Pedepsele complementare

Pedepsele complementare

Aceste pedepse sunt intotdeauna alaturate pedepsei principale, pe care o completeaza. Ele nu pot fi pronuntate singure, de sine statatoare.

In raport de modul lor de aplicare, pedepsele complementare se aplica de instanta, ele functionand numai ope judiciis, adica numai atunci cand sunt pronuntate de instanta.

Aplicarea lor poate fi obligatorie (cand legea prevede aceasta pedeapsa) sau facultativa (cand legea lasa la aprecierea instantei aplicarea unei astfel de pedepse), dar atunci cand sunt aplicate, ele functioneaza intotdeauna cumulativ cu pedeapsa principala, care trebuie neaparat sa fie pronuntata.

1. Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi este prevazuta prin dispozitiile art. 64 C. pen. si consta in interzicerea unuia sau unora din urmatoarele drepturi:

a) dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice;

b) dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat;

c) dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii;

d) drepturile parintesti;

e) dreptul de a fi tutore sau curator.

Instanta judecatoreasca are obligatia de a indica in hotararea de condamnare care anume drepturi din cele prevazute in art. 64 C. pen. interzice si pe ce durata, in limitele aratate in art. 53 C. pen., respectiv de la 1 la 10 ani.

Interzicerea drepturilor prevazute la lit. b) atrage in mod obligatoriu si interzicerea drepturilor prevazute la lit. a), afara de cazul cand legea ar dispune altfel.

Instanta poate dispune interzicerea unor drepturi numai atunci cand a aplicat condamnatului pedeapsa inchisorii de cel putin 2 ani si aceasta pedeapsa este necesara, tinand cont de natura si gravitatea infractiunii, de imprejurarile in care s-a comis si de persoana infractorului. Interzicerea unor drepturi se dispune obligatoriu cand legea prevede aceasta, dar, si in acest caz, numai daca infractorul a fost condamnat la minimum 2 ani inchisoare.

Executarea acestei pedepse complementare incepe dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea (totala sau partiala) a acesteia sau dupa prescriptia pedepsei inchisorii.

Interzicerea unor drepturi este o pedeapsa temporara, durata ei (intre 1 si 10 ani) fiind fixata prin hotararea de condamnare.

2. Degradarea militara este o pedeapsa complementara care se aplica in mod obligatoriu condamnatilor militari si rezervisti, in cazul savarsirii de catre acestia a unor fapte de o gravitate deosebita, pentru care legea prevede inchisoarea mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata.

Aplicarea degradarii militare este facultativa cand s-a aplicat condamnatului inchisoarea de cel putin 5 ani si de cel mult 10 ani.

Spre deosebire de interzicerea unor drepturi, degradarea militara opereaza din momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

Sub aspectul duratei sale, degradarea militara este o pedeapsa perpetua, adica gradul militar se pierde pentru totdeauna, neputand fi redobandit nici chiar pe calea reabilitarii judecatoresti [art. 133 alin. (2) C. pen.].