ROLUL SI PRINCIPIILE DREPTULUI CIVIL ROMAN

ROLUL SI PRINCIPIILE DREPTULUI CIVIL ROMAN

A.     ROLUL DREPTULUI CIVIL

Dreptul civil ocupa un rol important, central in sistemul dreptului romanesc.

Locul si importanta sa se regasesc in urmatoarele considerente de maxima importanta in stiinta dreptului:

1) Pozitia dreptului civil de "Drept comun", exprimata prin aceea ca, ori de cate ori o alta

ramura de drept nu contine norme proprii, care sa reglementeze un anumit aspect al unui raport juridic, se apeleaza la norme corespunzatoare din dreptul civil.

Intr-o exprimare plastica, dreptul civil "imprumuta" altor ramuri de drept, cand acestea nu au norme proprii, normele sale, ori alte ramuri de drept "imprumuta" norme de la dreptul civil.

O ilustrare a acestui principiu este, spre exemplu, in materia recunoasterii paternitatii. Conform art. 57 alin. 2 din Codul familiei, recunoasterea paternitatii poate fi facuta si prin

testament.

Intrucat Codul familiei nu contine norme proprii cu privire la succesiunea testamentara, s-a apreciat in practica judecatoreasca ca recunoasterea filiatiei se poate realiza folosind oricare dintre cele trei forme de testament reglementate de art. 858 si urmatoarele din Codul civil (mistic, autentic, olograf).

2) Dreptul civil constituie o garantie a formarii unei constiinte juridice corecte, a respectarii si intaririi moralei.

Dreptul civil sanctioneaza abuzul de drept si recunoaste efecte juridice pozitive, favorabile, bunei credinte.

3) Stiinta dreptului civil este foarte importanta in sistemul stiintei juridice.

- importanta este cunoasterea dreptului civil pentru formarea unui bun jurist, chiar de pe bancile facultatii.

- importanta dreptului civil - derivand din pozitia centrala a dreptului civil in sistemul dreptului romanesc.

2. PRINCIPIILE DREPTULUI CIVIL☺

Principiile de drept sunt ideile calauzitoare ce guverneaza sistemul dreptului romanesc.

Ca si in alte ramuri, si in dreptul civil intalnim trei categorii de idei calauzitoare:

Principiile fundamentale ale dreptului roman;

Principiile fundamentale ale dreptului civil roman;

Principii ale unei ori unor institutii de drept civil.

Principiile fundamentale ale dreptului roman sunt idei de baza ce se regasesc in intreaga

legislatie a Romaniei, ca stat de drept in curs de consolidare.

Aceste principii sunt consacrate de Constitutia Romaniei, precum si de alte legi de maxima importanta, cum sunt codurile.

Principiile fundamentale ale dreptului roman sunt definite, individualizate si formulate de "Teoria generala a dreptului", si anume:

a)      principiul democratiei;

b)      principiul egalitatii in fata legii (Nimeni nu este mai presus de lege - art. 16 alin. 2 din

Constitutia Romaniei din 8 decembrie 1991 revizuita prin Legea nr.429/2003);

c)      principiul legalitatii;

d)      principiul separatiei puterilor in stat.

Fiind principii fundamentale ale dreptului romanesc in intregul lui, acestea sunt si principii

ale dreptului civil roman.

Principiile fundamentale ale dreptului civil sunt idei calauzitoare pentru intreaga legislatie civila, privind si interesand toate institutiile dreptului civil roman, chiar daca nu cu intensitate egala.

a) principiul proprietatii;

b) principiul egalitatii in fata legii civile;

c) principiul imbinarii intereselor personale, individuale cu cele obstesti, generale;

d)      principiul ocrotirii drepturilor subiective civile ori al garantarii lor.

3) Principiile institutiilor dreptului civil sunt idei de baza ce se aplica fie numai intr-una, fie

in cazul mai multor institutii de drept civil. Aceste principii au o vocatie mai redusa decat principiile fundamentale de drept civil.

Ele se studiaza in cadrul diferitelor materii de drept civil ori institutii.

Le evocam totusi mai jos, dupa cum urmeaza:

a)      principiul consensualismului privind forma actului juridic;

b)      principiul fortei obligatorii (pacta sunt servanda), principiul irevocabilitatii si principiul relativitatii, care privesc efectele actului juridic civil;

c)      principiul ocrotirii bunei credinte (in materia drepturilor reale si a raspunderii civile);

d)      principiile prioritatii si proximitatii gradului de rudenie in materia devolutiunii

succesorale legale.

2. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI CIVIL

a) PRINCIPIUL PROPRIETATII

Dreptul de proprietate a constituit dintotdeauna principalul drept real al omului, fiind consacrat atat in Constitutia Romaniei din 8 decembrie 1991 revizuita, in art. 44 alin. 1. Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

Dezvoltarea acestui principiu o gasim atat in Codul civil, cat si in alte legi.

Codul civil in art. 480 precizeaza:

"Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege",

iar art. 481 dispune:

"Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire".

Totodata, normele de drept civil reglementeaza continutul dreptului de proprietate = POSESIA - FOLOSINTA - DISPOZITIA (uzus, fructus, abuzus ori jus posidendi, jus utendi, jus fruendi, jus abutendi).

Dreptul de proprietate poate avea ca titular:

a)      o persoana fizica, si vorbim despre proprietatea particulara sau privata;

b)      o persoana juridica, in functie de care exista:

proprietatea de stat;

proprietatea cooperatista;

proprietatea altor persoane juridice.

b) PRINCIPIUL IMBINARII INTERESELOR INDIVIDUALE CU CELE

GENERALE rezulta din dispozitiile exprese ale legii.

Potrivit art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954 "Drepturile civile ale persoanelor fizice sunt recunoscute in scopul de a se satisface interesele personale materiale si culturale in acord cu interesul obstesc, potrivit legii si regulilor de convietuire".

Art. 26 lit. e din acelasi act normativ prevede printre altele ca persoana juridica are un patrimoniu afectat realizarii ".unui anume scop, in acord cu interesul obstesc".

In plus, art. 3 alin. 2 din Decretul 31/1954 prevede ca "drepturile civile pot fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic si social". Exercitarea dreptului civil cu incalcarea acestui principiu constituie abuz de drept si se sanctioneaza ca atare.

c)      PRINCIPIUL EGALITATII IN FATA LEGII CIVILE este consacrat pentru

persoanele fizice de art. 4 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954 care prevede ca "sexul, rasa, nationalitatea, religia, gradul de cultura sau originea nu au nici o inraurire asupra capacitatii".

Desi nu este prevazut in terminis, pentru persoanele juridice egalitatea trebuie inteleasa astfel: toate persoanele juridice dintr-o anumita categorie se supun - in mod egal - legilor civile edictate pentru reglementarea acelei categorii de subiecte de drept civil.

d) PRINCIPIUL OCROTIRII (GARANTARII) DREPTURILOR SUBIECTIVE CIVILE

Acest principiu este garantat de Constitutie, Decretul 31/1954 si prin Decretul 212/1974 privind aderarea Romaniei la Pactul international privind drepturile civile si politice ale omului.

Potrivit art. 3 alin. 1 din Decretul 31/1954 "drepturile civile sunt ocrotite de lege".

Art. 26 din Pact: "Toate persoanele sunt egale in fata legii si au, fara discriminare, dreptul la o ocrotire egala din partea legii. In aceasta privinta, legea trebuie sa interzica orice discriminare si sa garanteze tuturor persoanelor o ocrotire egala si eficace contra oricarei discriminari.".

In cazul incalcarii dreptului subiectiv civil, se poate cere restabilirea lui pe calea actiunii civile in justitie potrivit regulilor de drept procesual civil.