Principiile raspunderii penale

Principiile raspunderii penale

Ca institutie fundamentala a dreptului penal si raspunderea penala este guvernata de anumite principii, care, desi sunt strans legate de principiile dreptului penal, prezinta totusi un caracter specific.

In doctrina penala nu exista unanimitate cu privire la numarul si cadrul principiilor raspunderii penale.

Consideram ca principiile raspunderii penale sunt urmatoarele:

1. Principiul legalitatii raspunderii penale

Principiul legalitatii, dupa cum se stie, este un principiu fundamental al intregului sistem de drept si al dreptului penal. In domeniul raspunderii penale principiul legalitatii presupune ca aparitia, desfasurarea, ca si solutionarea raportului penal are loc pe baza legii si in stricta conformitate cu aceasta.

Legea e cea care stabileste impedimente in exercitarea actiunii de tragere la raspundere penala, cauzele care exclud caracterul penal al faptei sau cele care exclud raspunderea penala.

Legalitatea raspunderii penale este menita sa dea forta, fermitate legii penale in raport cu infractiunile, ca manifestari antisociale deosebit de grave in sfera faptelor ilicite si sa inlature, in acelasi timp, posibilitatea unor abuzuri in activitatea de aplicare a legii.

2. Infractiunea este unicul temei al raspunderii penale

Principiul este cristalizat in dispozitiile art. 17 alin. (2) C. pen. si presupune ca raspunderea penala se intemeiaza numai pe savarsirea unei infractiuni, adica a unei fapte prevazute de legea penala, savarsita cu vinovatia ceruta de lege si care prezinta pericolul social concret al unei infractiuni.

Semnificatia acestui principiu consta in aceea ca, infractiunea fiind o fapta grava, ea creeaza pericol social, iar aplicarea de pedepse isi are menirea sa previna astfel de fapte.

3. Principiul umanismului

Acest principiu isi extrage seva, de asemenea, din lege, deoarece ea este cea care determina sistemul de valori sociale ocrotite penal, exigentele impuse de necesitatile acestei ocrotiri, continutul constrangerii juridice. Natura dispozitiilor legale, continutul lor respira acest umanism. Astfel, raspunderea penala utilizeaza instrumente care prin natura si continutul lor nu duc la umilirea si degradarea fiintei umane, ci dimpotriva, preconizeaza cai, metode, mijloace care sa conduca la resocializarea infractorilor.

4. Principiul raspunderii penale personale

Principiul raspunderii penale personale presupune ca raspunderea penala revine numai persoanei care a savarsit ori a participat la savarsirea unei infractiuni ca instigator sau complice. Raspunderea penala nu poate interveni pentru fapta altuia, dupa cum nu poate fi colectiva, adica pentru fapta unei persoane sa raspunda un colectiv, grup (familie, etnie etc.).

De aceea, moartea infractorului are drept consecinta stingerea raspunderii penale, a sanctiunilor si consecintelor ce decurg din aceasta.

5. Principiul unicitatii raspunderii penale (non bis in idem)

Potrivit acestui principiu, o persoana care a savarsit o infractiune nu poate fi trasa la raspundere penala decat o singura data. Aceasta nu inseamna ca raspunderea penala nu poate coexista cu alte forme de raspundere penala, precum raspunderea civila, disciplinara etc.

In dreptul procesual penal si in practica judiciara acest principiu este cunoscut sub denumirea de autoritate de lucru judecat.

Acest principiu nu exclude posibilitatea ca pentru o infractiune sa se aplice aceluiasi infractor mai multe sanctiuni penale, dar numai in masura in care aceste sanctiuni se cumuleaza din ratiuni diferite si daca ele au functii diferite. Prin urmare, pedepsele principale pot fi insotite de pedepse complimentare ori de o pedeapsa accesorie, ori i se pot asocia masurile de siguranta.

6. Principiul inevitabilitatii raspunderii penale

Acest principiu presupune ca oricine savarseste o infractiune trebuie sa raspunda penal. Raspunderea penala este o consecinta inevitabila a savarsirii unei infractiuni. De aceea, odata vinovatia infractorului stabilita, acesta trebuie sanctionat cu toata fermitatea, pentru a asigura restabilirea ordinii de drept si a sentimentului de securitate a membrilor societatii.

7. Principiul individualizarii raspunderii penale

Potrivit acestui principiu raspunderea penala trebuie sa fie diferentiata in functie de gravitatea infractiunii, de persoana infractorului, pentru a asigura atat sanctionarea corecta a infractorului, cat si realizarea preventiunii gene rale si speciale. Individualizarea raspunderii penale are loc in mai multe etape: individualizarea legala, individualizarea judiciara si individualizarea administrativa.

8. Principiul prescriptibilitatii raspunderii penale

Raspunderea penala, ca mijloc de realizare a ordinii de drept prin constrangere, pentru a fi eficienta trebuie sa intervina prompt, cat mai aproape de momentul savarsirii infractiunii. In acest fel se realizeaza atat preventiunea speciala, cat si cea generala, se creeaza sentimentul de securitate a valorilor sociale, se restabileste ordinea de drept incalcata, se intareste increderea in autoritatea legii.