Preocupari actuale privind combaterea coruptiei

Preocupari actuale privind combaterea coruptiei

1. Combaterea infractiunii pe plan international

Fiind un fenomen universal, coruptia a capatat in ultimii ani o mare amploare pe intreg globul; chiar si democratiile bine stabilite confruntandu-se cu acest flagel deosebit de grav.

Guvernele Italiei, Japoniei, Frantei, au avut de infruntat scandaluri de mari proportii. Oameni de afaceri si politicieni au fost azvarliti in inchisorile italiene, personalitati din Japonia au fost supuse oprobriului public.

O problema esentiala cu care se confrunta fiecare tara este lipsa unor remunerari corespunzatoare a functionarilor publici si lipsa unor sisteme de stimulente materiale semnificative pentru a-i pastra cinstiti. In multe tari functionarii sunt lipsiti de veniterile unui trai decent, si de aceea ei se simt tentati sa-si suplineze veniturile, pretinzand diverse atentii de la cetateni.

Pentru combaterea acestor manifestari s-au luat o serie de masuri printre care amintim: stabilirea unor norme, coduri de conduita, norme deontologice referitoare la conduita pe care trebuie sa o aiba functionarii publici.

Din cele ce preced, rezulta ca faptele caracterizate drept coruptie in general si coruptia functionarilor publici, in special, li se recunoaste in lumea de azi aptitudinea de a afecta in mod acut eficienta potentiala a tuturor tipurilor de programe guvernamentale, fiind capabile sa franeze dezvoltarea si sa lezeze regulamente importante din societate ¹¹

2. Preocupari romanesti in domeniul combaterii coruptiei.

Coruptia este un fenomen cu urmari majore in evolutia Romaniei, ea reprezentand in prezent un fenomen specific perioadelor de criza economica si de criza de autoritate. Coruptia se manifesta pe fondul lipsei de coerenta legislativa si a dificultatilor inerente formarii noilor structuri si mecanisme de stat, dificultati amplificate de tendinta accentuata de nesupunere din partea agentilor economici si cetatenilor fata de legislatia in vigoare ¹²

Prevenirea si combaterea acestui fenomen, este insa un proces nu intotdeauna lesnicios si la indemana oricui. Descoperirea faptelor de coruptie este dificila in primul rand, pentru ca in astfel de cazuri neexistand de regula persoane vatamate , care sa sesizeze organele de urmarire penala, probatiunea trebuie efectuata de cele mai multe ori prin realizarea flagrantului delict.

Datorita caracterului sau profund nociv, coruptia a intrat in vizorul tuturor organelor statului incepand cu anul 1991. In vederea prevenirii faptelor de corupti de catre functionarii publici , Guvernul a emis o serie de Hotarari Guvernamentale: H. G. nr. 667|1991 privind asigurarea prestigiului social al functionarului public¹³, H.G. nr 473|1992 in care se prevede obligativitatea functionarilor publici de a-si declara averea in termen de 10 zile de la data numirii lor in functie.   

Cu toate acestea, coruptia a proliferat fiind necesara interventia in continuare a organelor statului : mai intai anchetele dispuse de Senatul Romaniei, apoi cele ale Parlamentului Romaniei care au luat unele masuri privind combaterea coruptiei.In anul 1995 Parlamentul Romaniei a adoptat un proiect de lege privind prevenirea si combaterea unor acte de coruptie, precum si raspunderea ce revine persoanelor care potrivit legii au comis fapte de coruptie.

4.3. Propuneri de lege ferenda privind infractiunile de coruptie.

In proiectul de modificare al Codului Penal care se afla actualmente in dezbatere, se urmareste introducerea unor dispozitii noi si amendarea unui numar insemnat de prevederi, pentru a spori eficienta legislatiei penale in reprimarea infractiunilor si pentru a influenta in mai mare masura atitudinea faptuitorilor , mai ales a celor care incalca in mod sistematic legea penala.

Pentru faptele de coruptie savarsite de functionarii internationali, membri ai Adunarii Parlamentare internationale, persoane care exercita functii judiciare in cadrul unor Curti internationale sau de catre functionarii de la Grefele unor asemenea curti, s-a introdus un text nou, in scopul reflectarii in legislatia romaneasca a Conventiei penale asupra coruptiei, a Consiliului Europei semnata de Romania la 27 ianuarie 1999.

In acest sens, dupa Art.258 Cod Penal se introduce Art. 258¹ "Fapte savarsite de functionari internationali ori de persoane ce exercita functii in cadrul unor organisme internationale ", care are urmatorul cuprins " Cand vreuna dintre faptele aratate in Art. 254, Art.255, Art. 256 sau Art. 257 Cod Penal, se savarseste de catre un functionar international sau de un membru al Adunarii Parlamentare internationale, ori de persoane care exercita o functie judiciara in cadrul unei Curti internationale sau de catre un functionar de la Grefa unui asemenea Curti, pedeapsa e inchisoarea prevazuta de lege pentru aceasta infractiune.