorul-sindic
Potrivit art. 30 alin. 1, ,,actele incheiate de lichidator, pentru a caror validitate este necesara forma
autentica, vor fi supuse autentificarii judecatorului-sindic.
Potrivit art. 30 alin. 2, ,,judecatorul-sindic va pronunta o incheiere de autentificare, in baza careia actul va putea fi inscris in registrele de publicitate"
Adunarea creditorilor. Potrivit art. 14 alin. 1, ,,adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de catre administrator sau, dupa caz, de catre lichidator, daca legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este in sarcina administratorului sau, dupa caz, a lichidatorului".
,,Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administrator sau de lichidator in cazurile prevazute de lege si ori de cate ori va fi necesar" (alin. 2).
,,Adunarea creditorilor va fi convocata si la cererea creditorilor detinand creante in valoare de cel putin 30% din valoarea totala a acestora" (alin. 3).
Conform art. 15 alin. 1, ,,convocarea creditorilor va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei".
,,Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocare este nula, cu exceptia cazului in care la sedinta participa titularii tuturor creantelor". (alin. 2)
,,Creditorii pot fi reprezentati in adunare prin imputerniciti, pentru fiecare adunare, cu procura speciala si legalizata sau, in cazul creditorilor bugetari si al celorlalte persoane juridice, cu delegatie semnata de conducatorul unitatii". (alin. 3)
,,Nu se va tine seama de declaratiile scrise trimise de creditori, cu exceptia cazurilor in care legea admite votul prin adeziune. In cazul in care este permisa votarea prin corespondenta, creditorii isi pot transmite votul printr-un inscris in format electronic caruia i s-a incorporat, atasat sau asociat o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat valabil" (alin. 4)
,,La sedintele adunarii creditorilor vor participa 2 delegati ai salariatilor debitorului, votand pentru creantele reprezentand salariile si alte drepturi banesti". (alin. 5)
,,Daca examinarea chestiunilor supuse deliberarii creditorilor nu se poate finaliza intr-o singura zi, deliberarea va continua de drept in prima zi lucratoare urmatoare, fara o noua instiintare, procedandu-se astfel in continuare pana la rezolvarea tuturor chestiunilor". (alin. 6)
,,Procesul-verbal al adunarii creditorilor va fi semnat de presedintele sedintei si va cuprinde in rezumat dezbaterile tinute, votul creditorilor pentru fiecare chestiune si deciziile adoptate". (alin. 7)
Comitetul creditorilor. Potrivit art. 16 alin. 1, ,,in cadrul sedintelor adunarii creditorilor acestia vor putea desemna un comitet al creditorilor si vor avea dreptul sa analizeze situatia debitorului, rapoartele intocmite de comitetul creditorilor, masurile luate de administrator sau de lichidator si efectele acestora si sa propuna, motivat, si alte masuri".
,,Cu exceptia cazurilor in care legea cere o majorare speciala, sedintele vor avea loc in prezenta titularilor de creante insumand cel putin 30% din valoarea totala a creantelor impotriva averii debitorului, iar deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul titularilor unei majoritati, prin valoare, a creantelor prezente" (alin. 2).
,,Calculul valorii totale a creantelor prevazute la alin. (2) impotriva averii debitorului se va determina prin raportare la urmatoarele criterii:
a) ulterior afisarii tabelului definitiv si pana la confirmarea unui plan de reorganizare, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;
b) ulterior confirmarii planului de reorganizare si pana la afisarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat; si
c) ulterior afisarii tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia". (alin. 3)
,,Planul de reorganizare va fi supus votului adunarii creditorilor". (alin. 4)
Potrivit art. 17 alin. 1, ,,judecatorul-sindic va desemna, daca este necesar, in raport cu proportiile cazului, un comitet format din 3-7 creditori dintre cei cu creantele garantate si chirografare cele mai mari, prin valoare".
,,Desemnarea se va face fie prin hotararea de deschidere a procedurii, fie dupa prezentarea sau intocmirea listei de creditori, daca lista nu este disponibila la data deschiderii procedurii" (alin. 2).
,,In cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor acestia vor putea alege un comitet format din 3-7 creditori dintre cei cu creante garantate si cei chirografari, care se ofera voluntar; comitetul astfel desemnat va inlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic". (alin. 3)
,,Daca nu se va obtine majoritatea necesara, judecatorul-sindic va putea desemna comitetul potrivit criteriilor prevazute la alin. (1) sau va putea mentine comitetul desemnat anterior" (alin. 4).
,,In cursul activitatii sale judecatorul-sindic va putea cere asistenta comitetului creditorilor sau a unui delegat al acestuia" (alin. 5).
Potrivit art. 18 alin. 1, ,,comitetul creditorilor face parte dintre cei indreptatiti ca, atunci cand debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare in conditiile art. 33, respectiv art. 39, ori nu a fost propus de debitor sau nu a fost confirmat un plan de reorganizare, sa ceara judecatorului-sindic sa ridice debitorului dreptul de administrare".
,,Comitetul creditorilor poate fi autorizat de judecatorul-sindic sa introduca actiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial - facute de debitor in frauda creditorilor -, atunci cand astfel de actiuni nu au fost introduse de administrator sau de lichidator" (alin. 2).
Adunarea generala a membrilor sau asociatilor/actionarilor. Reprezentantul membrilor sau asociatilor/actionarilor. Potrivit art. 19. alin. (1), ,, pe perioada desfasurarii procedurii prevazute de prezenta lege adunarea generala a asociatilor/actionarilor va fi convocata ori de cate ori se va considera necesar si va fi prezidata de administrator sau lichidator, daca legea ori judecatorul-sindic nu dispune altfel".
,,Adunarea generala a asociatilor/actionarilor va fi convocata si la cererea asociatilor/actionarilor reprezentand cel putin 10% din capitalul social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel". (alin. 2)
,,Prevederile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator adunarii generale a membrilor grupurilor de interes economic si, respectiv, ai societatilor cooperative; in cazul acestor persoane juridice, procentul prevazut la alin. (2) se raporteaza la numarul membrilor acestora". (alin.3)
,,Membrilor sau, dupa caz, asociatilor/actionarilor li se vor notifica, in conditiile legii, in mod obligatoriu:
a) hotararea de deschidere a procedurii;
b) propunerea de indeplinire a unor acte, operatiuni si plati care depasesc conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente;
c) solicitarea de intrare in faliment, precum si hotararea judecatorului-sindic de intrare in faliment a debitorului;
d) propunerea de vanzare in bloc sau de vanzare a imobilelor;
e) raportul final si bilantul general, intocmite de lichidator;
f) hotararea de inchidere a procedurii" (alin. 4).
Potrivit art. 20 alin. 1, ,,in cadrul sedintelor adunarii generale a membrilor sau, dupa caz, a asociatilor/actionarilor, acestia vor desemna, pe cheltuiala lor, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, care sa le reprezinte interesele si vor avea dreptul sa analizeze situatia debitorului, rapoartele intocmite de reprezentantul membrilor ori, dupa caz, al asociatilor/actionarilor, masurile luate de administrator sau de lichidator si efectele acestora si sa propuna, motivat, si alte masuri".
,,Cu exceptia cazurilor in care legea cere o majoritate speciala, sedintele vor avea loc in prezenta asociatilor/actionarilor reprezentand cel putin jumatate din capitalul social, iar deciziile se adopta cu majoritate simpla, raportata la capitalul social reprezentat. In toate cazurile insa deciziile se adopta doar cu votul asociatilor/actionarilor reprezentand cel putin o treime din capitalul social" (alin. 2).
,,Comunicarea sau notificarea oricarui act de procedura catre membri sau, dupa caz, asociati/actionari se realizeaza la adresa reprezentantului membrilor ori, dupa caz, al asociatilor/actionarilor, aleasa de acesta" (alin. 4).
,,Reprezentantul membrilor sau, dupa caz, al asociatilor/actionarilor este imputernicit sa exercite orice drepturi ori atributii pe care le poate exercita debitorul persoana fizica, cu exceptia cazurilor in care legea prevede ca acestea vor fi exercitate de membri sau, dupa caz, asociati/actionari, individual ori in alte conditii" (alin. 5).
,,In cazurile prevazute la art. 19 alin. (4) lit. b), c), d) si e), reprezentantul membrilor sau, dupa caz, al asociatilor/actionarilor va putea formula obiectii in conditiile stabilite de lege, dar nu va participa la exercitarea votului pentru aprobarea masurilor respective, daca un astfel de vot este prevazut de lege" (alin. 6).
Conform art. 21 alin. 1, ,,judecatorul-sindic va desemna un reprezentant dintre primii 3 asociati/actionari titulari ai partilor sociale/actiunilor cele mai mari, prin valoare".
,,Desemnarea se va putea face fie prin hotararea de deschidere a procedurii, fie ulterior" (alin. 2)
,,In cadrul primei sedinte a adunarii generale a asociatilor/actionarilor sau ulterior, acestia vor putea alege, pe cheltuiala lor, un reprezentant, persoana fizica sau juridica; reprezentantul astfel desemnat va inlocui reprezentantul desemnat anterior de judecatorul-sindic" (alin. 3)
,,In cursul activitatii sale judecatorul-sindic va putea cere asistenta reprezentantului asociatilor/actionarilor sau a unui delegat al acestuia" (alin. 4).
Potrivit art. 22, ,,reprezentantul membrilor sau, dupa caz, al asociatilor/actionarilor poate indeplini urmatoarele atributii:
a) propunerea de desemnare a unui administrator;
b) consultarea cu administratorul sau lichidatorul cu privire la desfasurarea si administrarea procedurii;
c) examinarea actelor savarsite de debitor, administrator sau lichidator, a activitatii si situatiei financiare a debitorului, precum si a posibilitatii de continuare a activitatii acestuia;
d) formularea si negocierea unui plan de reorganizare, precum si informarea si consilierea membrilor sau, dupa caz, a asociatilor/actionarilor cu privire la continutul oricarui alt plan propus;
e) efectuarea oricaror alte activitati necesare pentru protejarea intereselor membrilor sau, dupa caz, ale asociatilor/actionarilor"
7. Declansarea procedurii. Aspecte procedurale
7.1. Cererea de deschidere a procedurii
Procedura reorganizarii judiciare si falimentului se declanseaza in baza unor cereri adresate tribunalului de la sediul debitorului de catre (A) debitor sau (B) creditori. Prin art. 31 alin. 2, se da o competenta speciala, in sensul ca ,,Banca Nationala a Romaniei, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si Comisia de Supraveghere a Asigurarilor vor putea introduce cerere impotriva persoanelor juridice aflate sub supravegherea si controlul acestora, care, potrivit datelor de care autoritatile respective dispun, indeplinesc criteriile prevazute de dispozitiile legale speciale pentru pornirea procedurii prevazute de prezenta lege". Aceste cereri sunt denumite de lege "cereri introductive".
A. Obligativitatea introducerii cererii. In forma initiala a Legii nr. 64/1995 era prevazuta posibilitatea acordata debitorului de a formula o cerere de declansare a procedurii, dar in reglementarea actuala aceasta posibilitate a devenit o obligatie. De altfel, potrivit art. 32 alin. 1 din Legea nr. 64/1995, ,,debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa." Exista, de asemenea, posibilitatea formularii unei cereri de declansare a procedurii de catre debitorul care nu se afla in insolventa, dar care cunoaste ca aparitia starii de insolventa este iminenta.
Pentru a impiedica cererile de declansare a procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului care ar putea fi introduse cu rea-credinta de catre un comerciant, pentru a intarzia sau a se sustrage de la indeplinirea obligatiilor asumate, Legea nr. 64/1995 prevede in art. 32 alin. 4 ca "introducerea prematura, cu rea-credinta sau tardiva de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau a reprezentantilor legali ai persoanelor juridice debitoare, pentru prejudiciile pricinuite".
B. Conditii cu privire la cerere si la admisibilitatea acesteia. Potrivit art. 32 din Legea nr. 64/1995, debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor acestei legi.
Prin urmare, daca debitorul constata ca, datorita starii in care se afla patrimoniul sau, este in incapacitate vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile, el trebuie sa ceara tribunalului sa fie supus procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului.
Cererea trebuie facuta in 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.
Legea permite deschiderea procedurii chiar inainte de ivirea starii de insolventa, daca aceasta este
iminenta. Dar, in acest caz, cererea este facultativa, fiind lasata la aprecierea debitorului.
Potrivit art. 33 alin. 1, ,, Cererea debitorului va trebui sa fie insotita de urmatoarele acte:
a) bilantul si copii de pe registrele contabile curente;
b) o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzand toate conturile si bancile prin care
debitorul isi ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de
publicitate;
c) o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub
conditie, lichide sau nelichide, scadente sau nescadente, necontestate sau contestate, aratandu-se
suma, cauza si drepturile de preferinta;
d) o lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor in cele 120 de zile
anterioare formularii cererii introductive;
e) contul de profit si pierderi pe anul anterior depunerii cererii;
f) o lista a membrilor grupului de interes economic sau, dupa caz, a asociatilor cu raspundere
nelimitata, pentru societatile in nume colectiv si cele in comandita;
g) o declaratie prin care debitorul isi arata intentia de intrare in faliment sau de reorganizare,
conform unui plan, prin restructurarea activitatii sau prin lichidarea, in tot sau in parte, a averii, in
vederea stingerii datoriilor sale; daca aceasta declaratie nu va fi depusa pana la expirarea
termenului stabilit la alin. (2), se prezuma ca debitorul este de acord cu inceperea falimentului;
h) o declaratie pe propria raspundere sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori,
dupa caz, oficiul registrului comertului in a carui raza teritoriala se afla domiciliul
profesional/sediul social, din care sa rezulte daca a mai fost supus procedurii prevazute de prezenta
lege intr-un interval de 5 ani anterior formularii cererii introductive.
Conform art. 35 din Lege, nu vor fi primite de tribunal cererile de reorganizare ale debitorilor care in ultimii 5 ani precedenti au mai facut o astfel de cerere sau au fost obiectul unei astfel de cereri introduse de creditori.
7.1.2. Cererea creditorilor
A. Creditorii indreptatiti sa formuleze o cerere introductiva. Cererea introductiva poate fi inregistrata de catre orice creditor al debitorului, comerciant sau necomerciant, fara a se face - in aceasta faza - nici o diferentiere intre creditorii chirografari si creditorii ai caror creante sunt garantate (art. 36). Legea nu impune conditia existentei unei pluralitati de creditori si nici cerinta formularii cererii de catre mai multi creditori. Pe cale de consecinta, cererea poate fi formulata doar de un singur creditor in mod independent si indiferent daca mai exista sau nu si alti creditori.
. Conditii cu privire la debitor. Pe langa conditionarile privind creanta, legea continua sa mentina conditia cu privire la incetarea platilor de catre debitor timp de cel putin 30 de zile.
7.2. Opozitii la cererea de declansare a procedurii
7.2.1. Opozitia creditorilor la cererea introductiva a debitorului
Creditorii debitorului pot depune opozitie impotriva deschiderii procedurii. Legea nu prevede termenul in care trebuie formulata opozitia, ci doar faptul ca, in cazul in care creditorii se opun deschiderii procedurii in termen de 15 zile de la publicarea notificarii, judecatorul-sindic va tine, in termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati debitorul si creditorii care se opun deschiderii procedurii, in urma careia va solutiona, deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile (art. 38 alin. 1 din Lege).
7.2.2. Contestatia debitorului fata de cererile introductive ale creditorilor
Debitorul poate face contestatie in termen de 5 zile de la primirea copiei cererii creditorului/creditorilor, care este comunicata de catre judecatorul sindic. La cererea debitorului, pentru motive temeinice, judecatorul sindic ii poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, in termen de maximum 15 zile, la o banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea va fi respinsa, cautiunea poate fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitor, ca urmare a introducerii cererii. In cazul cand cautiunea nu este consemnata in termen, cererea introductiva va fi respinsa (art. 38 alin. 4 din Lege).
Potrivit Legii nr. 64/1995, deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului produce
anumite efecte juridice.
Efectele nu privesc persoana debitorului, ci patrimoniul sau. Aceste efecte se refera la drepturile si
obligatiile debitorului, precum si la drepturile tertilor privind valorificarea creantelor impotriva
debitorului.
8.1. Deschiderea procedurii
Daca cererea debitorului indeplineste conditiile de admisibilitate judecatorul sindic va pronunta o sentinta de deschidere a procedurii, data deschiderii procedurii fiind data pronuntarii sentintei.
8.2. Efectele deschiderii procedurii asupra debitorului, administratorilor statutari ai acestuia. Efecte neretroactive asupra patrimoniului debitorului
8.2.1. Obligatiile debitorului derivand din deschiderea procedurii: a) obligatia de a comunica acte si informatii; b) obligatia de publicitate fata de terti a deschiderii procedurii.
8.2.2. Indisponibilizarea actiunilor sau partilor sociale detinute de catre administratori. Dupa deschiderea procedurii, administratorii statutari ai societatii comerciale debitoare pot instraina actiunile sau partile lor sociale, detinute la debitorul care face obiectul procedurii, numai cu acordul judecatorului sindic.
8.2.3. Ridicarea dreptului de administrare a activitatii si averii debitorului. Ridicarea dreptului de administrare intervine numai atunci cand: debitorul nu a declarat intentia de reorganizare; judecatorul sindic a dispus inceperea falimentului; la cererea creditorilor, comitetului creditorilor, a reprezentantului membrilor sau, dupa caz, al asociatilor/actionarilor, avand ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate(art. 50 alin. 5 din Lege). Potrivit alin. 6 al art. 50 din Lege, judecatorul-sindic va examina in termen de 15 zile cererea de ridicare a dreptului de administrare al debitorului , intr-o sedinta la care vor fi citati debitorul, creditorii, administratorul, comitetul creditorilor si reprezentantul membrilor sau, dupa caz, al asociatilor/actionarilor.
Dreptul de administrare al debitorului inceteaza de drept la data la care se dispune inceperea procedurii falimentului.
In toate cazurile de ridicare a dreptului debitorului de administrare a averii, judecatorul-sindic va da dispozitie tuturor bancilor la care debitorul are disponibil in conturi sa nu dispuna de acestea fara un ordin al sau sau al administratorului/lichidatorului (art. 51 alin. 1 din Lege). Incalcarea acestor dispozitii ale judecatorului-sindic atrage raspunderea bancilor, precum si o amenda judiciara de la 4.000.000 lei la 10.000.000 lei (art. 51 alin. 2 din Lege).
8.2.4. Supravegherea activitatii. Dupa deschiderea procedurii, desfasurarea activitatii debitorului se afla sub supravegherea creditorilor, a adunarii actionarilor si a judecatorului sindic, indiferent daca administrarea activitatii debitorului a fost ridicata sau nu.
8.2.5. Interdictia constituirii de garantii
Potrivit art. 55 din Legea nr. 64/1995, republicata, bunurile instrainate de administrator sau lichidator, in exercitiul atributiilor sale prevazute de aceasta lege, sunt dobandite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie, de orice fel, ori masuri asiguratorii.
8.2.6. Intocmirea unui raport asupra cauzelor care au condus la incetarea platilor
8.3. Efectele deschiderii procedurii fata de debitor
8.3.1. Suspendarea tuturor actiunilor judiciare si etrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra
debitorului sau a bunurilor sale
Art. 42 din Lege prevede ca de la data deschiderii procedurii se suspenda toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale. Din textul legal rezulta ca toate actiunile individuale, anterioare deschiderii procedurii, avand ca scop realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, vor fi suspendate pe data inceperii procedurii. Deci, ca efect al inceperii procedurii, orice urmarire individuala impotriva debitorului se suspenda.
Efectul suspensiv al inceperii procedurii are menirea sa protejeze pe creditori. Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului este o procedura colectiva, prin care se urmareste redresarea debitorului si plata pasivului sau lichidarea patrimoniului debitorului, prin procedura falimentului, in vederea satisfacerii creantelor creditorilor. Avand in vedere acest scop al procedurii, de la data inceperii ei, nu mai sunt posibile urmari individuale, deoarece ele ar leza interesele colective ale creditorilor.
In conceptia Legii nr. 64/1995, suspendarea interzice continuarea actiunilor incepute si, cu atat mai mult, inceperea unor actiuni noi.
Conform art. 43 alin. 1 din lege, creditorul titular al unei creante garantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara ori drept de retentie, de orice fel, poate solicita judecatorului-sindic ridicarea suspendarii actiunii cu privire la creanta sa si valorificarea imediata, in cadrul procedurii, a bunului asupra caruia poarta garantia sau dreptul de retentie, in una din urmatoarele situatii:
- atunci cand valoarea obiectului garantiei este pe deplin acoperita de valoarea totala a creantelor si partilor de creante garantate cu acel obiect;
- obiectul garantiei nu prezinta o importanta vitala pentru reusita unei reorganizari care, in cazul concret, ar avea sanse efective de realizare;
- atunci cand nu exista o protectie corespunzatoare a creantei garantate in raport cu obiectul garantiei datorita:
- diminuarii valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior, ca urmare a acumularii dobanzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel la o creanta garantata cu rang superior;
- lipsei unei asigurari a obiectului garantiei impotriva riscului pieirii sau deteriorarii.
8.3.2. Suspendarea cursului prescriptiei
Pentru a proteja pe titularii actiunilor care au fost suspendate, legea reglementeaza si suspendarea cursului prescriptiei privind aceste actiuni.
Potrivit art. 44 din lege, deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a actiunilor judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau a bunurilor sale.
8.3.3. Suspendarea curgerii dobanzilor creantelor negarantate
Articolul 45 din Legea nr. 64/1995 prevede ca nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior deschiderii procedurii si negarantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara ori drept de retentie, de orice fel, sau partilor negarantate din creantele garantate cu astfel de garantii, de la data deschiderii procedurii, in afara de cazul in care, prin programul de plata a creantelor cuprins in planul de reorganizare, se deroga de la prevederile de mai sus.
Prin urmare, deschiderea procedurii are efecte diferite asupra curgerii dobanzilor, majorarilor si penalitatilor privind creantele nascute anterior deschiderii procedurii.
Dupa deschiderea procedurii curg si, deci, se iau in considerare la stabilirea drepturilor creditorilor, numai dobanzile, majorarile si penalitatile aferente creantelor garantate, nu si in privinta creantelor chirografare, afara de cazul cand prin planul de reorganizare s-a stabilit altfel.
Aceeasi distinctie opereaza si in privinta cheltuielilor.
8.3.4. Interdictia instrainarii actiunilor sau partilor sociale
Potrivit art. 46 alin. 1 din lege, dupa deschiderea procedurii este interzis administratorilor debitorilor, persoane juridice sa instraineze, fara acordul judecatorului-sindic, actiunile ori partile lor sociale sau de interes, detinute de debitorul care face obiectulprocedurii reorganizarii judiciare si a falimentului
Interdictia instrainarii actiunilor si partilor sociale sau de interes de catre prsoanele mentionate are drept scop protejarea creditorilor.
Pentru a asigura o eficienta acestei interdictii, alin. 2 al art. 46 din lege prevede ca judecatorul-sindic va dispune indisponibilizarea actiunilor ori a partilor sociale sau de interes in registrele speciale de evidenta sau in conturile inregistrate electronic.
Actele facute cu incalcarea interdictiei sunt lovite de nulitate.
9.1. Anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor
Art. 60 din Lege da administratorului sau, dupa caz, lichidatorului posibilitatea de a initia actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, pe parcursul unei perioade de 3 ani, perioada anterioara deschiderii procedurii.
9.2. Anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti
9.2.1. Actele a caror anulare se poate cere
A. Acte de transfer cu titlu gratuit efectuate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu exceptia sponsorizarilor in scop umanitar, inclusiv actele simulate - cum ar fi donatiile deghizate - in masura in care se poate proba simularea.
B. Operatiuni comerciale in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita, efectuate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.
E. Constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografara, in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.
F. Platile anticipate ale datoriilor, efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii.
G. Operatiuni comerciale, incheiate, in anul anterior deschiderii procedurii, cu persoane aflate in raporturi juridice cu debitorul, daca sunt in paguba intereselor creditorilor.
9.2.2. Situatia tertilor dobanditori si subdobanditori in cazul anularii actului (art. 64 si 65)
A. Tertul dobanditor de buna-credinta in cadrul unui transfer patrimonial, anulat de catre tribunal, va trebui sa restituie averii debitorului bunul transferat sau, daca bunul nu mai exista, valoarea acestuia de la data transferului efectuat de catre debitor. Ca urmare a acestei restituiri, tertul dobanditor va obtine o creanta impotriva averii debitorului de aceeasi valoare cu restituirea, avand alaturi de ceilalti creditori dreptul de a o recupera ca urmare a procedurii colective.
B. Tertul dobanditor de rea-credinta in cadrul unui transfer patrimonial va restitui bunul sau valoarea acestuia la data transferului fara a avea posibilitatea inregistrarii creantei sale impotriva averii debitorului.
C. Tertul dobanditor cu titlu gratuit de buna-credinta va restitui bunurile in starea in care se gasesc, iar in lipsa acestora, va restitui diferenta de valoare cu care s-a imbogatit.
D. Tertul dobanditor cu titlu gratuit de rea-credinta va restitui, in toate cazurile, bunul sau intreaga valoare, precum si fructele percepute.
E. Tertul subdobanditor va putea fi obligat sa restituie bunul sau valoarea acestuia in cazul indeplinirii cumulative a doua conditii: o conditie obiectiva: nu a platit valoarea corespunzatoare a bunului; o conditie subiectiva: cunostea sau trebuia sa cunoasca faptul ca transferul initial este susceptibil de a fi anulat.
9.3. Regimul juridic al actelor/contractelor aflate in curs de derulare
Legea consacra un drept de optiune al administratorului sau, dupa caz, al lichidatorului de a mentine sau denunta contractele aflate in curs de executare, care au fost incheiate de catre debitor anterior deschiderii procedurii. Legea face diferentieri pe categorii de contracte si precizeaza care sunt drepturile corelative ale cocontractantilor debitorului.
Procedura reorganizarii consta fie in reorganizarea activitatii debitorului, fie in lichidarea unor bunuri din patrimoniul debitorului. Legea consacra principiul preeminentei reorganizarii fata de faliment.
10.1. Planul de reorganizare
Reorganizarea se efectueaza in baza unui Plan - de reorganizare a activitatii sau de lichidare a unor bunuri din patrimoniul debitorului - propus de participanti, publicat, votat de catre creditori si confirmat de catre judecatorul sindic. La elaborarea Planului si in continutul acestuia se tine cont de faptul ca executarea Planului nu poate depasi o perioada de 3 ani, care incepe sa curga de la data confirmarii planului, si de principiul egalitatii de tratament a creditorilor care fac parte din aceeasi categorie. Se admit insa diferentieri intre categorii diferite de creante.
10.2. Executarea planului de reorganizare implica:
10.2.1. Obligatia indeplinirii masurilor stabilite prin planul confirmat de reorganizare
In indeplinirea planului de reorganizare, debitorului ii revin anumite obligatii.
In primul rand, activitatea debitorului trebuie reorganizata corespunzator planului; creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate trebuie modificate astfel cum s-a prevazut in plan (art. 101 din lege).
In cazul unei executari silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotarare definitiva impotriva debitorului.
In al doilea rand, debitorul este obligat sa puna in practica masurile avute in vedere pentru redresarea activitatii. Este vorba de masurile organizatorice, economice, financiare, juridice, care sunt menite sa duca la insanatosirea activitatii debitorului si, implicit, la asigurarea resurselor necesare pentru plata creantelor creditorilor. In acest sens, art. 102 alin. 3 din lege prevede ca debitorul va fi obligat sa indeplineasca, fara intarziere, schimbarile de structura prevazute in plan.
10.2.2. Administrarea activitatii si averii debitorului pe perioada reorganizarii
Art. 102 alin. 1 din lege prevede ca, in urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului si in conformitate cu planul confirmat.
Deci, in cursul reorganizarii, debitorul are dreptul de a-si conduce activitatea, dar sub supravegherea administratorului. Se intelege ca dreptul de conducere a activitatii trebuie exercitat in sensul aducerii la indeplinire a prevederilor planului de reorganizare.
In cazul reorganizarii unei persoane juridice, conducerea se asigura de catre persoanele legal imputernicite sa le reprezinte, sub supravegherea administratorului. Atributiile administratorului privind supravegherea sunt cele stabilite de judecatorul-sindic.
Legea (art. 102 alin. 2) prevede ca actionarii, asociatii si membrii cu raspundere limitata nu au dreptul sa intervina in conducerea activitatii ori in administrarea averii debitoarei, cu exceptia si in limita cazurilor expres si limitativ prevazute in lege si in planul de reorganizare.
Dreptul de conducere al debitorului inceteaza atunci cand judecatorul-sindic dispune, motivat, incetarea reorganizarii si trecerea la procedura falimentului, in conditiile art. 106 si urm. din lege.
10.2.3. Furnizarea utilitatilor pe parcursul reorganizarii
Conform art. 103 alin. 1 din lege, in cursul reorganizarii, furnizorii de servicii - electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice si alte asemenea - nu au dreptul sa schimbe, sa refuze sau sa intrerupa temporar un astfel de serviciu catre debitor sau catre averea acestuia.
Evident, aceste interdictii sunt menite sa asigure debitorului conditiile pentru continuarea activitatii si realizarea masurilor stabilite prin planul de reorganizare.
Potrivit legii (art. 103 alin. 2), la cererea furnizorului de servicii, judecatorul-sindic poate sa dispuna ca debitorul sa depuna o cautiune la o banca, ca o conditie pentru indatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale in cursul desfasurarii procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995. Cautiunea nu va putea depasi 30% din costul serviciilor prestate debitorului si neachitate.
10.2.4. Obligatii de raportat
In cursul reorganizarii, debitorul sau, dupa caz, administratorul, trebuie sa prezinte judecatorului-sindic anumite rapoarte privind desfasurarea activitatii debitorului.
Astfel, debitorul sau, dupa caz, administratorul trebuie sa prezinte trimestrial rapoarte asupra situatiei financiare a averii debitorului. Aceste rapoarte sunt inregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, dupa caz, administratorul va notifica aceasta tuturor creditorilor, in vederea consultarii rapoartelor respective.
Apoi, administratorul este obligat sa prezinte situatia cheltuielilor efectuate pentru desfasurarea activitatii, in vederea recuperarii lor, in conditiile art. 101 alin. 4 din lege.
10.3. Incetarea reorganizarii
Procedura reorganizarii inceteaza in urmatoarele doua situatii: a) planul de reorganizare a fost in intregime adus la indeplinire, creditorii recuperandu-si creantele conform planului (art. 130); b) intrarea debitorului in faliment. Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul sau oricare dintre creditori poate solicita judecatorului sa aprobe intrarea in faliment.
11.1. Cazuri de declansare a procedurii falimentului:
Art. 106 alin. 1 din lege, judecatorul-sindic va decide, prin incheiere, intrarea in faliment in urmatoarele cazuri:
A.a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in faliment ori nu si-a declarat intentia de reorganizare; si
b) nici unul dintre celelalte subiecte indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, in conditiile prevazute la art. 91, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;
B.a) debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat; si
b) nici unul dintre celelalte subiecte indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, in conditiile prevazute la art. 91, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;
C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite, in conditiile stipulate prin planul confirmat, sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii aduce pierderi averii sale;
D. a fost aprobat raportul administratorului prin care se propune intrarea in faliment a debitorului, potrivit art. 57.
11.2. Incheierea prin care se decide intrarea in faliment
Potrivit art. 106 alin. 2 din legea nr. 64/1995, prin incheierea prin care se decide intrarea in faliment, judecatorul-sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare si va dispune:
a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
b) desemnarea unui lichidator, precum si stabilirea atributiilor si a remuneratiei acestuia, in conformitate cu criteriile aprobate prin hotarare a Guvernului;
c) termenul maxim de predare a gestiunii averii de la debitor/administrator catre lichidator, impreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii, mentionata la art. 49 alin. (2);
d) intocmirea si predarea catre lichidator, in termen de maximum 10 zile de la intrarea in faliment, a unei liste cuprinzand numele si adresele creditorilor si toate creantele acestora la data intrarii in faliment, cu indicarea celor nascute dupa deschiderea procedurii;
e) notificarea intrarii in faliment.
Potrivit alin. 3 din lege, incheierea va indica si termenele prevazute la art. 107 alin. (2). Conform art. 107 alin. 2, notificarea va cuprinde:
a) termenul-limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor mentionate la alin. (3), in vederea intocmirii tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii in faliment, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila;
b) termenul de verificare a creantelor mentionate la alin. (3), intocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar al acestora, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. a);
c) termenul de depunere la tribunal a contestatiilor, care va fi de cel putin 10 zile inainte de data stabilita, prin incheierea de intrare in faliment, pentru definitivarea tabelului suplimentar;
d) termenul de definitivare a tabelului suplimentar al creantelor mentionate la alin. (3) si de intocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. b). Potrivit art. 107 alin. 3, vor fi supuse verificarii toate creantele asupra averii debitorului, nascute dupa data deschiderii procedurii.
11.3. Masurile procedurale care urmeaza intrarii in faliment
Intrarea debitorului in faliment este urmata de masuri procedurale desfasurate sub supravegherea judecatorului sindic si care vizeaza in principiu: notificarea creditorilor cu privire la intrarea debitorului in faliment; sigilarea bunurilor debitorului; inventarierea bunurilor din patrimoniul debitorului; stabilirea masei credale.
11.4. Efectuarea lichidarii
Lichidarea bunurilor debitorului va incepe imediat dupa afisarea tabelului creantelor definitiv consolidat si va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatorului sindic. Lichidarea se realizeaza prin vanzarea bunurilor debitorului.
Modalitati de vanzare a bunurilor
(a) Bunurile pot fi vandute in bloc, ca un ansamblu in stare de functionare. In caz de necesitate sau utilitate a vanzarii in bloc, lichidatorul va prezenta judecatorului sindic un raport in care vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmeaza a fi vandute impreuna, precizandu-se si sarcinile de care, eventual, sunt grevate, insotit de propuneri vizand modalitatile de vanzare.
(b) Vanzarea bunurilor in mod individual. In masura in care nu se aproba vanzarea bunurilor in bloc sau, daca este mai profitabil ca bunurile sa fie vandute separat, lichidatorul va vinde bunurile in mod individual.
(c) Vanzarea directa a imobilelor se poate face doar in baza aprobarii judecatorului sindic, pe baza propunerii lichidatorului, in care sunt identificate bunul si sarcinile de care este grevat.
(d) Bunurile vor fi vandute prin negociere directa, iar daca aceasta nu se poate prin licitatie, in conditiile prevazute de Codul de procedura civila.
(e) Valorile mobiliare vor fi vandute in conformitate cu reglementarile privind pietele de capital si valorile mobiliare.
Lichidatorul poate angaja un expert contabil pentru a-l ajuta la stabilirea preturilor bunurilor debitorului. Bunurile vor fi evaluate atat individual, cat si in ansamblu, in bloc.
Contractele de vanzare-cumparare vor fi incheiate de catre lichidator. Sumele realizate din vanzari vor fi depuse in contul deschis in conformitate cu art. 4 alin. (2) din Lege, recipisele fiind predate judecatorului sindic. Veniturile obtinute din administrarea cladirilor sau a altor bunuri ale averii debitorului vor fi depuse in contul averii acestuia si vor fi impartite creditorilor in acelasi timp cu pretul obtinut din vanzarea acelor bunuri.
11.5. Distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii
11.5.1. Planul de distribuire
Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor debitorului se distribuie catre creditori La fiecare 3 luni, calculate de la data inceperii lichidarii, lichidatorul va prezenta judecatorului sindic un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante si un plan de distribuire intre creditori. Raportul va prevedea si plata retributiei sale si a celorlalte cheltuieli cu taxele, timbrele si altele similare aferente procedurii.
11.5.2. Ordine de distribuire
In elaborarea planului de distribuire se va tine cont de ordinea platii creantelor indicata de art. 122.
11.5.3. Principiile dupa care se realizeaza distribuirea
A. Principiul egalitatii creditorilor din cadrul aceleiasi categorii. Conform art. 123, creditorii cu acelasi rang de prioritate vor primi din sumele obtinute, ca urmare a lichidarii, sume proportionale cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul definitiv consolidat. Altfel spus, creditorii din aceeasi categorie sunt tratati in mod egal, participand la distribuire proportional cu ponderea pe care o detin creantele lor in cadrul tabelului consolidat. In cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentand suma proportionala cu procentul pe care creanta lor il detine in categoria creantelor respective. (art. 124 alin 2).
B. Principiul satisfacerii in intregime a creantelor din categoria ierarhic superioara. Titularii de creante dintr-o categorie vor participa la distribuirea sumelor rezultate din lichidare numai dupa satisfacerea in intregime a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara, potrivit ordinii prevazute la art. 122.
11.5.4. Distribuirea fondurilor obtinute din vanzarea bunurilor debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare (art. 120)
Aceste fonduri se vor distribui in urmatoarea ordine: a)taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata retributiilor lichidatorului; b) creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile.
11.6. Raportul final asupra lichidarii
Dupa lichidarea bunurilor din averea debitorului, lichidatorul va supune examinarii si aprobarii judecatorului sindic un raport final impreuna cu un bilant general, care se comunica in copie tuturor creditorilor si debitorului si se afiseaza la usa tribunalului.
11.7.1. Cazurile in care intervine inchiderea procedurii
(i) daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
judecatorul sindic a aprobat raportul final;
toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite;
fondurile nereclamate au fost depuse la banca;
(ii) chiar inainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost lichidate , daca creantele au fost complet acoperite prin distribuirile facute (Art. 132);
(iii) daca, la expirarea termenului pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor, judecatorul sindic constata ca nu s-a depus nici o cerere. In acest caz, judecatorul sindic, o data cu inchiderea procedurii, va revoca si hotararea de deschidere a procedurii.
Conform art. 130 din Legea 64/1995, in orice stadiu al procedurii, judecatorul sindic va putea pronunta o sentinta de inchidere a procedurii daca se constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare.
11.8. Efectele inchiderii procedurii
11.8.1. Fata de judecatorul sindic, administrator si lichidator (Art. 135). Acestia, impreuna cu toate persoanele care i-au asistat, sunt descarcati de orice indatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati.
11.8.2. Fata de debitor (Art. 136). Prin inchiderea procedurii falimentului, debitorul persoana fizica va fi descarcat de obligatiile pe care le avea inainte de intrarea in faliment, cu urmatoarele exceptii: debitorul gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase va fi descarcat de obligatii numai in masura in care creantele creditorilor au fost platite in cadrul procedurii; debitorul persoana fizica care a beneficiat, intr-o procedura de reorganizare sau de faliment anterioara, de o masura similara intervenita cu cel mult 5 ani anterior deschiderii procedurii subsecvente, cu exceptia cazului in care, dupa deschiderea unei astfel de proceduri anterioare, aceasta a fost inchisa datorita nedepunerii nici unei cereri de inregistrare de creante; debitorul nu este descarcat de obligatiile contractate dupa deschiderea procedurii. In aceste cazuri, creditorii isi vor pastra dreptul de a recupera restul creantelor lor.
11.8.3. Fata de creditori Cu exceptia celor trei cazuri in care debitorul nu este descarcat de obligatiile sale, creditorii care au participat la procedura falimentului nu-si vor mai putea recupera partea din creante nesatisfacute in cadrul procedurii. Creditorii care nu au luat parte la procedura si la distribuirea sumelor rezultate nu-l vor mai putea urmari pe debitor, in conditiile dreptului comun, pentru recuperarea creantelor anterioare deschiderii procedurii.
Judecatorul sindic poate dispune ca o parte a datoriilor debitorului persoana juridica sa fie acoperite de catre membrii organelor sale de conducere care prin fapta lor au generat starea de insolvabilitate a debitorului. Aceasta prevedere legala este o aplicare a principiului repararii prejudiciului cauzat, urmand practic regulile raspunderii civile delictuale. In masura in care faptele persoanelor din conducerea debitorului constituie infractiuni, acestea vor avea, evident, si o raspundere penala, care se cumuleaza cu cea civila.
Raspunderea pentru acoperirea unei parti a pasivului debitorului intervine in cazul savarsirii urmatoarelor fapte enumerate limitativ de art. 137 din lege: a) folosirea bunurilor sau creditelor persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane; b) efectuarea de acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice debitoare in cadrul procedurii falimentului; c) dispozitia, data in interes personal, de continuare a unei activitati care ducea in mod vadit persoana juridica la incetarea de plati; d) tinerea unei contabilitati fictive, determinarea disparitiei unor documente contabile sau neintocmirea contabilitatii in conformitate cu legea; e) deturnarea sau ascunderea unei parti din activul persoanei juridice sau marirea, in mod fictiv, a pasivului acesteia; f) utilizarea de mijloace costisitoare si ineficiente economic in vederea procurarii de resurse financiare in scopul intarzierii incetarii de plati; g) efectuarea sau dispunerea unei plati preferentiale catre un creditor in dauna celorlalti creditori in luna precedenta incetarii platilor.
Executarea silita impotriva persoanelor din conducerea debitorului persoana juridica se efectueaza potrivit Codului de procedura civila, cu exceptia cazurilor in care exista prevederi legale speciale.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1640
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
