Definitia dreptului international. Rolul si scopul dreptului international. Relatia intre dreptul international si politica externa. Limitele dreptului international

Definitia dreptului international. Rolul si scopul dreptului international. Relatia intre dreptul international si politica externa. Limitele dreptului international

DEFINITIE

Dreptul international public este acea ramura a dreptului, acel sistem de principii si norme juridice, scrise sau nescrise, create de catre state, dar si de catre celelalte subiecte de drept international, pe baza acordului lor de vointa, in scopul reglementarii raporturilor internationale.

Este un sistem relativ descentralizat, dar in curs de consolidare a coeziunii sale si aflat intr-un proces dinamic continuu de adaptare interna si externa, de norme create de subiectele de drept international, pentru reglementarea in vederea protejarii si promovarii eficiente a valorilor importante si a intereselor comune generale.

Raporturile/relatiile internationale, in general, sunt relatiile care depasesc limitele unui singur stat si care se plaseaza in cadrul societatii/comunitatii internationale, scapand de sub autoritatea unei puteri statale unice.

In sens larg, sunt raporturile care se desfasoara intre entitatile ce actioneaza in cadrul societatii internationale, fie ca sunt sau nu subiecte de drept international.

In sens restrans, sunt relatiile intre subiectele de drept international, dintre care principalul subiect este statul, relatii care fac obiectul reglementarii dreptului international.

Pentru desemnarea relatiilor internationale se mai folosesc si termenii de 000societate sau comunitate internationala.

ROLUL SI SCOPUL DREPTULUI INTERNATIONAL

Este acela de a norma sau reglementa raporturile din cadrul societatii internationale, de a asigura functionarea armonioasa a acestei societati, de a contribui prin mijloacele sale la o dezvoltare corespunzatoare a acesteia, de a preveni si solutiona aspectele conflictuale care continua sa afecteze aceasta societate, altfel spus ordonarea raporturilor internationale.

Deci, dreptul international are un rol regulator, care raspunde nevoii de a se reduce anarhia in relatiile internationale, prin structurarea ordinii juridice internationale.

Trasaturile societatii internationale contemporane

- prabusirea bipolarismului (inainte de 1989, societatea internationala era bipolara = doi poli de putere - Rusia si Sua; dupa 1989, s-a afirmat ca s-a trecut la societatea unipolara = un singur pol de putere - SUA sau la societatea multipolara = vechii poli de putere, Rusia si SUA, dar si noi poli de putere, UE, polul asiatic sau la o societate apolara - in care nu exista nici un pol de putere);

- globalizarea - proces economic de schimburi accelerate de bunuri, produse, servicii, capitaluri si persoane pe plan international, care poate duce la uniformizare;

- interdependenta crescuta a subiectelor de drept international - fiecare stat, intr-un fel sau altul, este integrat in mecanisme economice regionale sau universale;

- preeminenta economicului asupra politicului - se observa un rol tot mai crescut al societatilor transnationale, care ajung sa se impuna in fata guvernelor;

- regionalizarea - este un efect advers al globalizarii si consta in aparitia unei identitati puternice regionale;

- erodarea statului-natiune - avand in vedere procesul de globalizare si interdependenta, spiritul national se erodeaza si, in timp, se pierde identitatea nationala, instaurandu-se premisele pentru statele unite ale Europei;

- dezintegrarea si descentralizarea unor state - in perioada 1989 - 2000, anumite state s-au dezintegrat (URSS, Cehoslovacia, Iugoslavia) sau s-au unificat (Germania); descentralizarea reprezinta o intoarcere la regiunile traditionale;

- proliferarea statelor;

- cresterea numarului organizatiilor internationale;

- aparitia noilor actori "in afara suveranitatii" ("noii intervenienti").

DREPTUL INTERNATIONAL SI POLITICA EXTERNA

Dreptul international influenteaza si orienteaza politica externa prin normele sale regulatoare, care trebuie respectate in actiunea de politica externa.

Politica externa foloseste instrumentele dreptului international pentru atingerea obiectivelor sale.

Nu orice actiune de politica externa poate fi justificata pe baza dreptului international, putand fi ilicita. Pe de alta parte, politica externa tinde sa modific normele de drept, care nu mai corespund intereselor unor state.

Diplomatia este principalul teren de formare si manifestare a normelor de drept international.

Trasaturile dreptului international

- Este un drept de coordonare, spre deosebire de ramurile interne de drept, care au un caracter de subordonare;

- Procesul de elaborare a normei are loc pe orizontala (intrucat toate statele sunt egale), ceea ce implica, in procesul aplicarii, autocenzurarea si cenzurarea reciproca a statelor;

- Statele sunt in acelasi timp creatori si destinatari ai normei;

- Are un caracter consensual (normele se elaboreaza pe baza acordului de vointa);

- Are un caracter obligatoriu (chiar daca sanctiunile nu sunt atat de evidente, ele exista - colective, individuale);

- Justitia exista, dar nu este obligatorie (este necesar consimtamantul expres al statului);

LIMITELE DREPTULUI INTERNATIONAL

Acestea sunt trasate de limitele "domeniului rezervat", considerat a fi sfera activitatii statelor in care competenta lor nu este supusa dreptului international.

Art.2 alin.7 din Carta ONU arata ca nici o dispozitie a Cartei ONU nu va autoriza Natiunile Unite sa intervina in chestiuni care apartin in mod esential competentei interne a unui stat. O prevedere similara exista in Pactul Societatilor Natiunilor (art.5 alin.8).

Nu exista insa o definitie a domeniului rezervat, care este o notiune elastica, mai degraba cu caracter politic, decat juridic, o notiune imprecisa.

Doua rezolutii ale Institutului de Drept International (din 1932 si din 1954) arata: "Competenta statelor este determinata de dreptul international. Limitele in care aceasta competenta este exclusiva sunt esential ele tin de dezvoltarea raporturilor internationale".