RASPUNDEREA JURIDICA

RASPUNDEREA JURIDICA

Sectiunea I - Notiunea de raspundere juridica

Conduita impusa de norma de drept este obligatorie pentru ca altfel dreptul nu si-ar atinge scopul. Reglementand relatiile sociale prin norme de drept, legiuitorul are in vedere si conditiile in care acestea sa se realizeze.

Prin fapta sa, cel care incalca prevederile normelor juridice aduce atingere ordinii de drept, tulbura buna si normala desfasurare a relatiilor sociale, afecteaza interesele legitime ale celorlalti, pune in pericol echilibrul social. Pentru aceste motive el trebuie sa raspunda.

Raspunderea juridica este o forma speciala a raspunderii sociale, care implica sanctionarea sociala a conduitei ilicite a individului, corelandu-se in mod functional cu celelalte forme de raspundere sociala. Raspunderea sociala cunoaste mai multe forme, precum raspunderea morala, politica, juridica, etc.

Raspunderea juridica deriva din sanctiunea pe care legiuitorul o prevede in continutul normei juridice.

Raspunderea juridica este acea forma a raspunderii sociale, constand intr-un complex de drepturi si obligatii conexe care, in conformitate cu legea, se nasc ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite si care constituie cadrul de realizare a constrangerii de stat prin aplicarea sanctiunilor juridice cu scopul de a asigura restabilirea ordinii de drept.

Intrebari evaluatoare

1. Ce este raspunderea ?

2. Definiti notiunea de raspundere juridica.

Sectiunea a II-a - Principiile raspunderii juridice

Raspunderea juridica este condusa de o serie de principii generale, valabile pentru toate formele concrete de raspundere.

Principiul raspunderii pentru fapta savarsita cu vinovatie - presupune ca orice subiect de drept nu poate fi sanctionat decat daca este vinovat si numai in limitele vinovatiei sale. O persoana nu poate fi sanctionata daca nu i se dovedeste vinovatia. De respectarea acestui principiu depinde si implinirea efectului educator al raspunderii juridice.

Principiul raspunderii personale - potrivit caruia raspunderea juridica este strict legata de persoana care a savarsit fapta ilicita, intinderea raspunderii stabilindu-se in functie de circumstantele personale ale autorului faptei.

Principiul raspunderii personale se afla in stransa corelatie si cu regula potrivit careia autorul faptei nu poate fi sanctionat decat o singura data pentru aceeasi fapta.

Principiul justetei sanctiunii - implica cerinta ca proportionarea pedepsei sa se faca in functie de gravitatea faptei comise. Acest principiu presupune totodata individualizarea corecta si aplicarea adecvata a sanctiunilor prescrise de norma de drept.

Principiul celeritatii tragerii la raspundere - presupune oportunitatea aplicarii sanctiunii. Daca sanctionarea individului pentru faptele ilicite savarsite nu are loc cu promptitudine, atunci nu se mai obtin efectele dorite nici in raport cu faptuitorul, nici cu societatea.

Principiul prezumtiei de nevinovatie - pana in momentul in care o hotarare judecatoreasca ramane irevocabila, cel in cauza este considerat nevinovat chiar daca exista suficiente probe care atesta vinovatia lui.

Intrebari evaluatoare

1. Care sunt principiile raspunderii juridice ?

Sectiunea a III-a - Conditiile raspunderii juridice

Pentru ca raspunderea juridica - in oricare din formele sale - sa intervina este necesar sa fie indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii: conduita ilicita; vinovatie si legatura de cauzalitate intre fapta si rezultat.

A. Conduita ilicita

Prin conduita ilicita se intelege un comportament, constand in actiune sau inactiune, care incalca conduita impusa ( prevederile ) de o norma de drept.

Caracterul ilicit al comportamentului se stabileste prin raportare la prevederile normei juridice. Daca comportamentul incalca norma de drept, are un caracter ilicit si antreneaza prin aceasta un grad mai mare sau mai mic de pericol social.

B. Vinovatia

Vinovatia este o alta conditie a raspunderii juridice ce vizeaza latura subiectiva a incalcarii dreptului.

Vinovatia este atitudinea psihica a celui care comite o fapta ilicita, fata de fapta sa si fata de consecintele acesteia.

Vinovatia presupune libertatea de vointa a subiectului de drept in ceea ce priveste alegerea comportamentului pe care doreste sa-l urmeze, asumandu-si riscurile incalcarii legii.

Raspunderea juridica se exclude in cazul savarsirii unui fapt ilicit fara vinovatie. Legea stipuleaza in mod expres care sunt imprejurarile care exclud raspunderea ca urmare a absentei vinovatiei. Astfel, minoritatea exclude raspunderea pe temeiul lipsei discernamantului si a unei insuficiente experiente de viata; alienatia mintala este o imprejurare care exclude vinovatia ca urmare a iresponsabilitatii persoanei. La aceste imprejurari, se aduga - in baza legii - si altele care exclud vinovatia, precum: legitima aparare, starea de necesitate, cazul fortuit, constrangerea fizica sau morala.

Formele vinovatiei sunt: intentia si culpa.

Intentia poate fi:

a) directa - atunci cand subiectul actioneaza deliberat, prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin savarsirea acelei fapte;

b) indirecta - atunci cand subiectul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui.

Culpa poate fi:

a) cu previziune ( imprudenta ) - atunci cand subiectul de drept prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, considerand fara temei ca el nu se va produce;

b) fara previziune ( neglijenta ) - atunci cand nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.

C. Legatura de cauzalitate.

Legatura cauzala intre fapta si rezultat este o conditie obiectiva a raspunderii juridice. Pentru ca raspunderea juridica sa se declanseze si un subiect de drept sa fie tras la raspundere, este necesar ca rezultatul ilicit, prejudiciul produs sa fie consecinta nemijlocita a actiunii sale.

Intrebari evaluatoare

1. Cand intervine raspunderea juridica ?

2. Care sunt conditiile raspunderii juridice ?

Sectiunea a IV-a - Formele raspunderii juridice

Doctrina juridica dezvolta mai multe forme de raspundere juridica: civila, penala, administrativa, disciplinara, fiecare forma de raspundere juridica fiind caracterizata prin conditii de fond si forma ( mod de stabilire, forme de realizare ).

Disciplinele juridice de ramura se ocupa in mod special de stabilirea conditiilor raspunderii in fiecare ramura de drept.

In functie de scopul urmarit prin declansarea raspunderii, distingem:

a) raspunderea cu caracter reparator - vizeaza anularea prejudiciului pentru patrimoniul persoanei prin obligarea faptuitorului la actiunea de a da sau a face in beneficiul pagubitului;

b) raspunderea cu caracter sanctionator ( represiv ) - obliga faptuitorul sa suporte consecintele punitive asupra persoanei sale, datorate pericolului social al faptei savarsite. Sanctiunile represive pot fi:

b1) patrimoniale - amenda, confiscare, penalitati de intarziere;

b2) nepatrimoniale - privare de libertate, interdictii, decadere.

In domeniul fiecarei ramuri de drept s-au conturat forme specifice de raspundere, precum: raspunderea penala, civila, administrativa, etc.

Raspunderea penala - raportul juridic penal de constrangere, nascut ca urmare a savarsirii infractiunii, intre stat pe de o parte, si infractor, pe de alta parte, raport complex al carui continut il formeaza dreptul statului ca reprezentant al societatii de a trage la raspundere pe infractor, de a-i aplica sanctiunea prevazuta pentru infractiunea savarsita si de a-l constrange sa o execute, precum si obligatia infractorului de a raspunde pentru fapta sa si de a se supune sanctiunii aplicate in vederea restabilirii ordinii de drept si restaurarii autoritatii legii.

Raspunderea civila cunoaste doua forme: raspunderea civila delictuala ( obligatia de reparare a prejudiciului cauzat printr-o fapta ilicita ) si raspunderea civila contractuala ( intervine in situatia incalcarii unei obligatii contactuale ).

Raspunderea contraventionala este atrasa in cazul comiterii unei fapte ( contraventii ) ce prezinta pericol social mai redus ca infractiunea, fapta care este prevazuta ca atare de lege sau alt act normativ si care este savarsita cu vinovatie.

Din punct de vedere al teoriei generale a dreptului se poate remarca faptul ca intre formele raspunderii juridice exista o legatura complexa. Astfel, nu in mod necesar unei ramuri de drept ii corespunde o unica forma a raspunderii juridice ( de ex. - in dreptul administrativ se pot declansa diferite forme de raspundere: contraventionala, penala, civila ). Trebuie observat si faptul ca uneori formele raspunderii juridice se exclud, nu pot exista pentru aceeasi fapta ( de ex. - raspunderea penala cu raspunderea contraventionala ), insa sunt si situatii in care aceste forme sunt compatibile si se pot cumula ( de ex. - raspunderea penala cu raspunderea civila ).

Intrebari evaluatoare

1. Care sunt formele raspunderii juridice ?

BIBLIOGRAFIE

1. Albici Mihail, Despre drept si stiinta dreptului, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, p. 90;

2. Ceterchi Ioan, Craiovan Ion, Introducere in teoria generala a dreptului, Ed. All, Bucuresti, 1998, p. 149-158;

3. Corbeanu Ion, Corbeanu Maria, Teoria generala a dreptului, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002, p. 230-246;

4. Dvoracek V. Maria, Lupu Gheorghe, Teoria generala a dreptului, Ed. Fundatiei Chemarea, Iasi, 1996, p. 296-316;

5. Huma Ioan, Teoria generala a dreptului, Ed. Fundatiei Academice Danubius, Galati, 2000, p. 130-140;

6. Mazilu Dumitru, Teoria generala a dreptului, Ed. All Beck, Bucuresti, 2000, p. 318-337;

7. Popa Nicolae, Teoria generala a dreptului, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002, p. 280-287;

8. Voicu Costica, Teoria generala a dreptului, Ed. Sylvi, Bucuresti, 2000, p. 253-276;