Proprietatea comuna in devalmasie

Proprietatea comuna in devalmasie

Ca forma a proprietatii comune, proprietatea in devalmasie se distinge prin aceea ca apartine nefractionat tuturor titularilor devalmasi si are ca obiect bunuri comune nefractionate in materialitatea lor. In cazul acestei forme de proprietate comuna, titularii nu au determinata nici macar o cota-parte ideala, matematica din dreptul de proprietate.

Proprietatea comuna in devalmasie poate lua nastere prin efectul legii si prin conventia partilor.

Ceea ce distinge proprietatea comuna in devalmasie de proprietatea comuna pe cote-parti sunt urmatoarele:

In timp ce la proprietatea comuna pe cote-parti dreptul de proprietate insusi este fractionat in cote-parti aritmetice, egale sau inegale, la proprietatea comuna in devalmasie nici unul din titulari nu are determinata o cota-parte ideala din dreptul de proprietate. Conturand cele doua forme ale proprietatii comune, jurisprudenta a stabilit urmatoarele: in cazul proprietatii comune pe cote-parti, coproprietarii cunosc de la inceput intinderea dreptului lor sub forma unei fractiuni matematice (1/2, 1/3, 1/4, etc.) fara insa a cunoaste partea ce li se cuvine din bun, aceasta realizandu-se abia cu prilejul iesirii din indiviziune, cand se individualizeaza in bunul respectiv cota-parte din drept; in cazul proprietatii comune sub forma devalmasiei, nu cunosc nici macar intinderea drepturilor lor, atat cota-parte din drept, cat si cota-parte din bunuri, determinandu-se o data cu iesirea din indiviziune.

La coproprietatea pe cote-parti, fiecare coproprietar este liber sa dispuna de cota sa parte din dreptul de proprietate, posibilitate care este exclusa in cazul proprietatii comune in devalmasie.

Daca in cazul proprietatii comune pe cote-parti actioneaza, in principiu, regula unanimitatii pentru incheierea valabila a unor acte de administrare, folosinta sau dispozitie, in cazul proprietatii comune in devalmasie a sotilor, asemenea acte vor putea fi incheiate de oricare sot, in virtutea mandatului reciproc tacit (cu exceptiile prevazute de lege).

In timp ce proprietatea comuna pe cote-parti ia fiinta si exista independent de calitatea coproprietarilor, la proprietatea comuna in devalmasie dreptul de proprietate are caracter intuitu personae.

Dreptul de proprietate in devalmasie al sotilor

Nu trebuie sa se confunde devalmasia, ca modalitate a dreptului de proprietate, cu comunitatea de bunuri a sotilor, deoareace comunitatea de bunuri are o sfera mult mai larga, incluzand nu numai dreptul de proprietate, dar si dreptul de creanta si obligatiile. Prin art.30 din Codul familiei s-a instituit, in raporturile patrimoniale dintre soti, regimul devalmasiei. Potrivit prevederilor art.30 Codul familiei, bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, din momentul dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor. Dominant este regimul comunitatii de bunuri, iar separatiunea de bunuri, in cazul bunurilor proprii, are un caracter subsidiar.

Obligativitatea regimului comunitatii de bunuri impiedica pe soti, ca pe cale conventionala sa deroge de la principiul cuprins in art.30 din Codul familiei. Caracterul imperativ al normei care reglementeaza regimul comunitatii de bunuri opereaza si in cazul regimului juridic al bunurilor proprii ale fiecarui sot (in sensul ca, printr-o conventie, nu se pot declara comune bunuri care prin determinarea legii sunt proprii). Intre anumite limite, sotii pot incheia intre ei, cu privire la bunurile comune si proprii, unele acte juridice.

Indiferent daca partajul bunurilor comune are loc in timpul casatoriei sau ulterior desfacerii acesteia, el va urma procedura prevazuta de dreptul comun in materie de partaj. In principiu, se va urmari ca impartirea bunurilor sa aiba loc in natura, daca aceasta nu este posibila se va lichida in devalmasia unuia din soti bunul, celalalt sot urmand sa primeasca in bani contravaloarea cotei sale. Partajarea bunurilor devalmase se va face la valoarea de circulatie a bunurilor calculata la momentul impartelii.

Este admisibila de asemenea si actiunea in constatarea bunurilor personale, iar dupa divort este posibil ca fostii soti sa solicite constatarea partii lor in bunurile comune. Deoarece partajarea bunurilor nu are loc, vom fi doar in prezenta transformarii proprietatii comune in devalmasie in proprietate comuna pe cote-parti.

Dupa desfacerea casatoriei, devalmasia sotilor ramane in fiinta pana in momentul impartirii bunurilor ce o compun, insa nu-si mai gasesc aplicare prevederile legale privind regimul juridic al bunurilor comune, ceea ce inseamna ca administrarea, folosinta si dispozitia asupra bunurilor nu se mai pot exercita in conditiile prevazute de Codul familiei ci in conditiile prevazute de dreptul comun. Exceptand actele de conservare, toate celelalte acte de administrare, folosinta si dispozitie nu vor putea fi facute decat cu acordul ambilor fosti soti.

Dreptul de proprietate in devalmasie rezultat din conventia partilor. Sunt situatii cand devalmasia poate sa se nasca din vointa partilor, asa incat prerogativele dreptului de proprietate vor fi exercitate de coproprietari, potrivit acordului dintre ei. Starea de devalmasie va inceta fie pe cale amiabila, fie pe cale judiciara, in aceleasi conditii in care inceteaza proprietatea comuna pe cote-parti.

Daca una din parti va cere constatarea partii ei din bunurile aflate in devalmasie, fara insa a solicita si partajarea bunurilor, atunci proprietatea in devalmasie se transforma in proprietate comuna pe cote-parti. In timpul devalmasiei, nefiind stabilite cotele partilor, inseamna ca una din parti nu va putea instraina bunul, iar creditorii personali ai oricareia dintre ele nu vor putea urmari bunurile comune.