| CATEGORII DOCUMENTE |
Participantii la procesul penal sunt persoanele care iau parte la activitatea judiciara desfasurata in cauzele penale in vederea realizarii scopului legii penale si al procesului penal.
Organele judiciare penale sunt organele de stat competente sa realizeze activitatile procesuale ce formeaza continutul procesului penal. In desfasurarea procesului penal intervin ca organe judiciare: instantele judecatoresti, Ministerul Public si organele de cercetare penala, fiecare cu atributii proprii.
Instantele judecatoresti alcatuiesc un sistem unitar si sunt organizate sub forma unei piramide avand in varf Inalta Curte de Casatie si Justitie care este instanta suprema in stat. Veriga imediat urmatoare este formata din Curtile de Apel si Curtea Militara de Apel, urmata de veriga alcatuita din Tribunale si Tribunalul Militar Teritorial. Baza piramidei cuprinde instantele cele mai mici in grad, anume Judecatoriile si Tribunalele Militare.
Modul de compunere a completelor de judecata
Completele de judecata sunt alcatuite din judecatori, intr-un numar stabilit de lege, si sunt prezidate de catre un presedinte numit dintre acestia.
La judecata in prima instanta desfasurata la oricare dintre instantele judecatoresti stabilite de lege, cu exceptia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, completul de judecata este format dintr-un singur judecator.
La judecata in apel, completul de judecata este compus din 2 judecatori, iar la judecata in recurs din 3 judecatori.
La Inalta Curte de Casatie si Justitie completul de judecata in prima instanta este alcatuit din 3 judecatori, iar in recurs se judeca in complet de 3 judecatori sau de 9 judecatori, dupa cum hotararea atacata a fost pronuntata de o Curte de Apel sau de Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Constituirea instantei de judecata
Instanta de judecata se constituie cu procuror si cu grefier. La Inalta Curte de Casatie si Justitie, rolul grefierului este preluat de un magistrat-asistent.
Pozitia procesuala a instantei
Activitatea instantei se desfasoara in principal in faza de judecata. In aceasta faza, instanta de judecata este conducatorul procesului penal, intreaga procedura judiciara desfasurandu-se in fata sa si fiind singura autoritate indrituita sa hotarasca in tot ceea ce priveste cauza.
In afara de aceasta functie, instanta desfasoara si activitati legate de urmarirea penala, de punerea in executare a hotararilor penale ramase definitive si de unele proceduri speciale care nu realizeaza un proces penal propriu zis, dar solutioneaza probleme importante legate de anumite cauze penale.
Potrivit normelor constitutionale (art.131 al.1) si a Legii privind organizarea judiciara (art.4 al.1), Ministerul Public reprezinta in cadrul activitatii judiciare, interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
Ministerul public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete. Parchetele functioneaza pe langa instantele judecatoresti dar nu sunt subordonate acestora. De regula, pe langa fiecare instanta judecatoreasca functioneaza cate un parchet, exceptie facand Tribunalele Militare pe langa care functioneaza mai multe parchete.
Procurorul, ca reprezentant al Ministerului Public, isi desfasoara activitatea pe parcursul intregului proces penal, potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic si in conformitate cu legea.
Rolul primordial il ocupa in faza de urmarire penala, pe care fie o efectueaza personal, fie o supravegheaza.
In faza de judecata, procurorul se afla pe o pozitie de egalitate cu partile si de subordonare fata de instanta, exercitand functia de invinuire (acuzare).
In faza de punere in executare a condamnarii penale, procurorul supravegheaza modul in care este adusa la indeplinire executarea mandatelor de executare si vegheaza la respectarea legii la locurile de executare a pedepselor, masurilor educative si de siguranta. De asemenea, participa obligatoriu la procedurile desfasurate in fata instantei de executare,
Organele de cercetare penala isi desfasoara activitatea in cadrul procesului penal numai in prima sa faza, faza de urmarire penala, efectuand urmarirea penala sub supravegherea procurorului.
Conform art.201 al.2 sunt organe de cercetare penala: organele de cercetare ale politiei judiciare si organele de cercetare speciale.
Politia judiciara
Politia judiciara este constituita din ofiteri si agenti de politie specializati in efectuarea activitatilor de constatare a infractiunilor, de strangere a datelor in vederea inceperii urmaririi penale si de cercetare penala.
Organele de cercetare ale politiei judiciare sunt organizate si functioneaza in structura Inspectoratului General al Politiei, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera si a unitatilor teritoriala ale acestuia. Ele isi desfasoara activitatea, in mod nemijlocit, sub conducerea, supravegherea si controlul procurorului.
Organele de cercetare penala speciale
Conform art.208, sunt organe de cercetare speciale:
organele de cercetare penala militare
ofiterii politiei de frontiera pentru infractiunile de frontiera prevazute in Legea privind frontiera de stat a Romaniei.
capitanii porturilor pentru infractiunile contra sigurantei navigatiei pe apa si contra ordinii si disciplinei la bord precum si pentru infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul savarsite de personalul navigant al marinei civile, daca fapta a pus in pericol sau ar fi putut pune in pericol siguranta navei sau a navigatiei.
Partile sunt acele persoane participante la procesul penal care au interese proprii in rezolvarea cauzei penale si care, potrivit art.23 si 24 c.p.p., au drepturi si obligatii ce izvorasc direct din exercitarea actiunii penale si actiunii civile in cadrul procesului penal.
Au calitatea de parti in procesul penal inculpatul, partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente.
Persoana care a savarsit o infractiune si este chemata sa raspunda penal in fata organelor judiciare penale poarta denumiri diferite in raport de stadiul de desfasurare a procesului penal. Codul de procedura penala foloseste denumirea de faptuitor (art.200, 214, 215) atunci cand se refera la persoana banuita de a fi savarsit o infractiune, dar fata de care nu s-a inceput inca procesul penal.
Din momentul inceperii urmaririi penale si pana la punerea in miscare a actiunii penale, faptuitorul poarta denumirea de invinuit (art.229), iar dupa punerea in miscare a actiunii penale, invinuitul dobandeste calitatea de inculpat (art.23). Aceasta calitate este pastrata pe tot parcursul procesului penal pana la pronuntarea unei hotarari definitive de condamnare in cauza cand va dobandi calitatea de condamnat.
Codul atribuie atat invinuitului, in faza de urmarire penala, cat si inculpatului, in tot cursul procesului penal, o serie de drepturi procesuale de natura a le asigura exercitarea dreptului de aparare, dar si mai multe obligatii a caror respectare este impusa de realizarea scopului procesului penal.
Conform art.24 al.1, persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala, daca participa in procesul penal se numeste parte vatamata.
Pentru ca o persoana sa devina parte vatamata in procesul penal se cer a fi indeplinite urmatoarele conditii:
sa existe o vatamare fizica, morala sau materiala;
vatamarea sa fie urmarea savarsirii unei fapte penale;
sa existe o manifestare de vointa din partea persoanei vatamate cu privire la tragerea la raspundere a faptuitorului.
Si partea vatamata are la indemana pentru apararea intereselor sale si exercitarea functiei de invinuire mai multe modalitati procesuale.
Calitatea de parte vatamata inceteaza prin deces sau prin renuntarea persoanei vatamate la aceasta calitate.
Conform art.24 al.2, persoana vatamata care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal are calitatea de parte civila. Pentru a putea dobandi calitatea de parte civila in procesul penal, persoana vatamata trebuie sa aiba dreptul, potrivit legii civile, de a obtine in justitie repararea prejudiciului cauzat prin infractiune.
Dobandirea calitatii de parte civila se face prin constituirea ca parte civila.
Partea civila indeplineste in procesul penal functia procesuala de sustinere a pretentiilor civile decurgand din pagubele provocate de infractiune astfel ca se bucura de toate drepturile acordate partii vatamate dar numai in ceea ce priveste latura civila.
Potrivit art.24 al.3, persoana chemata in procesul penal sa raspunda, potrivit legii civile, pentru pagubele cauzate prin fapta invinuitului sau inculpatului se numeste parte responsabila civilmente. Au vocatia de a fi chemate in calitate de parte responsabila civilmente urmatoarele persoanele prevazute de legea civila (art.1000 al.2-4 C.civ.)
Calitatea de parte responsabila civilmente in procesul penal se poate dobandi, conform art.16, prin doua modalitati:
prin introducerea persoanei responsabile civilmente in cauza de catre organul judiciar din oficiu sau la cererea partii civile. Introducerea in cauza poate avea loc fie in cursul urmaririi penale, fie in fata instantei de judecata pana la citirea actului de sesizare a instantei.
prin interventia persoanei responsabile civilmente, din proprie initiativa, in cauza. Interventia voluntara poate avea loc in tot cursul urmaririi penale si al judecatii in prima instanta pana la terminarea cercetarii judecatoresti, luandu-se procedura din stadiul in care se afla.
Partea responsabila civilmente participa in proces, numai in latura civila, aparandu-si interesele legitime in legatura cu raspunderea sa civila.
Conform art.6 al.4, orice parte are dreptul sa fie asistata de aparator in tot cursul procesului penal. Aparatorul este persoana care participa in procesul penal pentru a acorda asistenta juridica invinuitului, inculpatului sau celorlalte parti din proces.
Asistenta juridica se acorda, de regula, de catre avocati.
Asistenta juridica in procesul penal este facultativa. In unele cazuri, expres prevazute de lege, asistenta juridica a invinuitului si a inculpatului este insa obligatorie (art.171 al.2). Daca, in aceste cazuri, partea nu isi angajeaza aparator, organul judiciar este obligat sa ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu.
Aparatorul nu este parte in proces, ci doar un subiect procesual care se situeaza pe pozitia partii pe care o apara, indeplinind functia procesuala de aparare. Participarea sa la procesul penal este ocazionata de apararea drepturilor si intereselor partii pe care o asista, astfel ca el poate exercita drepturile procesuale acordate de lege acesteia. Exercitarea drepturilor procesuale ale partilor are loc in limitele prevazute de lege.
Afara de drepturile procesuale ale partii pe care o asista, aparatorul are si unele drepturi procesuale proprii.
Reprezentantul este persoana imputernicita sa indeplineasca in procesul penal acte procesuale in numele si in interesul unei parti din proces care nu doreste sau nu poate sa se prezinte la chemarea organelor judiciare.
Reprezentarea in procesul penal poate fi legala si conventionala.
Reprezentarea legala are loc in baza legii si intervine in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu si al persoanelor juridice.
Reprezentarea conventionala are loc in baza unui acord de vointa si intervine in urma incheierii unui contract de mandat intre una din parti, ca reprezentat (mandant) si o alta persoana ca reprezentant (mandatar).
Substituitul procesual este persoana imputernicita de lege sa indeplineasca activitati procesuale in nume propriu pentru realizarea unui drept al altuia. Calitatea de substituit nu poate aparea decat in temeiul legii si se poate referi numai la actele pe care legea le autorizeaza in mod expres.
Potrivit art.21, prin succesori se inteleg persoanele fizice sau juridice care, in conditiile legale, succed in drepturi persoanelor fizice decedate sau persoanelor juridice reorganizate, desfiintate sau dizolvate si anume mostenitorii, unitatile succesoare in drepturi si lichidatorii.
Bibliografie
Apetrei, Mihai. Drept procesual penal, Editura Victor, Bucuresti, 2004, p.45-66.
Buneci, Petre. Partea responsabila civilmente in procesul penal, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002, 134p.
Neagu, Ion, Paraschiv, Carmen, Lazar, Mugurel, Damaschin, Mircea. Drept procesual penal, Editura Global Lex, Bucuresti, 2001, p.47-64.
Nistoreanu, Gheorghe, Apetrei, Mihai, Nae, Laurentiu. Asistenta juridica in procesul penal, Editura Ministerului de Interne, Bucuresti, 1993, 108p.
Pamfil, Mihaela Laura. Drept procesual penal. Partea generala, Editura Venus, Iasi, 2005, p.37-64.
Pavaleanu, Vasile. Drept procesual penal. Partea generala, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001, p.83-176.
Theodoru, Grigore. Drept procesual penal. Partea generala, vol. I, Editura Cugetarea, Iasi, 1996, p.155-174.
Tulbure, Adrian Stefan, Tatu, Angela. Tratat de procedura penala, Editura All, Bucuresti, 2001, p.82-88.
Volonciu, Nicolae. Tratat de procedura penala, vol.I, Editura Paideia, Bucuresti, 1996, p.141-216.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1549
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
