Reguli tactico-criminalistice de efectuare a perchezitiei domiciliare

Reguli tactico-criminalistice de efectuare a perchezitiei domiciliare

Pentru ca perchezitia sa-si atinga scopul, este necesar ca in activitatea de cautare sa fie respectate o serie de reguli tactico-criminalistice, dintre care cele mai importante sunt:

a. Perchezitia se desfasoara in mod organizat, sistematic si metodic, astfel incat sa se asigure cercetarea tuturor suprafetelor de teren, incaperilor, dependintelor, pieselor de mobilier, obiectelor de folosinta casnica, instalatiilor sanitare etc.

La examinarea incaperilor, perchezitia debuteaza de la intrare si se continua de-a lungul peretilor, intr-un singur sens. Daca numarul incaperilor care urmeaza sa fie perchezitionate este mare, acestea pot fi examinate simultan de membrii echipei, respectandu-se aceeasi regula (de-a lungul peretilor).

Daca perchezitia se efectueaza in spatii deschise, pentru a se asigura examinarea sistematica a intregii suprafete de teren, se procedeaza la sectorizarea acesteia, tinandu-se cont de elementele de vegetatie, intinderile de apa, fantani, garduri sau alte imprejmuiri de alta natura etc, iar activitatea de cautare se va face in ordinea de numerotare a sectoarelor de lucru.

b. Perchezitia se efectueaza cu minutiozitate, calm si rabdare.

Intinderea si profunzimea cautarilor sunt determinate de o multitudine de factori, cum sunt: natura si caracteristicile obiectelor care trebuie descoperite, posibilitatile de ascundere pe care le ofera locul perchezitionat, datele pe care le detine organul judiciar in legatura cu persoana perchezitionatului si obiectele cautate etc.

Astfel, intr-un fel se procedeaza la cautarea unor obiecte furate de genul autoturismelor, motocicletelor, radiocasetofoanelor etc. chiar daca acestea pot fi dezmembrate in vederea valorificarii componentelor, si altfel in ipoteza obiectelor de dimensiuni mici sau a unor inscrisuri, mijloace de plata straina etc. In primul caz, posibilitatile de ascundere sunt limitate, in timp ce in cel de-al doilea caz, locurile in care pot fi depozitate sau ascunse sunt practic nelimitate si necesita o examinare cat se poate de minutioasa.

Indicii cu privire la locurile de ascundere a obiectelor cautate sunt furnizate uneori de profesia celui perchezitionat si a persoanelor impreuna cu care locuieste, precum si de destinatia acestor obiecte (tinandu-se cont de posibilitatea valorificarii lor imediate sau de posibilitatile de utilizare ale acestora in interes personal). Astfel, zidarii, zugravii, tamplarii, medicii, mecanicii, instalatorii etc. prefera ca ascunzatori locuri legate de indeletnicirile lor profesionale si de aceea cautarea trebuie facuta in locuri si asupra unor obiecte specifice preocuparilor lor. Daca obiectele produs al infractiunii urmeaza sa fie folosite de cel perchezitionat, cautarea va insista in locurile adecvate instalarii si exploatarii acestora.

Cladirile si incaperile care le compun (inclusiv pivnitele si podurile), acoperisul, cosurile de fum, burlanele etc. ofera posibilitati nelimitate de ascundere a unor obiecte dintre cele mai diferite, ceea ce impune ca examinarea lor sa se faca intr-un mod cat se poate de minutios. Cercetarea acestora trebuie sa aiba in vedere inclusiv modificarile care le-au fost aduse fata de proiectul initial, in scopul realizarii unor ascunzatori speciale. In acest sens se va proceda la examinarea acustica a peretilor pentru a sesiza diferentele de sonoritate care pot atesta existenta unor nise, la masurarea inaltimii si grosimii peretilor, urmarindu-se in acelasi timp uniformitatea tencuielii, zugravelii, tapetului etc. Concomitent cu examinarea peretilor se va acorda atentie obiectelor fixate pe ei: tablouri, oglinzi, statuete, tapiserii, orice alte elemente decorative in care pot fi practicate diverse ascunzatori.

Se examineaza totodata dozele, comutatoarele, sistemele de incalzire incastrate in zid precum si tavanele false, lambriurile, instalatiile de iluminat si ventilatie etc.

Parchetul, dusumeaua, linoleumul, mocheta, gresia, faianta se cerceteaza observandu-se atent regularitatea imbinarilor si aparitia unor denivelari, lipsa chitului ori prafului, existenta unor piese diferite ca grad de uzura si culoare etc. care pot indica demontarea si remontarea recenta a acestora, ori practicarea unor podele false s.a.m.d.

La pardoselile de pamant se verifica daca pamantul este batatorit, afanat si daca prezinta denivelari si diferente de densitate, folosindu-se in acest sens o vergea metalica pentru sondare sau turnandu-se o anumita cantitate de apa care va fi absorbita mult mai rapid in locurile unde s-a sapat recent.

Scarile se cerceteaza treapta cu treapta, urmarindu-se modul de imbinare a materialului din care sunt confectionate, aparitia unor finisaje recente ori a unor elemente noi etc. Aceeasi atentie se acorda si balustradelor, mai ales daca sunt construite din lemn sau tuburi metalice, deoarece aceste materiale favorizeaza executia unor ascunzatori usor de camuflat.

Grupurile sanitare si accesoriile din interiorul acestora sunt propice ascunderii unor obiecte mici si de valoare si chiar a unor inscrisuri. Se vor examina in mod amanuntit lavoarele, scaunele si rezervoarele de wc, furtunul si para dusului, suporturile pentru prosoape, sifoanele si coturile de scurgere a apei, oglinzile etc.

Sobele, in special cele construite din teracota, se cerceteaza in interior, observandu-se canalele de evacuare a fumului, precum si cosurile in care pot fi ascunse diferite obiecte. Cu aceeasi atentie se examineaza si instalatiile moderne de incalzire (centralele de apartamente), in rezervorul carora sunt ascunse obiectele rezistente la apa.

Piesele de mobilier, extrem de variate ca forma, dimensiuni si design, ofera nenumarate posibilitati de ascundere, sau de amenajare a unor ascunzatori, si de aceea activitatea de cautare-descoperire a obiectelor care intereseaza cauza, este poate dificila si migaloasa. Fiecare piesa trebuie examinata separat, intrucat poate prezenta pereti sau funduri duble, scobituri camuflate cu diverse ornamente, elemente nou-adaugate etc. Canapelele, fotoliile, si orice alte obiecte de mobilier tapisate se examineaza prin palpare sau sondare cu o sonda metalica iar atunci cand este cazul pot fi desfacute astfel incat sa permita scoaterea bunurilor sau valorilor descoperite. In mod asemanator vor fi cercetate saltelele, plapumile, pernele, pilotele etc, iar la lenjeria de pat se insista pe palparea tivurilor si a compartimentelor separate prin cusaturi.

Cartile, caietele, agendele sunt folosite pentru ascunderea unor inscrisuri sau sume de bani, precum si a unor obiecte mici, dar de valoare, si uneori chiar a unor arme de foc. Ele trebuie examinate mai intai prin scuturare, iar daca este cazul, fila cu fila. Se recomanda ca cercetarea caietelor, tomurilor de hartie etc. sa se faca fila cu fila, in special in infractiunile de fals prin imitarea sau deghizarea scrisului, deoarece pot fi descoperite urmele exercitiilor facute de plastograf pentru a imprima scrisului un aspect cat mai natural, dar diferit de cel obisnuit.

Bibelourile, vazele cu flori, orice alte elemente decorative, precum si jucariile trebuie examinate cat mai amanuntit, intrucat in ele pot fi acunse monezi de aur, pietre pretioase, sume de bani, inscrisuri sau obiecte de mici dimensiuni.

Cu aceeasi atentie trebuie cercetate aparatele electrocasnice (frigidere, congelatoare, aspiratoare, dispozitive de purificare a aerului), electronice, vasele de bucatarie in care este depozitata hrana proaspata sau conservata s.a.m.d. Nu trebuie scapate din vedere cutiile de conserve, care pot fi prevazute cu pereti sau funduri duble si nici recipientele cu bauturi in care de multe ori sunt ascunse obiectele cautate. In functie de scopul perchezitiei, cautarea poate fi extinsa in locurile de pastrare a unor produse alimentare (grau, porumb, ulei s.a.) ori de depozitare a nutretelor pentru animale, combustibili lichizi/solizi etc.

Daca perchezitia se efectueaza asupra unor mijloace de transport, se recomanda ca in activitatea de cautare sa fie antrenati specialisti in tinichigerie sau mecanica auto, care pot identifica mult mai usor locurile folosite ca ascunzatori ori ascunzatorile special amenajate. Vor fi controlate cat se poate de amanuntit tapiseriile, elementele de caroserie, spoilerele din fata si din spate, rezervoarele de carburant, instalatiile de semnalizare, camerele si pneurile rotilor, bordul, scaunele si banchetele, toba de esapament, acumulatorul, radiatorul sau orice alta componenta a mijlocului de transport. Atunci cand se detin informatii ca autovehiculul a fost adaptat pentru transportul unor cantitati mari de droguri, substante toxice, bani, obiecte de cult etc. se procedeaza la dezasamblarea acestuia, bucata cu bucata.

Articolele de imbracaminte si incaltaminte, lenjeria de corp si de pat aflate la locuinta perchezitionatului, se cerceteaza dupa regulile prezentate la perchezitia corporala.

c. Activitatile din timpul perchezitiei se desfasoara cu observarea permanenta a comportamentului persoanei perchezitionate.

Observarea se face de la caz la caz, de unul sau mai multi membri ai echipei care efectueaza perchezitia, iar atunci cand se observa accentuarea tensiunii emotionale in momentul examinarii unor spatii sau obiecte, ori, dimpotriva, o stare de deconectare dupa verificarea lor, se impune reluarea cautarilor in respectivele locuri.

Concomitent cu reluarea cautarilor, celui perchezitionat ii vor fi cerute cat mai multe detalii cu privire la acestea, observandu-se disfunctiile unor parametri fiziologici cum sunt schimbarea ritmului respiratiei, modificarea vocii, congestionarea ori paloarea fetei, efectuarea unor gesturi sau activitati nefiresti, graba sau intarzierea cu care raspunde la intrebari etc. Toate aceste manifestari furnizeaza organului judiciar indicii pretioase cu privire la locurile in care sunt ascunse obiectele cautate, favorizand uneori descoperirea imediat dupa inceperea perchezitiei.

In practica se intalnesc numeroase situatii in care cel perchezitionat incearca sa isi ascunda starile emotionale printr-o atitudine de amabilitate excesiva fata de organul judiciar, concretizata in insistenta cu care se solicita perchezitionarea unor spatii sau incaperi. Alteori, perchezitionatul adopta o atitudine de calm si indiferenta, sau dimpotriva de revolta si indignare atunci cand cautarile se apropie de locurile folosite pentru ascundere, motivand ca perchezitia ii afecteaza grav cinstea, demnitatea si reputatia de care se bucura. Toate aceste tipuri de comportament urmaresc de cele mai multe ori determinarea organului judiciar de a renunta sa caute in locurile respective ori de a indrepta atentia acestuia asupra altor spatii sau incaperi decat cele in care sunt ascunse obiectele cautate. In acelasi context se inscriu si manifestatii cum sunt amenintarea, jignirea sau insultarea organului judiciar, imbolnavirea subita, lesinul, refuzul de a deschide incaperile si obiectele de mobilier etc.

Observarea si interpretarea corecta a atitudinilor psihocomportamentale ale perchezitionatului reprezinta o cerinta esentiala nu numai pentru orientarea cautarilor ci si pentru adoptarea de catre organul judiciar a celor mai adecvate tactici menite sa previna orice incident pe parcursul perchezitiei, precum si obiectiunile si reclamatiile ulterioare cu privire la modul in care s-a desfasurat si finalizat aceasta activitate. Fata de reactiile si atitudinile perchezitionatului generate de activitatile concrete din timpul perchezitiei, organul judiciar trebuie sa manifeste mult calm, rabdare, perseverenta si sa evite cu demnitate starile conflictuale provocate de aroganta, injuriile, calomniile si alte asemenea comportamente ale persoanei al carui domiciliu/resedinta este perchezitionat(a). Potrivit opiniilor exprimate in literatura de specialitate pentru dejucarea "manevrelor" celui perchezitionat, organul judiciar trebuie sa adopte o atitudine sobra, retinuta, si sa nu reactioneze imediat, demonstrand in acest fel ca este sigur pe sine si hotarat sa duca perchezitia la bun sfarsit. Totodata se impune ca cei ce efectueaza perchezitia sa nu isi afiseze nemultumirea cu privire la aspectele intime sau de alta natura din viata personala si familiala a celui perchezitonat.

Paralel cu observarea perchezitionatului, cei insarcinati cu aceasta activitate trebuie sa isi dirijeze atentia si asupra modului in care ceilalti membri ai echipei efectueaza cautarile, intrucat pot sesiza mai usor eventualele locuri sau obiecte neverificate. Aceasta se impune cu atat mai mult cu cat in spatiul in care se efectueaza perchezitia lumina este de slaba intensitate ori exista surse de poluare fonica, precum si atunci cand obiectele cautate sunt de mici dimensiuni, iar atentia a slabit ca urmare a oboselii acumulate in timpul cercetarilor ori datorita tesniunii provocate de starile conflictuale generate de perchezitionat. Se asigura in acest fel cercetarea sistematica si completa a tuturor locurilor propice ascunderii si descoperirea tuturor obiectelor care prezinta interes pentru cauza.

d. Perchezitia se efectueaza cu stricta respectare a prevederilor legale.

Incepand cu asigurarea prezentei invinuitului/inculpatului ori a reprezentantului sau legal, continuand cu patrunderea in locul in care se efectueaza perchezitia si terminand cu modul de ridicare-conservare a obiectelor si de fixare a rezultatelor obtinute, organul judiciar trebuie sa vegheze la respectarea tuturor dispozitiilor legale in materie. In acest fel, celui perchezitionat i se garanteaza ca drepturile si libertatile fundamentale care ii sunt afectate prin desfasurarea acestei activitati de urmarire penala, nu vor suferi o vatamare mai mare decat cea ingaduita de normele de drept.