SOCIETATILE COMERCIALE

SOCIETATILE COMERCIALE

1.1. Reglementare

Deoarece reglementarea privind societatile comerciale cuprinsa in Codul comercial era in mare parte depasita, ea a fost inlocuita cu o noua reglementare, ce face obiectul Legii 31/1990, republicata si modificata, privind societatile comerciale

Legea 31/1990, in prezent, este reglementarea generala a societatilor comerciale. Insa, pentru anumite domenii de activitate au fost adoptate reglementari speciale, cum ar fi spre exemplu O.U.G. nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, in materie bancara, Legea 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, modificata, in domeniul asigurarilor, etc.

Reglementarea generala si speciala se completeaza cu dispozitiile codului comercial si a ale codului civil. Astfel, legea nr. 31/1990, in art. 291, precizeaza ca aceasta se completeaza cu dispozitiile codului comercial. 

Legea 31/1990:

- reglementeaza cinci forme juridice de societati comerciale - societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla, societatea pe actiuni, societatea in comandita pe actiuni, societatea cu raspundere limitata; si

-cuprinde atat regulile comune aplicabile acestora cat si regulile speciale fiecarei forme juridice, indiferent de obiectul de activitate.

Legea 31/1990 reglementeaza si societatile comerciale cu participare straina, cu completarile dispozitiilor O.U.G. nr. 92/1997, privind stimularea investitiilor directe.

Dispozitiile generale (Legea nr. 31/1990) si dispozitiile speciale (O.U.G. nr. 99/2006, 32/2000, modificata etc.) cu privire la societatile comerciale se completeaza cu prevederile Codului comercial, ale Codului civil, ale Codului muncii si ale legislatiei fiscale.

Exista si societati fara personalitate juridica, insa, au reglementari proprii, spre exemplu, societatile in participatiune (reglementate de Codul comercial) si intreprinderile familiale (reglementate de O.U.G. 44/2008).

Societatea comerciala este in acelasi timp contract si persoana juridica..

Vom analiza in continuare societatea comerciala din perspectiva laturii contractuale si apoi din perspectiva calitatii sale de persoana juridica

1.2. Contractul de societate

Conditii de fond. Conditii de forma

1.2.1. Precizari prealabile. La baza societatii comerciale sta, indiferent de forma juridica a acesteia, contractul de societate si/sau statutul. Astfel, art. 5 din Legea nr. 31/1990 prevede ca, societatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constiuie prin contract de societate si statut. Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul.

Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv. Denumirea act constitutiv, potrivit Legii nr. 31/1990 desemneaza atat inscrisul unic, cat si contractul de societate si/ sau statutul societatii.

Pentru ca, nici Codul comercial nici Legea nr. 31/1990 nu cuprinde o definitie a societatii comerciale apelam la dispozitiile Codului civil respectiv la art.1491 care reglementeaza contractul de societate, adica societatea civila.

Definitie. Art.1491 Cod civil dispune: ,,Societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scop de a imparti foloasele ce ar putea deriva,, In continuare art. 1492 Cod civil reglementeaza obiectul contractului de societate, referire care intregeste definitia de mai sus. Astfel ,,orice societate trebuie sa aiba ca obiect un ce licit si sa fie contractata spre folosul comun al partilor . Fiecare membru al societatii trebuie sa puna ceva in comun sau bani, sau alte lucruri, sau industria sa,,.

Potrivit dispozitiilor celor doua articole (art. 1491 si 1492) literatura de specialitate a definit societatea ca fiind un contract in temeiul caruia doua sau mai multe personae (numite in continuare, in mod ,,generic,, asociati indiferent de forma juridica a societatii) se inteleg sa puna in comun anumite bunuri pentru a desfasura impreuna o anumita activitate, in vederea realizarii si impartirii beneficiilor care vor rezulta . Din aceasta definitie rezulta ca societatea presupune existenta unor elemente de care depinde validitatea contractului si delimitatrea lui de alte contracte: aportul (valoarea patrimoniala pe care asociatii o pun in comun), obiectul societatii (activitatea comuna la care se obliga asociatii si care constituie), realizarea si impartirea beneficiilor la care participa toti asociatii.

Caracterele juridice ale contractului de societate sunt urmatoarele :

caracterul plurilateral, la incheierea contractului participa doua sau mai multe persoane;

- caracterul oneros, presupune urmarirea de catre fiecare asociat a unui folos patrimonial;

- caracterul comutativ, asociatii cunosc din momentul incheierii contractului intinderea obligatiilor lor;

- caracterul consensual, simplu accord de vointa al partilor este sufficient pentru valabilitatea contractului, iar forma scrisa este ceruta numai pentru proba (ad probationem).

Societatea civila si societatea comerciala. Deoarece societatea civila si societatea comerciala sunt doua forme ale societatii, intre ele exista asemanari si deosebiri.

Asemanari:

- sunt grupari de persoane si de bunuri, cu scop patrimonial (economic sau lucrativ). Din acest motiv art. 1491 Cod civil defineste atat societatea civila cat si societatea comerciala.

- iau nastere prin contract de societate, ale carui elemente de valabilitate referitoare la aport, la obiectul de activitate, la obtinerea si impartirea beneficiilor se regasesc atat in contractul de societate civila cat si in contractul de societate comerciala.

- urmaresc realizarea si impartirea beneficiilor, au prin urmare scop patrimonial (pecuniar).

- se deosebesc de asociatii sau fundatii ale caror membri urmaresc un scop ideal, moral, nepatrimonial.

Deosebiri: Deosebirile privesc, obiectul de activitate, personalitatea juridica, constituirea, functionarea.

-Obiectul de activitate al societatii comerciale este comercial fiind format din acte /fapte de comert. Din acest motiv in doctrina juridica s-a precizat ca obiectul de activitate comercial da comercialitate societatii comerciale. Societatea civila are obiect de acivitate civil cu excluderea actelor / faptelor de comert

- Societatea comerciala are personalitate juridica in timp ce societatea civila ramane un simplu contract, nu devine subiect de drept.

- Constituirea si functionarea celor doua forme de societati. In timp ce Legea 31/1990 in art. 2 stabileste pentru societatea comerciala anumite forme juridice: societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla, societatea in comandita pe actiuni, societatea pe actiuni, societatea cu raspundere limitatata, societatea civila nu depaseste cadrul contractual.

- In plus fata de societatea civila, societatea comerciala:

. are si anumite obligatii profesionale care revin numai comerciantilor: obligatia de a se inmatricula in registrul comertului, de a tine registre de contabilitate, de a desfasura activitatea comerciala in limitele concurentei licite, etc.

. intra sub incidenta Legii nr. 85/2006 cu privire la procedura insolventei. Definitie. Societatea comerciala este o grupare de persoane constituita pe baza unui contract de societate, care se bucura de personalitate juridica, in care asociatii pun in comun anumite bunuri, pentru exercitatea unor fapte de comert, in scopul realizarii si impartirii profitului care rezulta.

1.2.2. Conditiile de fond ale contractului de societate

Contractul de societate face parte din categoria faptelor de comert obiective conexe.

a. Ca orice contract si contractul de societate trebuie sa indeplineasca conditiile de fond, generale, esentiale, de valabilitate ale oricarei conventii, conditii impuse de dispozitiile art. 948 Cod civil, referitoare la consimtamantul valabil al partilor care se obliga, la capacitatea de a contracta, la un obiect determinat si la o cauza licita.

b. Contractul de societate trebuie sa indeplineasca si conditii ce il particularizeaza fata de celelalte contracte, numite conditii de fond speciale, referitoare la: aportul asociatilor, intentia asociatilor de a colabora in desfasurarea unei activitati comune (affectio societatis) si realizarea si impartirea beneficiilor

A) Conditiile de fond, generale si esentiale, ale contractului de societate

a. Consimtamantul partilor. Incheierea contractului de societate presupune manifestarea de vointa a partilor in acest sens. Partile contractului de societate sunt asociatii, in societatile de persoane sau actionarii in societatile de capitaluri. Pentru a produce efecte juridice vointa partilor trebuie: sa fie declarata, sa fie facuta cu intentia de a produce efecte juridice, si sa nu fie alterata de vicii. In cazul contractului de societate consimtamantul partilor are o particularitate ce consta in intentia de a desfasura in comun o activitate comerciala numita si affectio societatis.

Persoanele care incheie contractul (semnatarii acestuia), si persoanele care au rol determinant in constituirea societatii au calitatea de fondatori. Partile contractului de societate (asociatii) pot fi persoane fizice, persoane juridice, romane sau straine, comercianti sau necomercianti.

De asemenea, persoana fizica-asociat poate avea in aceeasi societate si calitatea de salariat.

Pentru a fi valabil consimtamantul trebuie sa nu fie alterat de urmatoarele vicii de consimtimant: eroare, dol, sau violenta.

Eroarea (art. 954 C. civil) reprezinta falsa reprezentare a realitatii la incheierea actului juridic. Daca falsa reprezentare a realitatii cade asupra persoanei asociatului in cazul unei societati de persone, contractul este lovit de nulitate, pentru ca la constituirea unei astfel de societati se au in vedere calitatile personale ale asociatilor. In cazul societatilor de capitaluri, acest tip de eroare -asupra persoanei - nu are relevanta pentru incheierea contractului, deoarece societatea se constituie in considerarea capitalului si nu a asociatilor.

Dolul (art. 960 C. civil) reprezinta inducerea in eroare a unei personae pentru a o determina sa incheie un act juridic. In cazul contractului de societate, dolul viciaza consimtamantu lunui asociat numai daca provine de la toti ceilalti asociati sau de la personae care reprezinta valabil entitatea colectiva si are o anumita gravitate, de exemplu, folosirea unui bilant fals pentru a determina subscrierea actiunilor unei societati.

Violenta este un viciu care nu se intalneste in practica constituirii unei societati comerciale. In cazul ivirii unei asemenea situatii, se vor aplica principiile dreptului comun (art. 955-959 C. civil)

Capacitatea partilor. Pentru incheierea contractului de societate, persoana fizica trebuie sa aiba capacitatea ceruta de lege pentru incheierea actelor juridice, in conditiile dreptului comun, adica trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu.

Aceasta opinie are ca temei legal art. 6 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 care prevede ca nu pot fi fondatori persoanele care potrivit legii sunt incapabile.

Obiectul contractului. Obiectul contractului in sensul dreptului comun (art. 962 C civil) este "acela la care partile se obliga". In materia societatilor comerciale notiunea de obiect al contractului de societate este reprezentata de activitatea societatii desfasurata prin intermediul faptelor de comert. Mai mult asociatii, potrivit art. 7 si 8, punct c din Legea 31/1990 trebiue sa prevada in contractul de societate "obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale". Obiectul societatii poate consta in producerea si comercializarea marfurilor, executarea de lucrari ori prestarea de servicii.

Cauza contractului. In privinta cauzei contractului nu exista un punct de vedere unitar. Astfel, dupa unii autori cauza contractului se confunda cu obiectul acestuia, dupa alti autori sunt elemente de fond distincte. Opinia pe care o impartasim este aceea potrivit careia "acest element psihologic care determina consimtamantul si explica motivul incheierii actului juridic este "participarea fiecarui asociat la rezultatele activitatii comerciale desfasurate in comun, adica impartirea beneficiilor". Cauza contractului, potrivit art. 968 C.civil, trebuie sa fie licita si morala, adica sa nu incalce ordinea publica si bunele moravuri.

Nerespectarea conditiilor de fond ale contractului de societate atrage dupa sine nulitatea acestuia.

B) Conditiile de fond -speciale- ale contractului de societate

Aportul asociatilor In sens juridic, prin aport se intelege obligatia pe care si-o asuma fiecare asociat de a aduce in societate un anumit bun, o valoare patrimoniala. Operatiunea este analizata in doctrina ca fiind un contract incheiat intre asociati si viitoarea societate comerciala, numita si contract de aport.

In sens etimologic, aportul inseamna bunul adus in societate de catre asociat. Potrivit art.1492 C.civil "fiecare asociat trebuie sa puna in comun sau bani, sau alte bunuri, sau industria sa". Aportul poate orice obiect sau bun cu valoare economica: in numerar, in natura si in industrie (prestatii in munca).

→ Aportul in numerar are ca obiect o suma de bani. Potrivit art. 16 alin. 1 din Legea 31/1990, republicata si modificata, aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate. Aportul asociatului la capitalul social nu este purtator de dobanda (art. 68 din L. nr. 31/1990 rep.).

→ Aportul in natura are ca obiect:

bunuri imobile, prin natura (terenuri, cladiri), prin destinatie (instalatii, utilaje),

bunuri mobile corporale (materii prime, materiale, marfuri, etc), bunuri mobile incorporale (creante, fond de comert, sau anumite elemente din fondul de comert care se pot transmite separat de acesta: emblema, brevete de inventie).

Aporturile in natura sunt admise la toate formele de societate comerciala

Aceste aporturi sunt varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare oligatie de a da) si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare (obligatie de face), potrivit art.16 alin. 2 din Legea 31/1990.

Se poate transmite catre societate atat dreptul de proprietate asupra bunului cat si dreptul de folosinta asupra acestuia. Potrivit art. 65 alin. 1 din Legea 31/1990, "bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului, in lipsa de stipulatie contrara".

Aporturile in natura trebuie sa fie evaluabile din punct de vedere economic, in vederea stabilirii partilor de interes, a partilor sociale sau actiunilor cuvenite asociatului in scimbul aportului (art.16. alin.2). Evaluarea se face fie de catre asociati -pe cale conventionala, fie de catre experti.

Evaluarea se face in mod obligatoriu de catre experti daca:

- este vorba de o societate cu raspundere limitata cu unic asociat. Astfel, valoarea aportului in natura va fi stabilita pe baza unei expertize de speciaitate (art. 13 alin. 3, Legea nr.31/1990) ;

- in cazul societatii pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica

. daca exista aporturi in natura,

. avantaje acordate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei,

. operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa. In aceste cazuri fondatorii vor solicita judecatorului delegat numirea unuia sau mai multor experti (art. 26 alin.1) ;

- in cazul societatii pe actiuni , judecatorul delegat va putea dispune, prin incheiere, efectuarea unei expertize in contul partilor, precum si administrarea unor dovezi. Judecatorul delegat numeste in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul delegat (art. 37 alin. 3 si 38 alin. 1, Legea nr. 31/1990)

- in cazul majorarii capitalului social prin aporturi in natura. Astfel, adunarea generala care a hotarat aceasta va propune judecatorului delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor aporturi in conditiile art. 38 si 39, Legea nr. 31/1990[2], potrivit art. 215 alin. 1

Actul constitutiv al societatii in nume colectiv, in comandita simpla si cu raspundere limitata trebuie sa prevada printre alte clauze ,,valoarea aportului in natura si modul evaluarii ,,(art. 7 pct. d, Legea nr. 31/1990 ), iar actul constitutiv al socieatii pe actiuni si in comandita pe actiuni, ,,natura si valoarea bunurilor constituite ca aport in natura,, (art. 8 pct.e, Legea nr. 31/1990 ).

Aporturile in creante, potrivit legii au regimul juridic al aporturilor in natura. Ele nu sunt admise :

- la societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica,

- la societatile in comandita pe actiuni,

- la societatile cu raspundere limitata. (art. 16 alin. 3, Legea nr. 31/1990 ).

Aportul in creante se considera varsat (liberat) numai dupa ce societatea a obtinut plata sumei de bani care face obiectul creantei. Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor (art. 84 alin.1 si 2, Legea nr. 31/1990).

Raporturile dintre asociat in calitate de cedent si societatea comerciala in calitate de cesionar sunt carmuite de regulile cesiunii de creanta din dreptul comun (art. 1391 C.civil). Spre deosebire insa de dreptul comun, asociatul cedent raspunde de solvabilitatea debitorului, potrivit art. 84, din Legea 31/1990.

→ Prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului socia (art. 16 alin. 4, din Legea 31/1990).

Acestea au ca obiect munca sau activitatea pe care asociatul promite sa o efectueze pentru societate potrivit competentei si calificarii profesionale.

Prestatiile in munca sunt permise, cu titlu de aport, fara a putea constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social, numai asociatilor in societatea in nume colectiv si asociatilor comanditati, deci asociatilor cu raspundere nelimitata. Caracteristicile prestatiilor in munca :

- nu sunt cuprinse in capitalul social, deoarece legea precizeaza,, nu pot constitui aport la formarea capitalului social (art. 16 alin. 5, Legea nr. 31/1990). Prin urmare, nu constituie un element al gajului general al creditorilor societatii ;

- dau dreptul asociatului sa partcipe la impartirea beneficiilor si a activului social, si il obliga sa participe la pierderi (art.16 alin. 5, Legea nr. 31/1990);

- trebuie evaluate si precizate in actul constitutiv.

Constituirea si executarea aportului.

Asumarea obligatiei de aport se numeste subscriere la capitalul social. Acest angajament se naste:

prin semnarea contractului de societate (in cazul societatii in nume colectiv, in comandita simpla, si cu raspundere limitata si a societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni care se constituie prin subscriptie simultana) sau,

prin partciparea la subscriptia publica in cazul societatii pe actiuni si in comandita pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica) .

Capitalul subscris reprezinta totalitatea aporturilor cu care asociatii se obliga sa contribuie la formarea capitalului social al unei societati comerciale. Efectuarea aportului poarta denumirea de varsare a acestuia. Prin urmare, capitalul varsat reprezinta totalitatea bunurilor intrate efectiv in patrimoniul societatii comerciale, consecinta a subscrierii asociatului la formarea capitalului social. Executarea acestei subscrieri poarta denumirea de varsamant, corespunzatoare notiunii de liberare .

Asociatul care intarzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite iar pentru cazul in care aportul a fost stipulat in numerar legea prevede ca asociatul "este obligat la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa se faca varsamantul" ( potrivit art. 65 alin. 2 din L. nr. 31/1990). Mai mult, potrivit art. 222 li. a, din Legea 31/1990, nerespectarea obligatiei privind efectuarea aportului poate avea si consecinta excluderii asociatului din societate

2. Capitalul si patrimoniul societatii.

Aporturile asociatilor in totalitatea lor, fara prestatiile in munca, formeaza capitalul social. Capitalul social este denumit si capital nominal, reprezentand suma totala a valorii bunurilor cu care asociatii la o societate comerciala contribuie la constituirea patrimoniului acesteia. Aceste aporturi reprezinta elemente ale patrimoniului societatii.

Capitalul social, ca suma a acestor aporturi, si patrimonial societatii sunt doua concepte srtans legate intre ele care, nu trebuie confundate insa. Prin urmare:

- patrimoniul include totalitatea drepturilor si obligatiilor societatii comerciale, fiind alcatuit din activ si pasiv;

- capitalul social reprezinta o valoare constanta pe intrega durata a existentei societatii -putand fi majorat numai in conditii prevazute de lege, prin modificarea actului constitutive;

- patrimoniul se mareste si se micsoreaza in functie de operatiunile curente de inregistrarea profitului sau pierderilor inregistrate in activitatea societatii;

- capitalul este o parte a patrimoniului societatii comerciale.

Capitalul social are dubla semnificatie, contabila si juridica.

Din punct de vedere contabil reprezinta o cifra convenita de asociati. Ca valoare a totalitatii aporturilor, capitalul este evidentiat la pasiv in bilantul societatii, pentru ca la dizolvarea acesteia aporturile trebuie restituite asociatilor. De asemenea, nu trebuie confundat capitalul cu activul patrimonial, pentru ca in timp ce capitalul figureaza la pasiv, dupa cum am aratat, bunurile si aporturile in numerar figureaza la activ.

Din punct de vedere juridic, capitalul social constituie gajul general al creditorilor societatii, reprezinta limita urmaririi de catre creditorii societatii, deoarece acestia au luat cunostinta de capitalul social prin publicitatea contractului de societate .

3. Intentia asociatilor de a colabora pentru desfasurarea unei activitati comerciale. Acest element psihologic, intentional, il intalnim in literatura juridica sub denumirea de affectio societatis. Aceasta vointa de a colabora nu are relevanta in cazul societatii cu raspundere limitata cu unic asociat. In privinta acestei societati, se poate vorbi doar de intentia de a constitui o societate pe calea aporturilor individuale ale unei singure personae in vederea desfasurarii unei activitati comerciale, in nici un caz de colaborare.

In privinta celorlalte societati, cu doi sau mai multi asociati, indiferent de forma juridica, affectio societatis presupune intentia de colaborare voluntara a acestora de a lucra in comun, suportand tote riscurile activitatii comerciale. Colaborarea asociatilor presupune egalitate juridica intre acestia si, in consecinta, lipsa oricaror raporturi de subordonare. Elementul psihologic affectio societatis constituie un criteriu de distinctie intre societatea comerciala si anumite grupuri economice sau contracte.

4. Realizarea si impartirea profitului Scopul constituirii oricarei societati comerciale este acela de a realiza profit din activitatea comerciala pe care o desfasoara si de a-l imparti intre asociati

Cota-parte din profit ce se plateste fiecarui asociat se numeste dividend (art. 67 alin. 1, Legea 31/1990). Daca societatea nu inregistreaza profit, ci pierderi, asociatii trebuie trebuie sa le suporte, datorita elementului psihologic, affectio societatis, care-i uneste.

Notiunea de profit. Stricto-sensu profitul inseamna castigul evaluabil in bani rezultat din orice activitate economica, care mareste patrimonial asociatilor. In sens larg, profitul reprezinta nu numai castigul evaluabil in bani, ci si ,,serviciile sau bunurile procurate, in conditii mai avantajoase decit acelea care s-ar obtine individual,,. In timp notiunea de profit a dobindit un inteles mai larg. Astfel, profitul reprezinta si evitarea unei pierderi sau realizarea unei economii, obtinute spre exemplu prin intermediul societatilor de asigurari mutuale. Prin reglementarea asociatiei de asigurare mutuala (art. 257-263) codul comercial roman consacra conceptia larga a notiunii de profit.

Pentru a putea fi repartizat, profitul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

sa fie real, adica, sa se fi inregistrat un excedent fata de capitalul social, pentru ca nu se vor distribui dividende decat din profituri determinate potrivit legii (art. 67 alin.3 din Legea 31/1990)

sa fie util, adica sa reprezinte profitul ramas dupa intregirea capitalului social, cand activul patrimoniului s-a micsorat in cursul exercitiului financiar. Astfel, daca se constata o pierdere a activului net, capitalul social va trebui reintregit sau redus, inainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit (art. 69 din L. 31/1990) .

Daca potrivit situatiei financiare anuale nu exista profit nu pot fi distribuite dividende asociatilor. In caz contrar, dividendele sunt fictive, iar ceea ce se distribuie reprezinta o parte din capitalul social, cu prejudicierea drepturilor creditorilor. Dividendele fictive repartizate astfel trebuie restituite societatii, daca societatea dovedeste ca asociatii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, in imprejurarile existente trebuiau sa o cunoasca (art. 67 alin. 4, L. 31/1990).

Impartirea profitului. Actul constitutiv trebuie sa prevada ,,partea fiecarui asociat la profit si pierderi,,(art. 7 lit. f, din L. 31/1990) sau ,, modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor,, (art. 8 lit.k, L. 31/1990), ceea ce inseamna ca asociatii sunt liberi sa decida in privinta impartirii profitului. Daca asociatii nu precizeaza in actul constitutiv modul de impartire a profitului si de suportare a pierderilor, art. 67 alin.2 din Legea 31/1990 prevede ca ,,dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat,, . Deci fiecare asociat va avea beneficii si va suporta pierderi, in functie de contributia sa la constituirea capitalului social.

In privinta prestatiilor in munca (in industrie) in lipsa unei evaluari a acestuia, asociatul va avea dreptul la o cota din profit si pierderi, egala cu cea a asociatului care adus in societate cota cea mai mica de capital (art. 1511 Cod. civil) .

In actul constitutiv sunt interzise clauzele leonine, acele intelegeri care stipuleaza in favoarea unui asociat totalitatea castigurilor, sau prin care s-a convenit ca unul sau mai multi asociati sa fie scutiti sa participe la pierder. Articolul 1513 Cod civil prevede ca este nul contractul care stipuleaza o astfel de clauza.

Plata dividendelor. Dividendele se platesc in termenul satbilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat . In caz contrar, societate va plati daune-interese pentru perioada de intirziere la nivelul dobinzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare (art. 67 alin.2, L. nr.31/1990). Dreptul la actiunea de restituire a dividentendelor, platite contrar legii, se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor (art. 67 alin. 5, L. 31/1990.).

Dividendele care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor apartin cesionarului, in afara de cazul in care partile au convenit altfel. (art. 67 alin. 6, L. 31/1990.).

12.3.Conditiile de forma ale contractului de societate

A. Forma scrisa a actului constitutiv.

Actul constitutiv al societatii comerciale se incheie in forma scrisa, sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii, iar in cazul societatii pe actiuni si societatii in comandita pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica de fondatori (art. 5 alin.6 din L.nr. 31/1990) .

Actul constitutiv imbraca forma autentica obligatorie, daca :

printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren ;

se consituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla ;

se constituie o societate pe actiuni prin subscriptie publica.

Prin depunerea la oficiul registrului comertului, sau dupa caz, prin autentificare actul constitutiv dobandeste data certa (art.5 alin. 7 coroborat cu art. 17 alin. 1, L. nr. 31/1990).

Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au rol determinant in constituirea societatii sunt considerati fondatori (art.6 alin.1 L. nr. 31/1990). Calitatea de fondatori nu o pot avea persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile, sau care au fost condamnate pentru una din infractiunile economice , si pentru infractiunile prevazute la art.143-145 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei sau pentru cele prevazute de Legea nr. 31/1990.

B. Cuprinsul contractului de societate

Articolele 7 si 8 din Legea 31/1990 stabilesc cuprinsul actului constitutiv al societatilor in nume colectiv, in comandita simpla, si cu raspundere limitata si respectiv al societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni. Contractul de societate cuprinde clauze comune tuturor societatilor comerciale dar si clauze specifice, potrivit formei juridice respective.

Clauzele comune privesc identificarea partilor, individualizarea viitoarei societati, caracteristicile societatii, gestiunea acesteia, drepturile si obligatiile asociatilor, dizolvarea si lichidarea societatii, etc.

Clauzele sunt:

1. Clauze referitoare la identificarea asociatilor. Contractul de societate trebuie sa prevada:

datele de identificare ale asociatilor; la societatea in comandita simpla se vor arata si asociatii comanditati (art. 7 lit.a);

- datele de identificare ale fondatorilor; la societatea in comandita pe actiuni vor fi mentionati si asociatii comanditati (art.8 lit. a);

2. Clauze referitoare la identificrea viitoarei societati. Aceste clauze privesc forma juridica a viitoarei societati (societate pe actiuni, societate in nume colectiv, etc.), denumirea (firma) si sediul social (art. 7 lit. b si art 8 lit. b).

3. Clauze ce privesc caracteristicile societati. Aceste clauze privesc:

- obiectul de activitate al societatii cu precizarea domeniului si a activitatii principale (art. 7 lit.c, art. 8 lit.c) ;

- la societatile in nume colectiv, si in comandita simpla, se va preciza ,,capitalul social, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii (art.7 lit. d)  ;

la societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau (art. 7 lit.d) ;

- la societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni, potrivit art.8 lit. d, e, f,

▪ capitalul social subscris si cel varsat si, in cazul in care are un capital autorizat, cuantumul acestuia,

▪ natura si valoarea bunurilor constituite ca aport in natura, numarul de actiuni acordate pentru acestea si numele sau dupa caz denumirea persoanei care le-a adus ca aport,

▪ numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificitatea daca sunt nominative sau la purtator. Daca sunt mai multe tipuri de actiuni, se vor arata, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiune,

▪ orice restrictie cu privire la transferul de actiuni.

▪ numarul actiunilor comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni;

4. Clauze referitoare la conducerea si gestiunea societatii.

- la societatile in nume colectiv, si in comandita simpla, se vor mentiona, asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separate (art.7 lit.e),

la societatile cu raspundere limitata, daca sunt numiti cenzori sau auditor financiar, se vor mentiona, datele acestora de identificare ale primilor cenzori, respectiv, ale primului auditor financiar (art.7 lit.e, indice 1),

- la societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni, potrivit art.8 lit. g, se vor mentiona,

▪ datele de identificare a primilor membrii ai consiliu de administratie, respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere,

▪ puterile conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat ;

▪ datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar,

▪ clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiuni societatii de catre organele statutare, numarul membrilor consiliului de administratie sau modul de stabilire a acestui numar( art. 8 lit.i)

▪ puterile de reprezentare conferite administratorilor, si, dupa caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat .

5. Cauze privind durata societatii (art.7 lit. h si 8 lit. j). Actul constitutiv trebuie sa prevada durata societatii, care poate fi determinata sau nedeterminata, in timp.

6. Clauze cu privire la modalitatea de participare la profit si pierderi concretizate in drepturi si obligatii ale asociatilor/ actionarilor.

-societatile in nume colectiv, in comandita simpla si cu raspundere limitata trebuie sa precizeze ,,partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi,, (art.7 lit. f);

- societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni trebuie sa prevada ,,modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor,, ( art.8 lit. k ).

7. Clauze referitoare la infiintarea de sedii secundare. Dispozitiile art. 7 lit.g si 8 lit.l sunt identice, in privinta acestei clauze. Astfel ca, actul constitutiv al societatilor comerciale indiferent de forma juridica, va cuprinde mentiuni in legatura cu constituirea de sedii secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea entitati fara personalitate juridica, atunci cand se infiinteaza odata cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere pe viitor o atare infiintare de catre asociati.

8. Clauze cu privire la unele drepturi pe care le au actionarii in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni (art. 8 lit. m). Acest tip de clauze privesc numai societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni, dupa cum urmeaza :

- orice avantaj special acordat, in momentul infiintarii societatii sau pana in momentul in care societatea este autorizata sa isi inceapa activitatea, oricarei persoane care a participat la constituirea societatii ori la tranzactii conducand la acordarea autorizatieiin cauza, precum si identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje;

9. Clauze privind ,,cuantumul total al sau cel estimativ al tuturor cheltuielor pentru constituire ,,(art.8 lit.o), pentru actul constitutiv al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni.

10. Clauze referitoare la dizolvarea si lichidarea societatii. Actul constitutiv al societatilor comerciale indiferent de forma juridica a acestora, va cuprinde mentiuni referitoare la conditiile in care societatea isi inceteaza activitatea, prin dizolvare si lichidare (art. 7 lit.i si art.8 lit. p). Asociatii, de cele mai multe ori, reproduc dispozitiile legale sau fac trimitere la ele.

1.3 STATUTUL SOCIETATII

Notiune. Statutul societatilor comerciale este un act de natura consesuala, cu exceptia statutului care sta la baza societatii cu raspundere limitata cu unic asociat.

Statutul, si contractul de societate pot fi incheiate separat sau pot imbraca forma inscrisului unic. Si impreuna si separat se numesc acte constitutive. Ambele stau la baza societatilor pe actiuni, in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata.

Societatile pot opta intre a incheia doua acte constitutive distincte -contract de societate si statut -sau a incheia unul singur, care sa le cuprinda pe ambele (art. 5, L. 31/1990). Statutul s-a impus societatilor pe actiuni, in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata datorita complexitatii acestor entitati juridice, si a necesitatii dezvoltarii clauzelor contractului de societate.

Fiind o conventie intre asociati, statutul trebuie sa indeplineasca conditiile de valabilitate impuse de art. 948 Cod. civ. referitoare la: consimtamant, capacitate, obiect si cauza.

In privinta conditiilor de forma, statutul se incheie sub semnatura privata sau in forma autentica potrivit conditiilor cerute de art. 5 din Legea 31/1990.

Statutul nu repeta clauzele contractului de societate, ci le dezvolta. Dispozitiile Legii 161/2003 , a adaugat la art. 5, din Legii 31/1990 ca: ,,in cazurile in care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare ale partilor si clauze reglementand organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii,, .

1.4. Formalitatile necesare constituirii societatilor comerciale

1.4.1.Precizari prealabile.

Formalitatile necesare constituirii societatilor comerciale sunt intocmirea actului sau actelor constitutive in forma ceruta de lege si inregistrarea si autorizarea functionarii societatii.

In cazul constituirii societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni prin subscriptie publica aceste formalitati sunt precedate de anumite operatiuni speciale.

→1. Intocmirea actului sau actelor constitutive presupune:

- redactarea actului sau actelor constitutive si, daca e cazul,

- autentificarea inscrisurilor actelor respective.

Redactarea actului constitutiv. Inscrisul este redactat de asociati in cazurile in care legea permite ca acesta sa se incheie in forma scrisa sub semnatura privata. Actul intocmit sub semnatura privata trebuie datat si semnat de toti asociatii, iar in caz de subscriptie publica de fondatori. Potrivit art. 5 alin. 7, din Legea 31/1990 actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului. La autentificarea actului constitutiv (in situatiile prevazute de art.5, L. 31/1990) sau, dupa caz, la darea de data certa a acestuia se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei si declaratia pe propria raspundere privind detinerea calitatii de asociat unic intr-o singura societate cu raspundere limitata (art. 17 alin 1, L. 31 /1990).

La acelasi sediu vor putea functona mai multe societati, daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:

a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite

b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati;

c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii (art. 17 alin.2 L. 31 /1990).

Notarul public va refuza autentificarea actului constitutive sau, dupa caz, persoana care da data certa va refuza operatiunile solicitate, daca din documentatia prezentata rezulta ca nu sunt indeplinite conditiile referitoare la disponibilitatea firmei si la declaratia pe propria raspundere.

De obicei pentru redactarea actelor constitutive asociatii apeleaza la un avocat, notar sau la un serviciu specializat din cadrul oficiului registrului comertului.

►Autentificarea inscrisurilor actelor constitutive.

Redactarea inscrisului pentru care legea impune forma autentica se face in conditiile legii nr. 36 /1995 a notarilor publici si a activitatii notariale, potrivit art 44, numai de catre notarii publici, avocatul partii interesate, consilierul juridic ori reprezentantul legal al persoanei juridice, ori de serviciul specializat din cadrul oficiului registrului comertului.

Inscrisul actului constitutiv este prezentat notarului public pentru autentificare de catre persoana desemnata in calitate de administrator al societatii comerciale ori de catre un asociat anume imputernicit.

Potrivit art. 5 alin. 5 din Legea 31 /1990, legea impune prezenta tuturor asociatilor, personal sau prin mandatar, cu procura speciala in forma autentica.

La autentificarea actului sau actelor consitutive (sau la darea de data certa, in cazurile prevazute la art.5 alin. 6) se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei, iar in cazul unei societati cu raspundere limitata cu unic asociat declaratia pe propria raspundere privind detinerea calitatii de asociat unic intr-o singura societate cu raspundere limitata.

Verificarea disponibilitatii firmei (si a emblemei) se face de catre oficiul registrului comertului inainte de intocmirea actelor constitutive sau, dupa caz de modificare a firmei si/sau a emblemei (art. 39 alin.8 din Legea nr. 26/1990 republicata). Daca nu sunt indeplinite conditiile referitoare la disponibilitatea firmei (.) si la declaratia pe propria raspundere (.), notarul public va refuza autentificarea actului constitutive sau, dupa caz, persoana care da data certa va refuza operatiunile solicitate.

Procedura de autentificare a actelor constitutive ale societatii comerciale este reglementata de Legea 36 /1995 referitoare la autentificarea inscrisurilor, in art. 58-67. Potrivit acestei legi notarul public are competenta sa verifice legalitatea actelor constitutive a caror autentificare o face. Astfel, art.6 din Legea 36 /1995, prevede obligatia notarilor publici de a verifica actele pe care le instrumenteaza pentru a nu cuprinde clauze contrarii legii si bunelor moravuri. Daca actul cuprinde asemenea clauze notarul public ii va refuza autentificarea. Notarul public, de asemenea, va verifica daca sunt indeplinite conditiile de fond si de forma ale inscrisurilor redactate de parti ori de catre reprezentantii lor, avand posibilitatea sa le aduca modificari si completari corespunzatoare cu acordul partilor. Pentru autentificarea actului sau actelor constitutive se vor plati onorariile notariale legale potrivit art. 282 din Legea 31 /1990.

Ca urmare a intocmirii actelor constitutive viitoarea societate comerciala dobandeste anticipat capacitate de folosinta restransa, mai exact de la data redactarii inscrisului sub semnatura privata, respectiv de la data autentificarii acestuia. Capacitatea de folosinta restransa are in vedere numai drepturile si obligatiile asociatilor referitoare la constituirea valabila a societatii comercial. Din momentul dobandirii capacitatii de folosinta societatea comerciala dobandeste si capacitate de exercitiu. Aceasta din urma presupune posibilitatea indeplinirii actelor juridice necesare constituirii valabile a societatii comerciale, de catre administratorii societatii (persoane anume desemnate prin actele constitutive), si in lipsa acestora de catre oricare dintre asociati.

→ 2. Inregistrarea si autorizarea functionarii societatii comerciale

Societatea comerciala este supusa procedurii inmatricularii in registrul comertului, inregistrarii fiscale si autorizarii functionarii pe baza declaratiilor tip pe propria raspundere ale persoanelor juridice, care au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului, in temeiul Legii nr, 359/2004 modificata si completata prin O.U.G.75/2004.

► Prin autorizarea functionarii se intelege asumarea de catre societatea comerciala (numita de lege in art. 2 solicitanta) a responsabilitatii privitoare la legalitatea defasurarii activitatilor declarate.

► Prin inregistrarea in registrul comertului se intelege:

inmatricularea societatilor comerciale (a societatilor comerciale si companiilor nationale, a grupurilor de interes economic, a regiilor autonome, a organizatiilor cooperatiste si a sucursalelor infiintate de acestea);

inscrierea de mentiuni, precum si

inregistrarea altor operatiuni care se mentioneaza in registrul comertului potrivit legii.

In vederea efectuarii inregistrarii in registrul comertului, fondatorii, administratorii sau reprezentantii societatii (sau orice persoana interesata) intocmesc o cerere de inregistrare, pe care o depun la biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal.

Inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a judecatorului delegat sau a unei hotarari judecatoresti irevocabile.

Societatea comerciala - ca si celelalte persoane juridice prevazute de O.U.G. nr. 75/2004, numite solicitanti - dobandeste personalitate juridica de la data inregistrarii in registrul comertului a incheierii judecatorului delegat, prin care se dispun autorizarea constituirii si inmatricularea societatii .

Actele inregistrate astfel in registrul comertului devin opozabile tertilor, cu exceptia cazurillor in care legea prevede conditia cumulativa a publicarii acestora in Monitorul Oficial al Romaniei.

► La inmatriculare, societatii comerciale (solicitantului) i se elibereaza certficatul de inregistrare, ce contine numarul de ordine din registrul comertului si codul unic de inregistrare atribuit de Ministerul Finantelor Publice, insotit de incheierea judecarorului delegate.

La inregistrarea modificarilor actului constitutiv al societatii comerciale i se elibereaza certificatul de inscriere de mentiuni, insotit de incheierea judecatorului delegat.

► Certificatul de inregistrare si dupa caz, certificatul de inscriere de mentiuni se elibereaza in termen de 3 zile, respective 5 zile, calculate de la data inregistrarii (potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila daca judecatorul delegate nu dispune altfel).

Certificatul de inregistrare continind codul unic de inregistrare reprezinta dovada ca societatea comerciala (persoana juridica -solicitant) a fost luata in evidenta oficiului registrului comertului de pe langa tribunal si in evidenta organului fiscal. Legea nr. 359/2004, in art. 9 alin. 4 considera ca, societatea comerciala (persoana juridica -solicitant) a fost luata in evidenta organului fiscal daca certificatul de inregistrare al acesteia contine si atributul " R".

Extrasul de registru emis de oficiul registrului comertului de pe linga tribunal (valabil 30 de zile de la emitere) este actul care dovedeste pe parcursul existentei societatii comerciale (persoanei juridice-solicitant) starea acesteia - referitoare la: functionare, insolventa, reorganizare judiciara, faliment sau suspendare temporara a activitatii. Extrasul de registru se elibereaza in cel mult 24 de ore de la data inregistrarii cererii.

Atribuirea codului unic de inregistrare Cererea pentru solicitarea inregistrarii fiscale se face prin depunerea acesteia la biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, iar codul unic de inregistrare care se atribuie de Ministerul Finantelor publice, se acorda daca cererea de inregistrare in registrul comertului este admisa de judecatorul delegate.

Oficiile registrului comertului de pe langa tribunale transmit direct sau prinintermediul Oficiului National al Registrului comertului, pe cale electronica, Ministerului Finantelor, datele referitoare la inregistrarile efectuate in registrul comertului si cele continute in cererea de inrgistrare fiscala, in vederea atriburii codului unic de inregistrare fiscalade catre Ministerul Finantelor publice .

Ministerul Finantelor Publice atribuie pe baza datelor transmise codul unic de inregistrare in termen de maxim 8 ore.

Pentru societatile comerciale (ca si pentru celelalte persoane juridice - solicitanti) structura codului unic de inregistrare se stabileste de Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Sanatatii, Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Justitiei. Acest cod este utilizat de toate sistemele informatice care prelucreaza date privind societatile comerciale (si celelalte persoane juridice - solicitanti) precum si de acestea in relatiile cu tertii, inclusive cu autoritatile si institutiile publice, pe toata durata functionarii lor.

Publicarea in Monitorul Oficial Dupa efectuarea inmatricularii societatii comerciale in registrul comertului, un extras al incheierii judecatorului delegate se comunica, din oficiu, Regiei Autonome " Monitorul Oficial ", spre publicare, pe cheltuiala solicitantului.

Oficiul registrului comertului va mentiona pe extrasul incheierii judecatorului delegat codul unic de inregistrare atribuit si numarul de ordine in registrul comertului. Acest document poate fi transmis si pe cale electronica.

Incheierea judecatorului delegat se publica integral in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a la cererea si pe cheltuiala solicitantului.

Procedura autorizarii functionarii societatilor comerciale. In vederea eliberarii certificatului de inregistrare sau, dupa caz, a certificatului de inscriere de mentiuni de catre biroul unic din cadrul Oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, societatea comerciala (solicitantul, potrivit art. 15 din Legea 359/2004) are obligatia sa depuna, odata cu cererea de inregistrare si actele doveditoare, declaratia tip pe propria raspundere semnata de asociati sau de administratori din care sa rezulte, dupa caz (potrivit art 15 din Legea 359/2004) ca:

- persoana juridica nu desfasoara la sediul social sau la sediile secundare, activitatile declarate, o perioada de maximum 3 ani ;

- persoana juridica indeplineste conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor (P.S.I.), sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii, pentru activitatile precizate in declaratia- tip.

Datele din declaratiile- tip se vor inregistra in registrul comertului de catre oficiul registrului comertului de pe langa tribunal (potrivit art 15 din Legea nr. 359/2004).

Procedura de autorizare a functionarii pe baza declaratiei-tip pe propria raspundere se desfasoara prin intermediul biroului unic din cadrul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, la care societatea comerciala (solicitantul) are obligatia inregistrarii sediului social secundar.

Oficiile registrului comertului, efectueaza urmatoarele activitati:

- primesc, verifica, inregistreaza cererile de inregistrare si actele depuse, precum si declaratiile tip;

- incaseaza taxele si tarifele pentru operatiunile effectuate de oficiile registrului comertului, precum si cele datorate altor autoritati implicate in procedura de inregistrare;

- tin evidenta declaratiilor tip in sistem computerizat;

- transmit autoritatilor publice competente declaratiile-tip, in copie si pe cale electronica, datele de identificare ale persoanelor juridice inregistrate in registrul comertului;

- completeaza si emit in termen certificatele constatatoare privind inregistrarea declaratiilor-tip;

- urmaresc termenele prevazute de Legea nr. 359/2004 modificata de O.U.G.75/2004 si elibereaza societatilor comerciale (solicitantilor) certficatele de inregistrare, certficatele de inscriere de mentiuni, incheierile judecatorului delegate, ca si certificatele constatatoare.

Certificatele constatoare se elibereaza de biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, pe baza declaratiilor-tip, odata cu certificatul de inregistrare sau certificatul de inscriere de mentiuni.

Certificatul constatator reprezinta dovada ca:

- s-a inregistrat declaratia-tip pe propria raspundere din care rezulta ca la sediul social sau secundar nu se desfasoara activitatile prevazute in actul constitutive sau modificator;

- s-a inregistrat declaratia-tip pe propria raspundere din care rezulta ca sunt indeplinite conditiile de functionare prevazuta de legislatia specifica (in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor -P.S.I.- sanitar, sanitar - veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii, pentru activitatile declarate);

- s-a inregistrat declaratia-tip pe propria raspundere din care rezulta modificarile intervenite fata de declaratia tip anterioara;

Oficiul registrului comertului de pe langa tribunal transmite autoritatilor publice competente in vederea efectuarii controlului copiile declaratiilor-tip si pe cale electronica, datele de identificare a societatilor comerciale (solicitantilor ) in termen de 30 de zile de la data inregistrarii in registrul comertului .

Daca autoritatile nationale constata nu sunt indeplinite conditiile legale de functionare, notifica acest fapt societatii comerciale respective (solicitantului), la sediul inregistrat, acordand un termen in vederea remedierii neregularitatilor constatate. In cazul in care nu sunt remediate neregularitatile constatate, autoritatile publice competente notifica oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, actul prin care s-a interzis desfasurarea activitatii (in 3 zile de la emiterea acestuia).

Arhivarea tuturor documentelor aferente procedurii de autorizare a functionarii pe baza declaratilor -tip pe propria raspundere este asigurata de oficiile registrului comertului.

Preschimbarea certificatului de inmatriculare. Societatea comerciala (persoane juridice - solicitanti) a avut obligatia ca pana la dat de 31 decembrie 2004 sa-si preschimbe certificatul de inmatriculare si cel de inregistrare fiscala cu noul certificate de inregistrare care contine codul unic de inregistrare, solicitand acest lucru oficiului registrului comertului de pe langa tribunalul din judetul in a carui raza teritorialaisi are sediul sau secundar.

Procedura pentru autorizarea functionarii pe baza declaratiilor-tip pe propria raspundere se aplica si preschimbarilor

Sanctiunea pentru neefectuarea preschimbarii certificatului de inmatriculare si a celui de inregistrare continand codul unic de inregistrare, este dizolvarea de drept a societatilor comerciale (persoane juridice -solicitanti) respective.

Dizolvarea de drept se constata prin incheierea judecatorului delegat, pronuntata la cererea oficiului National al Registrului Comertului.

Incheierea judecatorului delegate se inregistreaza la registrul comertului si se comunica concomitant societatii comerciale (persoanei juridice -solicitant) la sediul social, Ministerului Finanteor Publice, la Agentia Nationala de Administrare Fiscala pe cale electronica, si se publica concomitant pe pagina de internet a Oficiului National al Registrului Comertului precum si la sediul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal.

Oricare persoana interesata poate face recurs impotriva incheierii de constatare a dizolvarii de drept, in termen de 15 zile de la publicarea efectuata.

Daca nu s-a declarat recurs sau recursul a fost respins societatea comerciala introa in lichidare in conditiile Legii 31/1990 privind societatile comerciale republicata cu modificarile si completarile ulterioare.

Reprezentantul legal al societatii copmerciale are obligatia numirii si inregistrarii in registrul comertului a lichidatorului, in termen de 6 luni de la data pronuntarii incheierii de dizolvare, sau, dupa caz, de la data respingerii recursului formulat impotriva acesteia.

Daca societatea comerciala nu numeste un lichidator (sau persoana juridica, asociatia familiala nu are reprezentant) in termen de 6 luni, la cererea oricarei personae interesate, judecatorul delegat numeste un lichidator de pe Lista practicienilor in reorganizare si lichidare.

Lichidatorul va fi remunerat din averea persoanei juridice dizolvate, sau in lipsa acesteia, din fondul de lichidare constitui potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedurainsolventei.

Daca judecatorul delegat nu a fost sesizat cu nici o cerere de numire a lichidatorului, in termenul prevazut de lege societatea comerciala (persoana juridica- solicitant) se radiaza din oficiu din registrul comertului, prin incheiere a judecatorului delegate, pronuntata le cererea Oficiului National al Registrului Comertului.

1.5 Conditiile de forma ale contractului de societate - Formalitatile specifice pentru constituirea societatii pe actiuni

1.5.1. Precizari prealabile

►Societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni se constiuie prin contract de societate si statut (art 5 alin 1 din Legea 31/1990). Contractul de societate si statutul pot fi incheiate separat sau sub forma inscrisului unic, denumit act constitutiv (art 5 alin. 3 din Legea 31/1990).

Potrivit art. 9 din Legea 31/1990 societatea pe actiuni se constituie prin doua modalitati:

1) subscriptie integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv, sau

2) prin subscriptie publica. In cazul constituirii prin subscriptie publica actul constitutiv al societatii pe actiuni trebuie sa imbrace forma autentica (art 5 alin. 6, din Legea 31/1990).

2.VII..b. Constituirea prin subscriere integrala sau simultana a capitalului social.

► Pentru ca o viitoarea societate sa se constituie prin subscriptie simultana trebuie sa fie indeplinite conditiile prevazute la art. art. 9 alin. 2, din Legea nr. 31/1990:

- existenta a minimum 2 actionari (art.10 alin.3); In cazul in care societatea are mai putin de 2 actionari pe o perioada mai lunga de 9 luni, orice persoana interesata poate solicita insatntei dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, numarul minim de actionari prevazut de Legea nr. 31/1990 este reconstituit.

-varsarea prealabila de catre toti semnatarii actului constitutiv, a cel putin 30% din capitalul social subscris. Diferenta de capital social subscris va fi varsata :

a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii ;

b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii;

Prin aceasta modalitate capitalul social se formeaza prin aporturile asociatilor care infiinteaza societatea. Capitalul social al societatii pe actiuni si in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90 000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani, valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei a sumei de 25 000 euro (art. 10 alin.1, L. nr. 31/1990).

Cu exceptia cazului in care societatea este transformata intr-o societate de alta forma, capitalul social al societatilor prevazute mai sus nu poate fi redus sub minimul legal prin adoptarea unei hotarari de majorare de capital in acelasi timp cu hotararea de reducere a capitalului. In cazul incalcarii acestor dispozitii, orice persoana interesata se poate adresa instantei pentru a cere dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la raminerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, capitalul social este adus la valoarea minimului legal prevazut de Legea nr. 31/1990.

Numarul actionarilor in societatea pe actiuni nu poate fi mai mic de 2. In cazul in care societatea are mai putin de 2 actionari pe o perioada mai lunga de 9 luni, orice persoana interesata poate solicita instantei dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, numarul minim de actionari prevazut de Legea nr. 31/1990 este reconstituit.

Dupa subscrierea integrala a capitalului si a efecuarii varsamantului de 30 % din capitalul social subscris, asociatii vor putea trece la constituirea societatii pe actiuni, prin incheierea actelor constitutive si indeplinirea formalitatilor prevazute de lege. In cazul acestei modalitati capitalul social al societatii se formeaza in acelasi timp cu incheierea actelor constitutive.

1.5.2.Constiuirea continuata sau prin subscriptie publica

►Aceasta modalitate de constituire se initiaza de asociatii care nu au suficiente mijloace financiare pentru a varsa minimul cerut de lege.

Conditiile referitoare la constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica sunt prevazute la art. 21 alin. 1si 2, L. 31/1990, dupa cum urmeaza :

- sa existe minim 2 actionari ;

- intregul capital social a fost subscris 

- fiecare acceptant- persoana care accepta subscrierea, numita in continuare acceptant sau subscriitor - a varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la C.E.C.-S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora. Restul de capital subscris va trebui varsat in termen de 12 lunide la inmatriculare.

-actiunile ce reprezinta aporturi in natura vor trebui acoperite integral.

Varsamintele astfel efectuate pentru constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica, vor fi predate persoanelor insarcinate cu incasarea lor prin actul constitutiv, iar in lipsa unei dispozitii, persoanelor desemnate prin decizie a consiliului de administratie, respectiv a directoratului, dupa prezentarea certificatului la oficiul registrului comertului, din care rezulta inmatricularea societatii (art. 29 alin. 1).

Daca constituirea societatii nu a avut loc, restituirea varsamintelor se face direct acceptantilor.

Capitalul social se formeaza astfel prin subscriptie publica procedura initiata de fondatori prin oferta de subscriere adresata oricarei persoane care are mijloace financiare si doreste sa devina asociat prin cumpararea de actiuni.

►Prospectul de emisiune. Primul act al fondatorilor este intocmirea unui prospect de emisiune, care trebuie sa cuprinda o informare completa asupra datelor ce privesc viitoarea societate si care sa permita publicului, ca in cunostinta de cauza, sa faca subscrieri.

Astfel, prospectul de emisiune trebuie sa contina aceleasi clauze prevazute pentru actul constitutiv (de la art. 8) mai putin cele privitoare la administratori si directori, respectiv pe membrii directoratului si ai consilului de supraveghere, precum si pe cenzori sau, dupa caz, pe auditorul financiar.

Prospectul de emisiune trebuie sa stabileasca data incheierii subscriptiei (art.18 alin.1 din L.nr. 31/1990).

Semnat de fondatori in forma autentica, prospectul de emisiune trebuie depus la registrul comertului din judetul in care se va stabili sediul societatii, pentru ca judecatorul delegat (la oficiul registrului comertului) constatand indeplinirea conditiilor prevazute de lege sa autorizeze publicarea lui (art. 18 alin. 3 din Legea 31/1990).

Prospectele de emisiune care nu cuprind toate mentiunile sunt sanctionate cu nulitate (art. 18 alin. 4 din L. nr. 31/1990). Legea 31/1990 nu reglementaza continutul si forma acestei publicitati. In practica publicitatea se face in presa.

►Subscrierea actiunilor. Luand cunostinta, prin faptul publicarii, de continutul prospectului de emisiune, persoanele interesate isi manifesta vointa de a deveni actionari ai viitoarei societati, prin cumpararea de actiuni. Actul subscrierii asimilat cumpararii actiunilor societatilor comerciale si considerat fapta de comert obiectiva conexa de Codul comercial (in art.3 pct.4) este un contract incheiat intre subscriitori si fondatori. Subscriitorii trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu pentru a indeplini un astfel act.

Subscrierile de actiuni se vor face pe unul sau mai multe exemplare ale prospectului de emisiune al fondatorilor, vizate de judecatorul delegat (art. 19 alin. 1, Legea 31/1990).

Subscrierea va cuprinde: numele si prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului; numarul, in litere, al actiunilor subscrise; data subscrierii si declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiune (art. 19 alin.2, L.nr. 31/1990).

In cazul in care subscrierile publice depasesc capitalul social prevazut in prospectul de emisiune sau sunt mai mici decat acesta, fondatorii sunt obligati sa supuna aprobarii adunarii constitutive majorarea sau, dupa caz, reducerea capitalului social la nivelul subscriptiei (art. 22, L. nr. 31/1990).

Actiunile ce reprezinta aporturi in natura vor trebui acoperite integral

► Rolul adunarii constitutive si al fondatorilor in procedura de constituire a societatii pe actiuni prin subscreptie publica.

La adunarea constitutiva participa fondatorii si persoanele care accepta subscriptia, numiti acceptanti sau subscriitori (art. 25 alin. 1, art. 24 alin.1, etc.).

► Adunarea constitutiva este legala daca sunt prezenti jumatate plus unu din numarul acceptantilor si ia hotarari cu votul majoritatii simple a celor prezenti (art. 25 alin. 4).

Fondatorii sunt persoanele care au obligatia sa intocmeasca lista acceptantilor, cu mentionarea numarului actiunilor fiecaruia (art. 23 alin.1). Lista va fi afisata la locul unde se va tine adunarea, cu cel putin 5 zile inainte de adunare.

Adunarea constitutiva alege un presedinte si doi sau mai multi secretari.

Participarea acceptantilolor la adunarea constitutiva va fi constatata pe liste, semnate de fiecare dintre ei si vizate de presedinte si de unul dintre secretari (art. 24 alin.1).

Inainte de a intra in ordinea de zi a adunarii, oricare dintre acceptanti are dreptul sa faca observatii asupra listei afisate de fondatori, iar adunarea constitutiva este cea care decide asupra observatiilor.

In adunarea constitutiva fiecare acceptant are dreptul la un vot, indiferent de actiunile subscrise. Acceptantul poate fi prezent la adunare, sau reprezentat prin procura speciala (art. 25 alin.1).

Nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5 acceptanti. Acceptantii care au constituit aporturi in natura nu au drept de vot in deliberarile referitoare la aporturile lor, chiar daca sunt si subscriitori de actiuni in numerar ori se prezinta ca mandatari ai altor acceptanti (art. 25 alin.3).

Daca exista aporturi in natura, avantaje acordate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, fondatorii vor solicita judecatorului delegat numirea unuia sau mai multor experti (art. 26 alin. 1).

Raportul expertului sau expertilor va fi pus la dispozitia subscriitorilor, la locul unde urmeaza sa se intalneasca adunarea constitutiva.

Daca valoarea aporturilor in natura, stabilita de experti, este inferioara cu o cincime aceleia prevazute de fondatori in prospectul de emisiune, oricare acceptant se poate retrage, anuntandu-i pe fondatori, pana la data fixata pentru adunarea constitutiva (art. 27 alin. 3).

Actiunile revenind acceptantilor care sau retras pot fi preluate de fondatori in termen de 30 de zile sau ulterior, de alte persoane, pe cale de subscriptie publica.

► La societatile pe actiuni, daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate oricarei persoane care a participat la care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, judecatorul delegat numeste, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii de inmatriculare, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul delegat (art. 38 alin. 1).

Fondatorii vor depune raportul in termen de 15 zile de la data aprobarii sale la oficiul registrului comertului. Registrul va transmite o notificare cu privire la aceasta depunere

Judecatorul delegat dispune efectuarea unei expertize in contul partilor, si numeste in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii unul sau mai multi experti din liste expertilor autorizati.

Nu pot fi experti, potrivit art 39 din Legea 31/1990:

- rudele sau afinii pana la gradul al patrulea inclusiv ori sotii acestora care au constituit aportur in natura sau ai fondatorilor ;

-persoanele care primesc sub orice forma pentru functiile pe care le indeplinesc, alele decat aceea de expert, un salariu sau o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constiuit aporturi in natura (art. 39 din Legea 31/1990).

►In cadrul acestei proceduri adunarea constitutiva are urmatoarele obligatii (art. 28 din Legea 31/1990) :

verifica existenta varsamintelor ;

examineaza si valideaza raportul expertilor de evaluare a aporturilor in natura; aproba participarile la beneficii ale fondatorilor si operatiunile incheiate in contul societatii ;

discuta si aproba actul constitutiv al societatii ,membrii prezenti, reprezentand in acest scop, si pe cei absenti, si desemneaza pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului si indeplinirea fomalitatilor cerute pentru constituirea societatii ;

numeste primii membrii ai consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si primii cenzori sau, dupa caz, primul auditor financiar.

De asemenea, adunarea constitutiva este cea care va hotari asupra cotei din profitul net ce revine fondatorilor unei societati comerciale care se constituie prin subcriptie publica; cota parte din profit nu poate depasi 6% din profitul net si nu poate fi acordata pe o perioada mai mare de 5 ani de la data constituirii societatii (art. 32 alin.1 si 2 din Legea 31/1990).

Daca se majoreaza capitalul social, drepturile fondatorilor pot fi exercitate numai asupra profitului corespunzator capitalului social initial (art. 32 alin. 3 din Legea 31/1990). De cota parte din profit de 6% beneficiaza numai persoanele fizice carora li s-a recunoscut calitatea de fondator prin actul constitutiv (art. 33 din Legea 31/1990).

Daca societatea se dizolva anticipat, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, numai in cazul in care dizolvarea s-a facut in dauna drepturilor lor. Dreptul la actiunea in daune se prescrie in termen de 6 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a a hotararii adunarii generale a actionarilor care a decis dizolvarea anticipata.

► Indatoririle fondatorilor in procedura de constituire a societatii pe actiuni prin subscriptie publica. Raspunderea fondatorilor si a primilor administratori. In constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica un rolul determinant revine fondatorilor, deoarece :

-intocmesc si lanseaza prospectul de emisiune;

-organizeaza subscrierea actiunilor;

- convoaca adunarea constitutiva.

Indeplinind formalitatile referitoare la constituirea societatii, fondatorii iau asupra lor consecintele actelor si ale cheltuielilor necesare constituirii acesteia, si daca societatea nu se constituie, din orice cauza, ei nu se pot indrepta impotriva acceptantilor (art. 30 alin.1, L. nr. 31/1990).

Dupa consituirea societatii, fondatorii sunt obligati sa predea consiliului de administratie, respectiv ai directoratului, documentele si corespondenta referitoare la constituirea societatii, in termen de 15 zile.

De asemenea, din momentul constituirii societatii fondatorii si primii membrii ai consiliului de administratie, respective ai directoratului si ai consiliului de supraveghere, sunt solidar raspunzatori, fata de societate si de terti pentru:

-subscrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor stabilite de lege sau de actul constitutive;

-existenta aporturilor in natura;

-veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii (art. 31 alin.1 din Legea 31/1990).

Fondatorii sunt raspunzatori de valabilitatea operatiunilor incheiate in contul societatii inainte de constituire si luate de aceasta asupra sa (art. 31 alin. 2 din Legea 31/1990).

►De asemenea, alaturi de reprezentantii societatii si de primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale societatii, fondatorii, raspund nelimitat si solidar pentru prejudiciul cauzat (art. 49, din Legea 31/1990) prin neregularitatile ce rezulta din incalacarea cerintelor legale de constituire a societatii (art. 46-48, din Legea 31/1990):

cind actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevazute de lege ori cuprinde clauze prin care se incalca o dispozitie imperativa a legii sau cand nu s-a indeplinit o cerinta legala pentru constituirea societatii. In acest caz judecatorul delegat, din oficiu sau la cererea oricaror persoane care formuleaza o cerere de interventie, va respinge, prin incheiere, motivat cererea de inmatriculare, in afara de cazul in care asociatii inlatura asemenea neregularitate. Judecatorul delegat va lua act in incheiere de regularizarile efectuate. Daca au fost formulate cerei de interventie, judecatorul va cita intervenientii si se va pronunta asupra cererilor acestora potrivit art.49 si urmatoarele din codul de procedura civila;

cand fondatorii sau reprezentantii societatii nu au cerut inmatricularea societatii in termen legal. In acest caz oricare asociat pote cere oficiului registrului comertului efecturea inmatricularii, dupa ce, prin notificare sau scrisoare recomandata, i-a pus in intarziere pe fondatori si acestia nu s-au conformat in cel mult 8 zile de la primire. Daca totusi inmatricularea nus-a efectuat in termenul precizat mai sus, asociatii sunt eliberati de obligatiile ce decurg din subscriptiile lor, dupa trecerea a 3 luni de la data autentificarii actului constitutiv, in afara de cazul in care acesta prevede altfel. Daca un asociat a cerut indeplinirea formalitatilor de inmatriculare, nu se va mai putea pretinde de nici unul dintre ei eliberarea de obligatiile ce decurg din subscriptie.

cand au fost constatate unele neregularitati dupa inmatriculare .In acest caz societatea este obligata sa ia masuri pentru inlaturarea lor, in cel mult 8 zile de la data constatarii acelor neregularitati. Daca societatea nu se conformeaza, orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele societatii, sub sanctiunnea de daune cominatorii sa se regularizeze. Dreptul la ctiunea in regularizare se prescrie printrecerea unui termen de unan de la data inmatricularii societatii.

Dupa constituirea societatii, adunarea generala nu va putea da descarcare fondatorilor si primilor administratori pentru raspunderea ce le revine in cazurile precizate mai sus, timp de 5 ani, inclusiv in situatiile in care:

- actele sau faptele, pentru nu s-a efectuat publicitatea prevazuta de lege. Actele sau faptele respective nu pot fi opuse tertilor, in afara de cazul in care societatea face dovada ca acestia le cunosteau (art.50 alin.1din Lgea 31/1990).

- operatiunile efectuate de societate inainte de a 16-a zi de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a a incheierii judecatorului delegat. Acestea nu sunt opozabile tertilor, daca dovedesc ca au fost in imposibilitate de a lua cunostinta despre ele (art. 50 alin.2 din Lgea 31/1990). Tertii pot invoca insa actele sau faptele cu privire la care nu s-a indeplinit publicitatea, in afara de cazul in care omisiunea publicitatii le lipseste de efecte.

Potrivit att 52 din Legea 31/1990, societatea este obligata sa verifice identitatea dintre textul depus la Oficiul Registrului Comertului si cel publicat in Monitorul Oficial partea a IV-a sau in presa. Daca se constata neconcordanta, tertii pot opune societatii oricare dintre texte, in afara de cazul in care societatea face dovada ca ei cunosteau textul depus la oficiul registrului comertului.

De asemenea, fondatorii reprezentantii si alte persoane, care au lucrat in numele unei societati in curs de constituire, raspund nelimitat si solidar fati de terti pentru actele juridice incheiate cu acestia in contul societatii, in afara de cazul in care societatea, dupa ce a dobandit personalitate juridica le-a preluat asupra sa. Pentru a se sustrage de la obligatiile asumate, nici societatea si nici tertii nu pot opune o neregularitate in numirea reprezentantilor, administratorilor sau a altor persoane, care fac parte din organele societatii, atunci cand aceasta numire a fost publicata potrivit legii .

Societatea pe actiuni constituita prin subscriptie publica trebuie avizata in mod obligatoriu de catre Comisia Nationala de Valori Mobiliare, iar actiunile emise de acestea cad sub incidenta prevederilor Legii 197/2004 privind piata de capital

1.6. Inmatricularea societatii

1.6.1 Precizari prealabile

Societatile comerciale se inmatriculeaza in registrul comertului, potrivit dispozitiilor Legii 26/1990 ti ale Legii nr. 359/2004, modificata prin O.U.G. nr. 75 /2004

Inmatricularea in registrul comertului este o operatiune de luare in evidenta a comerciantului sau a persoanei obligate sa se inregistreze in registrul comertului

Inmatricularea societatii comerciale se realizeaza in baza unei cereri tip adreasate biroului unic din cadrul oficiului registrului comertului in a carei raza teritoriala se va afla sediul societatii

Fondatorii, primii administratori sau, daca este cazul, primii membrii ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori un imputernicit al acesteia, vor cere inmatricularea societatii in termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv. Inmatricularea se va face in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea.

Potrivit art. 36 alin. 2, cererea de inmatriculare va fi insotita de:

a) actul constitutiv al societatii;

b) dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv. O astfel de dovada se face prin inscrisuri emise de banca ori de C.E.C.;

c) dovada sediului declarat si a disponbilitatii firmei; Aceasta cerinta legala presupune dovada detinerii in baza unui titlu legal a spatiului aferentsediului social, si anume: contract de vanzare - cumparare, contract de inchiriere, certificat de mostenire (certificat de legatar, sau de mostenire legala).

Potrivit art. 17 alin. 2, din L. 31/1990, la acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii :

- imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite;

- cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati;

- daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii.

d) in cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire, actele privind proprietatea, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;

e) actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati;

f) declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor administratori si, dupa caz, a primilor directori, respectiv a primilor membrii ai directoratului si ai consiliului de supraveghere si, daca este cazul, aprimilor cenzori, care indeplinesc condisiile prevazute de Legea nr. 31/1990. Declaratia reprezinta dovada ca aceste persoane nu intra sub incidenta interdictiilor stabilite de art. 6 alin. 2 si art. 153 indice 14, din L. nr. 31/1990

g) alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii. Pentru inmatricularea unor societati comerciale, legea solicita existenta unor avize si autorizatii prealabile, de exemplu, autorizatia Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor - pentru societatile de asigurare, autorizatia provizorie a Bancii Nationale a Romaniei - pentru societatile comerciale bancare, avizul de princioiu si autorizatia Comisiei Nationale a valorilor mobiliare - pentru societatile de servicii de investitii financiare potrivit Legii nr. 297/2004, privind piata de capital. Cererea de inmatriculare se depune la oficiul registrului comertului, in termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv in forma ceruta de lege.

La data depunerii cererii de inregistrare, reprezentantii societatii sunt obligati sa depuna la oficiul registrului comertului semnaturile lor, daca au fost numiti prin actul constitutiv, iar ce alesi in timpul functionarii societatii, in termen de 15 zile de la alegere (art. 45 alin. 1).

1.6.2. Rolul judecatorului- delegat la oficiul registrului comertului in procedura de inmatriculare a societatilor comerciale.

Cererea de inmatriculare a societatii se solutioneaza de judecatorul delegat

Potrivit art. 37 alin. si 2, din L. nr. 31/1990 ,,la inceputul fiecarui an judecatoresc, presedintele tribunalului va delega la oficiul registrului comertului unul sau mai multi judecatori ai tribunalului,,. Controlul legalitatii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se inregistreaza in registrul comertului, se exercita de justitie printr-un judecator delegat (art. 37 alin. si 1, din L. nr. 31/1990).

Prin urmare, respectarea conditiilor de fond si de forma pe care trebuie sa le indeplineasca actul sau actele constitutive este examinata de judecatorul delegat. In cadrul acestei verificari judecatorul delegat, va putea dispune, prin incheiere motivata, efectuarea unei epertize, in contul partilor, precum si administrarea altor dovezi (art. 37 alin. 3, din L. nr. 31/1990).

De asemenea, la societatile pe actiuni, judecatorul delegat numeste in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati, daca exista :

- aporturi in natura,

- avantaje rezervate oricarei persoane care a participat la constituirea saocietatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei,

- operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care urmeaza sa le ia asupra sa (art. 38 alin. 1).

Expertii desemnati vor intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul delegat. Raportul astfel intocmit va fi depus de catre fondatori, in termen de 15 zile de la data aprobarii sale la oficiul registrului comertului. Registrul comertului va transmite o notificare cu privire la aceasta depunere catre regia Autonoma ,,Monitorul Oficial,,pentru a fi publicata pe cheltuiala societatii (art 38 alin. 2).

►In cazul in care cerintele legale sunt indeplinite, judecatorul delegat, prin incheiere, pronuntata in termen de 5 zile de la indeplinirea acestor cerinte,

- va autoriza constituirea societatii si

- va dispune inmatricularea ei in registrul comertului.

Incheierea de inmatriculare cuprinde, dupa caz, mentiunile (clauzele) actului constitutiv prevazute la art. 7 si 8.

Societatea comerciala este persoana juridica de la data inmatricularii in registrul comertului (art. 41 alin. 1).

Inmatricularea se efectueaza in termend e 24 de ore de la data pronuntarii incheierii judecatorului delegat prin care se autorizeazan inmatricularea societatii comerciale.

►Cand actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevazute de lege ori cuprinde clauze prin care se incalca o dispozitie imperativa a legii sau cand nu s-a indeplinit o cerinta legala pentru constituirea societatii, judecatorul delegat din oficiu sau la cererea oricaror persoane care formuleaza o cerere de interventie, va respinge, prin incheiere, motivat, cererea de inmatriculare, in afara de cazul in care asociatii inlatura asemenea neregularitati (art. 46 alin. 1). Reguralizarile efectuate vor fi cuprinse in actul de incheiere al judecatorului delegat.

Daca au fost formulate cereri de interventie, judecatorul va cita intervenientii si se va pronunta asupra cererilor acesora in conditiile art. 49 si urmatoarele din Codul de procedura civila (art. 46 alin. 2).

Potrivit art. 60 alin. 1, incheierile judecatorului delegat cu privire la inmatriculare sau la orice alte imprejurari in registrul comertuluisunt executorii de drept si sunt supuse recursului. Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV- a, pentru orice persoana interesata.

1.7. Efectele incalcarii cerintelor legale de constituire a societatii.

Incalcarea cerintelor legale de constituire a societatii, chiar inmatriculata in registrul comertului, are ca efect nulitatea. Aceasta sanctiune poate fi declarata de catre Tribunal numai daca (art. 56 din Legea 31/1990):

- lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica;

- toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societatii ;

- obiectul de activitate al societatii este illicit sau contrar ordinii publice ;

- lipseste incheierea judecatorului delegat de inmatriculare a societatii ;

- lipseste autorizatia legala administrativa de constituire a societatii ;

- actul constitutive nu prevede denumirea, sediul societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor si capitalul social subscris;

s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat;

- nu s-a respectat numarul minim de asociati, prevazut de lege.

Societatea comerciala nu mai pote fi declarata nula, in cazul in care cauza de nulitate invocata in cererea de anulare, a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal.

Societatea inceteaza fara efect retroactive si intra in lichidare la data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila. Lichidatorii societatii se vor numi prin hotarare judecatoreasca de declarare a nulitatii. Hotararea judecatoreasca prin care se constata nulitatea va fi comunicata de Tribunal ,oficiului registrului comertului, dupa care va fi trimisa in vederea publicarii, Monitorului Oficial al Romaniei, partea a IV-a .

1.8. Conditiile necesare constituirii sucursalelor si filialelor societatilor comerciale

1.8.1.Precizari prealabile

Infiintarea sucursalelor si filialelor poate fi hotarata fie in momentul constituirii societatii comerciale, printr-o clauza expresa in cuprinsul acului constitutiv, fie ulterior, dupa constituirea societatii, in cursul existentei acesteia, printr-un act modificator (act aditional) al actului constitutiv, in conditiile art. 204 din Legea 31/ 1990.

1.8.2. Sucursala

Sucursala constituie o modalitate de extindere a societatii comerciale fondatoare, menita sa produca sau sa distribuie marfuri, sa presteze servicii ori sa execute lucrari pentru clientela, contribuind la realizarea obiectului ei specific de activitate.

Potrivit art. 43 alin. 1, sucursala este un dezmembramant fara personalitate juridica a societatii comerciale ,,o modalitate de descentralizare a activitatii societatii mame care o patroneaza ,,facand parte din structura organica a acesteia. Totusi dispune de o anumita autonomie, insa in limitele stabilite de societate.

Sucursala se inmatriculeaza, inainte de a-si incepe activitatea, in registrul comertului din judetul in care va functiona (art. 43 alin. 1). Daca se infiinteaza intr-o localitate din acelasi judet sau in aceeasi localitate cu societatea fondatoare, ea se va inmatricula in acelasi registru al comertului, insa distinct, ca inmatriculare independenta (art. 43 alin. 2, din Legea 31/1990). Neavand personalitate juridica, sucursala nu participa in nume propriu la circuitul civil.

Potrivit art. 43 alin 3, regimul juridic al sucursalei se aplica oricarui alt sediu secundar-agentii, reprezentante, indiferent de denumirea lui caruia societatea care il infiinteaza ii atribuie statut de sucursala.

Celelalte sedii secundare - agentii, reprezentante, puncte de lucru - sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se mentioneaza numai in cadrul inregistrarii societatii in registrul comertului sediului principal.

Nu se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiale (art. 43 alin. 4, din Legea 31/1990).

Reprezentantul sucursalei trebuie sa depuna semnatura sa la registrul comertului in aceleasi conditii prevazute de lege pentru reprezentantii societatii (art. 45 alin. 2, din Legea 31/1990).

1.8.3. Filiala

Spre deosebire de sucursala, filiala este o societate comercia inzestrata cu personalitate juridica (art. 42 alin. 1, din Legea 31/1990),, iar ,,particularismul care diferentiaza filiala de o societate comerciala fondatoare decurge din consideratiuni economice,, Astfel ,,capitalul filialei include in mod necesar aportul subscris si varsat de una sau mai multe societati comerciale care o tuteleaza pe ce dintai,,. Asadar pe plan economic filiala este dependenta de societatea fondatoare, chiar daca din punct de vedere juridic, este subiect distinct de drept, autonom. Prin urmare, filiala are patrimoniu propriu, distinct de cel al societatii comerciale, incheind contractele cu tertii in numele si pe contul sau. Potrivit art. 43 alin.5, din Legea 31/1990 nu se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiala.

Filialele se infiinteaza in una din formele juridice prevazute de art. 2, si in conditiile prevazute pentru acea forma din Legea 31/1990: societate in nume colectiv, in comandita simpla, pe actiuni, in comandita pe actiuni,si cu raspundere limitata. Conditiile de constituire si regimul juridic al filialelor sunt aceleasi ca pentru formele juridice de societate comerciala care le infiinteaza (art. 42 din Legea 31/1990).

Sucursalelor, filialelelor, agentiilor si reprezentantelor infiintate de societatile comerciale straine in Romania le sunt aplicabile dispozitiile Legii 31/1990 referitoare la sucursale si filiale. Societatile comerciale straine pot infiinta in Romania astfel de dezmembraminte, numai daca acest drept este recunoscut de legea statutului lor organic (art. 44 alin. 1, din Legea 31/1990).

1.9.Formele juridice ale societatilor comerciale

1.9.1.Precizari prealabile

Am aratat ca societatea comerciala are doua laturi, una contractuala, care porneste de la dispozitiile art.1491 Cod civil si defineste societatea in sensul de contract de societate, si cealalta institutionala, potrivit careia societatea este privita din prisma calitatii sale de persoana juridica, de subiect de drept. Acest din urma aspect, referitor la personalitatea juridica a societatii comerciale este cel care priveste formele juridice ale acesteia.

1.9.2. Clasificarea societatilor comerciale

►Prima clasificare a societatilor comerciale dupa anul 1989, a fost realizata de Legea 15/1990 cu privire la transformarea intreprinderilor de stat in societati comerciale si regii autonome. Potrivit acestei legi clasificarea s-a facut in functie de titularul de capital al societatii comerciale. Astfel, societatile comerciale puteau fi:

-societati cu capital integral de stat ;

-societati cu capital mixt (de stat si privat) ;

-societati cu capital integral privat.

In temeiul Legii 15/1990, Regiile Autonome, au luat fiinta prin reorganizarea unitatilor economice de stat in ramuri strategice ale economiei nationale. Ele au personalitate juridica, si desfasoara o activitate comparabila cu cea a societatilor comerciale.

Prin O.U.G. nr. 30/2000 s-a modificat fundamental existenta Regiilor Autonome. Astfel o parte din regii s-a desfiintat, o alta parte s-a reorganizat sub forma unor societati nationale sau companii nationale, deoarece avea ca obiect activitati de interes public, iar cele considerate a functiona in domenii esentiale ce privesc interesele statului au continuat sa existe in forma initiala. Potrivit Legii 15/1990 societatile nationale sau companiile nationale sunt considerate a fi societati comerciale

►Potrivit art.2 din Legea 31/1990, societatile comerciale se vor constitui in una din urmatoarele forme : a) societatea in nume colectiv ; b) societatea in comandita simpla; c) societatea pe actiuni ; d) societatea in comandita pe actiuni ; e) societatea cu raspundere limitata.

In continuare art. 3 alin. 2 si 3 instituie drept criteriu de clasificare a celor 5 forme de societati comerciale ,,intinderea obligatiilor pe care asociatii si le asuma pentru datoriile contractate de societate in cursul activitatii,,. Desi obligatiile sociale, indiferent de forma juridica a societatii comerciale, sunt garantate cu patrimonial social (art.3 alin.1), intinderea lor este diferita dupa cum urmeaza:

asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati.

actionarii, asociatii comanditari, precum si asociatii in societatea cu raspundere limitata raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris.

Deosebim prin urmare, societati cu raspundere nelimitata, al caror prototip este societatea in nume colectiv, si societati cu raspundere limitata, categorie din care fac parte societatatile pe actiuni si cu raspundere limitata.

Din punct de vedere al raspunderii asociatilor societatile in comandita au o pozitie intermediara datorita prezentei celor doua categorii de asociati/actionari, care raspund diferit :

- comanditatii care raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale,si

- comanditarii, a caror raspundere este limitata pana la concurenta capitalului subscris.

►In literatura de specialitate s-au propus si alte criterii de clasificare :

- in functie de structura capitalului: societati al caror capital este fractionat pe parti sociale, si societati al caror capital este fractionat pe actiuni.

Prin parte sociala se intelege cota din capitalul social, care se cuvine asociatului, in schimbul aportului sau in societate. Capitalul social al societatilor cu raspundere limitata este divizat pe parti sociale (art.7 pct. d, art. 193, 202, 203), iar al societatilor in nume colectiv, si in comandita simpla, in parti de interes.

Partea de interes este un drept de creanta al asociatilor impotriva societatii, pentru dividente si pentru cota parte corespunzatoare din patrimoniul social, in caz de lichidare. Deosebirea dintre partile sociale si partile de interes este in principiu, nominala. Consideram ca Legea 31/1990 nu desemneaza expres fractiunile de capital social pentru societatea in nume colectiv si pentru societatea in comandita simpla, deoarece pentru aceste entitati juridice acelasi act normativ nu prevede un minim de capital social la constituire, desi un capital trebuie sa existe, pentru a fi persoana juridica. In literatura juridica straina nu se face distinctie intre partea sociala si partea de interes. Din spiritul Legii nr. 31/ 1990 insa rezulta ca partile de interes nu se pot transmite nici intre vii - inter vivos, nici pentru cauza de moarte - mortis cauza. Partile sociale insa se pot transmite intre vii, in conditiile art. 202 alin. 2 si 3, intre asociati, iar catre alte persoane din afara societatii numai daca exista aprobarea asociatilor care reprezinta cel putin trei patrimi din capitalul social, si prin succesiune in conditiile art. 202 alin. 4.

Actiunile reprezinta fractiuni de capital social ale societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni. Prin contrast cu partile de interes/partile sociale, actiunile sunt transmisibile sau negociabile. Ele sunt reprezentate prin inscrisuri sau titluri de valoare. Actiunile se transmit fie pe calea cesiunii de drept comun, fie prin modalitati specifice dreptului comercial, prin predarea lor materiala noului titular sau traditiune in cazul actiunilor la purtator, si prin inscrierea operatiunii in registrul societatii emitente, in cazul actiunilor nominative.

Atat partile sociale/partile de interes cat si actiunile confera asociatilor/actionarilor dreptul de a participa la luarea hotararilor in organele de conducere ale societatii, dreptul de a incasa la finele fiecarui an de gestiune dividende, iar in caz de retragere, excludere ca si in ipoteza dizolvarii si lichidarii societatii, dreptul, in schimbul aportului pe care l-au varsat, la contravaluarea corespunzatoare.

- in functie de obiectul de activitate: societati de productie, de distributie sau de circulatie, societati de prestari servicii (de transport, de consultanta) si de executari de lucrari. Acest criteriu de clasificare cuprinde ,,o compartimentare mai detaliata a societatilor comerciale ,,in: societati bancare, de asigurare, de audit, de editura, de turism,agricole etc., societati care intra sub incidenta unor legi speciale.

- in functie de posibilitatea emiterii unor titluri de valoare, in: societati emitente si societati care nu emit titluri comerciale de valoare. In timp ce, societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni, emit actiuni si obligatiuni, societatile in nume colectiv, in comandita simpla, si cu raspundere limitata, sunt entitati juridice neemitente

- in functie de preponderenta elementului personal -subiectiv, sau a celui patrimonial-obiectiv, societatile comerciale se impart in societati de persoane si societati de capitaluri. Din prima categorie fac parte societatea in nume colectiv si in comandita simpla, iar din cea de-a doua, societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni.

Aceasta clasificare nu trebuie absolutizata, deoarece, nu exista tip de societate comerciala, in care sa nu existe imbinat elementul patrimonial, cu cel personal. Problema este a prevalentei elementului personal, sau patrimonial.

Alaturi de aceste societati Legea 31/1990 reglementeaza societatea cu raspundere limitata care imprumuta atat trasaturile caracteristice ale societatilor de persoane cat si acelea ale societatilor de capitaluri, in componenta acesteia intrand in egala masura atat elemental personal cat si elemental patrimonial.

A) Societatile de persoane. Societatea in nume colectiv: trasaturi caracteristice.

- Temeiul juridic al societatiilor de persoane este contractul de societate, care are caracter intuitu personae; asociatii se unesc in baza cunoasterii si increderii reciproce.

- Componenta firmei trebuie sa contina numele tuturor, numai al unuia sau al unora dintre asociati, deci are un puternic caracter personal.

- Legea 31/1990 prevede un numar mic de asociati, minim 2, si maxim limitat 50.

In literature juridica sunt considerate societati inchise datorita preponderentei elementului personal. In sprijinul acestei afirmatii stau dispozitiile art 87 alin. 1 ,,Cesiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa in actul constitutive,, pentru ca cesiunea aportului presupune inlocuirea asociatului (titularului aportului) cu o alta persoana, fapt care aduce atingere caracterului intuitu personae al societatii .

- Legiuitorul nu prevede un minim de capital social, desi societatea trebuie sa aiba un capital pentru a dobandi calitatea de persoana juridica.

- Asociatii pot aduce orice tip de aport: in numerar, in natura si prestatii in munca sau industria lor. In legatura cu prestatiile in munca insa, legea face o precizare ,,asociatii in societatile in nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga la prestatii in munca cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. In schimbul acestui aport, asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului constitutiv la impartirea beneficiilor si a activului social, ramanand totodata, obligati sa participe la pierderi,, (art. 16 alin. 5,).

-Capitalul social este divizat in ,,parti de interes,, care nu sunt transmisibile (in principiu) si negociabile. Partea de interes se poate transmite doar pentru cauza de moarte. Astfel, daca un asociat a decedat, si in actul constitutiv este prevazuta o clauza de continuare a activitatii societatii cu mostenitorii asociatului decedat, partea acestuia se poate transmite prin mostenire succesorului/succesorilor (art 230 alin. 1). Aceasta dispozitie se aplica societatilor in nume colectiv, a celor cu raspundere limitata si societatilor in comandita simpla, in caz de deces al unuia dintre asociatii comanditati (art. 229 alin. 1). Deci mostenitorul /mostenitorii pot ramane in societate in calitate de asociat.

-Asociatii in societatile in nume colectiv raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Raspund nelimitat, in sensul ca fiecare asociat raspunde si cu bunurile sale personale, insa numai dupa ce creditorii socoali se vor indrepta impotriva societatii si numai daca aceasta nu plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere (art. 3 alin. 2). Prin urmare, asociatii daca se vad actionati de creditorii sociali inainte de a fi fost actionata societatea pot invoca beneficiu de discutiune.

Al doilea aspect al raspunderii este solidaritatea asociatilor fata de creditorii sociali. Acestia pot urmari pe oricare asociat pentru acoperirea creantei lor. Intre asociati insa, obligatiile sunt divizibile, in sensul ca asociatul care a platit, va avea actiune in regres impotriva celorlalti coasociati (debitori), fiecare urmand sa raspunda in functie de modul cum au convenit sa participe la beneficii si pierderi.In lipsa unei asemenea stipulatii contractuale, asociatii raspund proportional cu cota de participare la capitalul social.

- Legea nu institutionalizeaza o adunare generala propriu-zisa. Vointa societatii este reprezentata hotararile adunarii generale a asociatilor. Hotararile adunarii asociatilor se adopta de regula cu unanimitate de vot.

Daca actul constitutiv nu prevede altfel, administrarea societatii se face de catre unul sau mai multi administratori ales/alesi de catre asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social (art. 77 alin.1). Administratorii sunt alesi dintre asociati. Potrivit art. 75, fiecare administrator are dreptul sa reprezinte societatea, afara de stipulatie contrara in actul constitutiv.

-Controlul de gestiune se realizeaza de asociatii care nu au calitatea de administratori, prin urmare, nefiind necesari cenzori ai societatii.

-Dizolvarea societatii in nume colectiv se face atat pentru cauze generale, comune, tuturor societatilor comerciale (art. 227) cat si pentru cauze specifice (art. 229 alin.1). Acestea sunt cauze care privesc exclusiv calitatea asociatului, deci elementul personal al societatii, si anume: falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.

B) Societatea in comandita simpla: trasaturi caracteristice

-Societatea in comandita simpla prezinta multe analogii cu societatea in nume colectiv, totusi ceea ce o deosebeste de aceasta este este faptul ca alaturi de asociatii care raspund nelimitat si solidar pentru pasivul social numiti in acest tip de societate comanditati si carora li se aplica regimul juridic al asociatilor din societatea in nume colectiv, coexista o categorie de asociati numiti comanditari, a caror raspundere este limitata la aportul lor.

-Fiecare categorie de asociati are o pozitie juridica specifica in organizarea functionala a societatii, si anume:

▪ firma societatii se compune din numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati ;

▪ numai asociatii comanditati pot avea calitatea de administratori ai societatii (art.88 );

▪ asociatii comanditari au puterea de comanda a societatii, o finanteaza fara sa participe direct la coordonarea si administrarea patrimoniului acesteia.

Societatea in comandita simpla este valabil constituita daca are cel putin 2 asociati, dintre care unul comanditat si altul comanditar. Societatea se dizolva pentru aceleasi caze specifice ca si societatea in nume colectiv (faliment, incapacitate, retragere, excludere sau decesul unuia dintre asociati) daca acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar.

C) Societatile de capitaluri. Societatea pe actiuni: trasaturi caracteristice.

- Temeiul juridic al societatii pe actiuni este contractul de societate si statutul, care are un puternic caracter intuitu pecuniae, elemental personal chiar daca exista in acest tip de societate este estompat in favoarea elementului patrimonial -capitalul.

Contractul si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv.

- Societatea pe actiuni se constituie alaturi de subscriptia simultana ca posibilitate pentru toate tipurile de societati si prin subscriptie publica pe baza unui prospect de emisiune.

- Firma se compune dintr-o denumire, prin urmare numele asociatilor nu mai intra in componenta acesteia ca in cazul firmei societatilor de persoane, datorita irelevantei elementului personal

- Cladite pe notiunea de capital, de unde si nevoia de a avea un numar mare de actionari, legiuitorul prevede un numar minim de 2 actionari si un maxim nelimitat.

- Din acelasi motiv Legea 31/1990 prevede si un minim de capital la constituire, de 90 000 lei echivalentul a 25 000 euro.

- Datorita limitarii elementului personal, prestatiile in munca nu pot fi aduse ca aport in societate permitandu-se numai aporturile in numerar sau in natura.

- Capitalul social este fractionat pe actiuni, reprezentate prin titluri de valoare, negociabile si transmisibile, atat pe piete financiare organizate (cum sunt bursele de valori), cat si pe piete organizate atunci cand actiunile nu sunt cotate la bursa. Actiunile se pot transmite numai daca au fost in intregime liberate, adica atunci cand aporturile au fost varsate integral.

- Societatea pe actiuni este o societate emitenta. Ea emite ca titluri de valoare, pe langa actiuni, si obligatiuni. Obligatiunile incorporeaza o indatorire a societatii de a rambursa o suma imprumutata de aceasta. Ca si actiunile sunt reprezentate prin titluri de valoare, negociabile, si transmisibile.

- Raspunderea actionarilor este limitata pana la concurenta capitalului social subscris. Pentru societatile care se constituie prin subscriptie simultana - capitalul varsat sa nu fie mai mic de 30% din capitalul social subscris, iar principala obligatie a actionarilor se refera la plata diferentei de capital social subscris:

- in termen de 12 luni de la data inmtricularii pentru actiunile emise pentru un aport in numerar ;

- in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii, pentru actiunile emise pentru un aport in natura.

Pentru societatile care se constituie prin subscriptie publica capitalul social sa fie integral subscris, iar obligatia fiecarui acceptant este de a varsa in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la C.E.C. - S.A., sau la o banca. Restul de capital social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatrculare.

- Vointa societatii este reprezentata de adunarea generala a actionarilor, prin hotararile sale. Aceasta poate fi ordinara si extraordinara. Hotararile adunarii generale se adopta pe principiul majoritatii voturilor actionarilor.

- Societatea pe actiuni poate opta pentru unul din cele doua sisteme de administratie: sistemul unitar sau dualist.

Potrivit sistemului unitar societatea este administrata de unul sau mai multi administratori (art 137 alin. 1). Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie. Acesta poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general (art. 143 alin.1).

In conditiile sistemului dualist, societatea pe actiuni este administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere. Conducerea societatii revine in exclusivitate directoratului. Directoratul reprezinta societatea in raport cu tertii si sta in justitie (art. 153, ind. 3 alin. 1). Acesta isi exercita atributiile sub controlul consilului de supraveghere. Consiliul de supraveghere reprezinta societatea in raport cu directoratul.

- Controlul gestiunii administratorilor se face de trei cenzori si un supleant daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare (art. 159 alin. 1).

Situatiile financiare ale societatilor comerciale supuse obligatiei legale de auditare vor fi auditate de catre auditori financiari -persoane fizice sau personae juridice (art.160 alin.1).

- Societatile comerciale pe actiuni care opteaza pentru sistemul dualist de administrare sunt supuse auditului financiar (art. 160 alin.1 ind.1).

La societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii auditului financiar, adunarea generala a actionarilor va hotari contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, dupa caz.

- Pe langa cauzele generale, comune, de dizolvare a societatilor comerciale, societatea pe actiuni se dizolva si datorita unor cauze specifice. Acestea sunt urmatoarele :

▪ daca in urma unor pierderi, constatate de consiliul de administratie, respectiv directorat, activul net, determinat ca diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor societatii, s-a diminuat la mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris. In aceasta situatie consiliul de administratie, respectiv directoratul va convoca de indata adunarea generala extraordinara, pentru a decide daca societatea trebuie dizolvata (art. 153 ind. 24) ;

▪ cand capitalul social se reduce sub 90 000lei (minimul prevazut de lege) pentru o perioada mai lunga de 9 luni (art. 10 alin. 1 si 2);

▪ cand societatea pe actiuni are mai putin de 2 actionari pentru o perioada mai lunga de 9 luni (art. 10 alin. 3);

Societatea se dizolva daca aceste cauze depasesc termenul de 9 luni de la data:

- pentru primele doua situatii, a constatari pierderii sau reducerii capitalului social si acesta nu este reintregit sau sau redus la suma ramasa ori la mnimul legal sau cand societate nu se transforma intr- alta forma la care capitalul social existent corespunde ;

- in a treia situatie, aconstatarii reducerii numarului de actionari.

D) Societatea in comandita pe actiuni: trasaturi caracteristice.

Societate in comandita pe actiuni imprumuta trasaturile societatii pe actiuni. Astfel, potrivit art 187 societatea in comandita pe actiuni este reglementata de dispozitiile referitoare la societatea pe actiuni, cu exceptia celor referitoare la sistemul dualist de administrare.

Actionarii comanditati raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale, si numai ei pot fi administratori ai societatii (art. 188 alin. 1).

Comanditarii raspund in limita aportului la capitalul social.

Asociatilor comanditati li se aplica dispozitiile referitoare la asociatii din societatea in nume colectiv (art. 80-83) iar comanditarilor, dispozitiile cu privire la comanditarii (art.89-90) din societatile in comandita simpla.

E)       Societatea cu raspundere limitata: trasaturi caracteristice.

Societatea cu raspudere limitata este entitatea juridica care imbina in cea mai mare masura elementul personal cu cel patrimonial. Dn acest motiv a fost numita in literatura juridicaca ,,un tip hibrid de societate care imprumuta atat trasaturi ale societatilor de personae cat si din acelea ale societatilor de capitaluri ,,.

Societatea cu raspundere limitata a aparut mai tarziu in activitatea comerciala. Prima data a fost reglementata in anul 1896, in Germania. A fost preluata apoi in Franta, in anul 1925. In temeiul legii din 6 martie 1906, functiona in Bucovina un numar important de societati cu raspundere limitata, iar din 1990 prin Legea 31/1990, s-au infiintat si in Romania.

Asemanari cu societatile de persoane.

- Contractul de societate are caracter intuitu personae, bazindu-se pe faptul ca asociatii se cunosc si au incredere intre ei. Din acest motiv, legiuitorul prevede un numar limitat de asociati, minim 2 (1 pentru scocietatea cu raspundere limitata cu uniuc asociat) si maxim, 50.

- Capitalul social ese impartit in parti sociale care nu sunt reprezentate prin titluri de valoare, negociabile. Ca principiu nu sunt transmisibile, legea prevazand conditii restrictive in acest sens (art.202). Astfel, partile sociale se pot transmite:

▪ intre asociati (alin.1);

▪ si catre persoane din afara societatii, u aprobarea asciatilor care reprezinta cel putin trei patrimi in capitalul social (alin.2) ;

▪ prin succesiune, societatea este obligata la plata partii sociale catre succesori conform ultimului bilant aprobat.

- Societatea este administrata de unul sau doi administratori, asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generala (art. 197 alin.1). Dispozitiile referitoare la administrarea societatilor in nume colectiv (art. 75, 76, 77 alin. 1 si 79), se aplica in mod corespunzator si societatilor cu raspundere imitata

- Societatea cu raspundere limitata se dizolva pentru cauze comune, generale tuturor societatilor, dar si pentru cauze specifice societatilor de persoane: faliment, incapacitate, excludere, deces al unui asociat daca societatea ramane cu un singur asociat si in actul constitutiv nu exista clauza de continuare a activitatii societatii cu mostenitorii asociatului decedat, sau daca nu se hotaraste transformarea.

Asemanari cu societatile de capitaluri.

-Temeiul juridiic al societatii cu raspundere limitata este contractul de societate si statutul (art.5 alin.1).

- Firma se compune dintr-o denumire oarecare.

-Legiuitorul prevede un minim de capital social la constituire, respectiv 200 lei, chiar daca este mult mai mic decat la societatile pe actiuni.

-Aporturile la capitalul social pot fi in numerar si in natura. Nu sunt admise aporturile in creante (art. 16 alin. 3) si prestatiile in munca.

-Hotararile asociatilor se iau in adunarea generala (art.191 alin. 1).

-Dispozitiile prevazute de Legea nr. 31/1990, pentru cenzorii societatilor pe actiuni se aplica si cenzorilor din societatile cu raspundere limitata (art. 199 alin. 4) Daca numarul asociatilor trece insa de 15 numirea cenzorior este obligatorie. (art. 199 alin. 3)

-Asociatii au limitata raspunderea la capitalul social, ca si actionarii in societatea pe actiuni.

F) Societatea cu raspundere limitata cu unic asociat.

Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane (art.5 alin. 2). Suntem in prezenta unei societati unipersonale, a carei denumire corecta a adoptat-o legislatia franceza ,,intreprindere unipersonala cu raspundere limitata,,.

Temeiul juridic al societatii il constituie numai statutul (art. 5 alin. 2).

O persoana fizica sau persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata (art.14 alin. 1). Iar societatea cu raspundere limitata alcatuita dintr-o singura persoana, nu poate fi asociatul unic intr-o alta societate cu raspundere limitata (art.14 alin.2).

Asociatul unic in societatea cu raspundere limitata:

▪ are drepturile si obligatiile ce revin adunarii generale a asociatilor (art.13 alin. 1);

▪ iar daca este administrator, are obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate (art. 13 alin.2).

Daca asociatul unic aduce la constituirea capitalului aporturi in natura, valoarea lor va trebui stabilita pe baza unei expertize de specialitate (art. 13 alin.3).

1.10. Functionarea societatilor comerciale

1.10.1. Precizari prealabile

Potrivit art. 1, din L. 31/1990, societatea comerciala este persoana juridica (). In aceasta calitate, intruneste cele trei elemente constitutive ale personalitatii juridice: patrimoniu, organizare si scop.

▪► Patrimoniu propriu, distinct de patrimonial asociatilor.

Bunurile aduse ca aport de asociati ies din patrimoniul lor si trec in patrimoniul societatii, ceea ce determina pe creditorii personali ai asociatilor sa nu mai poata exercita nici un drept de urmarire aupra lor. Deci, creditorii sociali nu vor veni in concurs cu creditorii personali. Se realizeaza astfel, separarea patrimoniului asociatilor de acela al societatii. In sprijinul acestei afirmatii vin dispozitiile art. 66 alin. 1 care prevad ,,pe durata societatii,creditorii personali ai asociatilor pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare,,. Aliniatul 2 al aceluiasi articol confirma acest lucru: ,,creditorii personali ai asociatului pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor,,. Prin posibilitatea popririi partilor sociale sau a sechestrarii actiunilor, creditorul personal nu face decat sa exercite un drept asupra unui bun propriu al asociatului. Iar actiunile si partile sociale sunt elemente patrimoniale ale asociatului si nu fac parte din patrimonial societatii; o ultima precizare referitoare la bunurile aduse ca aport de catre asociati este aceea ca, formeaza gajul general al creditorilor sociali. Din momentul constituirii societatii aceste bunuri formeaza garantia creditorilor a caror creanta s-a nascut dintr-o obligatie directa a societatii.

▪► organizare de sine statatoare. Structura organizatorica a societatii comerciale indiferent de forma juridica a acesteia presupune, fara distinctie :

- organe reprezentate prin adunarea generala a asociatilor/actionarilor care formeaza vointa societatii; adunarea generala este organul deliberativ al societatii; Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare (art. 110 alin. 1)

- organele de gestiune curenta sau organele de administratie; administratorii/consiliul de administratie/consiliul de supraveghere, care pot delega atributii de conducere catre directori, sau dupa caz directorat (in cazul societatilor pe actiuni);

- organele de control, reprezentate de cenzori, sau dupa caz, de auditori interni; sunt organe chemate sa verifice respectarea legii, a actelor constitutive si a deciziilor adunarii generale a asociatilor/actionarilor ;

Functionarea societatii comerciale este asigurata astfel de organe: deliberative, executive si de control.

▪►un scop determinat. Scopul constiuirii oricarei societati comerciale este obtinerea de profit, realizat prin realizarea obiectului de activitate, respectiv a actelor sau faptelor de comert. Si in materia societatilor comerciale functioneaza principiul specialitatii capacitatii de folosinta, potrivit caruia, adaptat la aceasta materie, sunt valabile numai actele sau faptele de comert incheiate de societatea comerciala, care sunt circumscrise obiectului de activitate pentru care aceasta s-a constituit.

1.10.2. Reguli comune privind functionarea societatilor comerciale

Functionarea societatii comerciale este reglementata de Titlul III din Legea 31/1990. Acest titlu cuprinde ,,Dispozitii comune,, pentru toate tipurile de societati (in Capitolul I) si ,,Dispozitii specifice,, cu privire la fiecare tip de societate in parte (in Capitolele II-VI), referitoare la functionarea societatilor comerciale .

Dispozitiile comune cuprind prevederi referitoare la:

▪ regimul juridic al bunurilor aduse ca aport in societate;

▪ dreptul asociatilor la dividende ;

▪ administratorii societatii ;

▪ obligatiile societatii cu privire la anumite acte emise de aceasta.

▪►Regimul juridic al bunurilor aduse ca aport in societate. Patrimoniul societatii este format din totalitatea drepturilor si obligatiilor cu caracter patrimonial care apartin societatii.

In activul patrimonial intra drepturile patrimoniale reale si de creanta. Aceste drepturi privesc:

-bunurile aduse ca aport de asociati la constituirea societatii; reamintim ca din momenul intrarii lor in patrimonial societatii formeaza gajul general al creditorilor sociali.

-bunurile dobandite de societate ulterior constituirii ;

- beneficiile nedistribuite.

In pasivul patrimonial intra obligatiile patrimoniale ale societatii, denumite si obligatii sociale, care pot fi contractuale sau extracontractuale.

Referitor la bunurile aduse ca aport de asociati, devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului, afara de cazul in care s-a convenit altfel prin contractul de societate (art. 65 alin.1). In schimbul acestor bunuri asociatii primesc parsi de interes, parti sociale sau actiuni, in functie de forma juridica a societatii comerciale. Daca asociatul intarzie sa depunaaportul social, este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca aportul a fost stipulat in numerar, asociatul este obligat si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa se faca varsamantul (art. 65 alin.

Aportul asociatilor la capitalul socal indiferent de obiectul sau nu este purtator de dobanda (art. 68).

Bunurile dobandite de societate ulterior constituirii, sunt rezultat al infaptuirii obiectului de activitate, respectiv al actelor sau faptelor de comert.

Bunurile societatii pot face obiectul unor acte de dipozitie incheiate de reprezentantii societatii in temeiul puterilor conferite prin actul constitutiv, sau prin hotararile organelor statutre ale societatii. Pentru aceste acte legea nu solicita o procura speciala si autentica in acest scop, chiar daca actele de dispozitie trebuie incheiate in forma autentica (art. 70 indice 1, din Legea nr. 31/1990)

Beneficiile nerepartizate sau profitul net al societatii reprezinta scopul asociatilor si unul din elementele esentiale ale contractului de societate.

O cota parte din profit se plateste fiecarui asociat si constituie dividend (art. 67 alin. 1), iar cel putin 5% din acest profit, se va prelua, in fiecare an, pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social (art. 183 alin. 1).

▪► Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel (art. 67 alin. 2). Termenul de plata al dividendelor este stabilit de adunarea generala a asociatilor, sau dupa caz, prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz de intarziere a platii dividendelor, societatea comerciala va plati daune- interese, la nivelul dobinzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare.

Dividendele nu se vor putea distribui decat din profituri determinate potrivit legii (art. 67 alin. 3).

Dividendele care se platesc cu incalcarea dispozitiilor legale, se restituie, daca societatea dovedeste ca asociatii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau trebuia sa o cunoasca, dat fiind imprejurarile existente. In acest sens, legiuitorul prevede si un drept de restituire a dividendelor, care se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor

In cazul transmiterii actiunilor prin cesiune, dividendele, care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor, apartin asociatului, daca partile n-au convenit altfel. Desi legea foloseste expres ,,transmiterea actiunilor,, consideram ca putem asimila acestei dispozitii si partile sociale, daca sunt indeplinite conditiie prevazute in art. 202, tinand cont de faptul ca aceste prevederi fac parte din capitolul ,,Dispozitii comune,,referitoare la toate formele juridice de societati comerciale .

Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile asociatului, dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare (art. 66 alin. 1) .

In timpul duratei societatii creditorii asociatului pot popri partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor (art. 66 alin. 2).

▪►Fondul de rezerva. Daca fondul de rezerva, dupa constituire, s-a micsorat din orice cauza, legea cere reconstituirea lui, tot prin preluarea a minimum 5% din profit, pana la valoarea corespunzatoare plafonului legal, respectiv, la o cincime din capitalul social (art. 183 alin. 2).

In fondul de rezerva se include excedentul obtinut prin vanzarea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este intrebuinsat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor (art. 183 alin. 3).

Fondul de rezerva prevazut la art. 183 este numit si rezerva legala, are caracter obligatoriu. Legiuitorul nu arata destinatia rezervei legale si nici natura sa juridica. Literatura juridica insa, a precizat ca ,,fondul de rezerva este destinat sa umple pierderile de capital social si sa ajute societatea, in alte imprejurari grele:

-rezerva reprezinta ca si capitalul, cazul general al creditorilor sociali;

-nu poate fi folosita decat la acoperirea golurilor capitalului social in anii deficitari, cu conditia ca, indata ce in exercitiile finaniare ulterioare anilor deficitari se inregistreaza beneficii, fondul de rezerva sa fie completat, pana la atingerea plafonului stabilit de lege (a cincea parte a capitalului social);

-nu poate fi folosita pentru distribuirea de dividende, in anii in care nu se inregistreaza profit, ci pierderi, pentru ca s-ar aduce atingere capitalului social;

-figureaza in bilant la pasiv, pentru ca are aceeasi natura juridica ca si capitalul social. Rezerva legala este o prelungire a capitalului social ;

-daca asociatii/actionarii se retrag din societate au dreptul sa ceara sa fie calculata cota lor asupra intregului active social, cuprinzindu-se in acesta si rezervele.

Ratiunea prevederii rezervei legale nu sta numai in tendinta de ocrotire a actionarilor (spre exemplu, in cazul pierderii capitalului social), ci si in spiritual de protectie a creditorilor, deoarece in societatea in care asociatii au raspundere limitata la valoarea capitalului social, creditorii nu au alta garantie decat existenta reala a acestuia.

Alaturi de rezervele legale, actul constitutive poate sa prevada si constituirea unor reserve denumite facultative.

Rezervele facultative nu fac parte din din capitalul social, ci din activul patrimonial. Ele sunt profituri raportate, mai precis, partea din profit nerepartizata sub forma de dividende, a caror impartire a fost amanata pentru anii in care profitul nu este indestulator. Destinatia lor este hotarata de adunarea generala ,,fie pentru realizarea de investitii, fie pentru desfasurarea unor activitati de marketing sau pentru acoperirea unor pierderi din activul patrimonial generate de imprejurari obiective care implica un risc.

▪►Administratorii societatii comerciale.

Gestiunea curenta a societatii comerciale de orice fel o asigura administrtorii. Potrivit art. 70 alin.1, adinistratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate in actul constitutive. Ei sunt obligati sa ia parte la toate adunarile generale, la consiliile de administratie si la organele de conducere similare acestora (art. 70 alin. 2).

Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la contractul de mandat si de cele special prevazute in Legea 31/1990, art. 72.

○ Obligatiile administratorilor :

-obligatia de a participa la toate adunarile societatii, la consiliile de administratie si la organele de conducere statutare, adica sunt implicati in structura organizatorica a societatii comerciale.

Structura organizatorica a societatii comerciale, indiferent de forma juridica a acesteia, cuprinde fara distinctie :

a. organele reprezentate de vointa a asociatilor/actionarilor, respectiv, de adunarea generala;

b. organele de gestiune curenta sau organele de administratie ;

c. organele de control, sunt cenzorii sau auditorii .

- obligatia pentru administratorii care reprezinta societatea de a nu transmite acest drept, cu exceptia situatiei in care aceasta facultate li s-a acordat in mod expres .In cazul nerespectarii acestei interdictii societatea poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operatiune. Iar daca isi substituie alta persoana fara dreptul de a o face, aministratorul raspunde in solidar cu persoana substituita pentru eventualele pagube produse societatii.

○ Raspunderea administratorilor.

Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru (art. 73 alin.1):

a. realitatea varsamintelor efectuate de asociati ;

b. existenta reala a dividendelor platite;

c. existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere ;

d. exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale ;

e. stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutive le impun.

Persoanele care potrivit legii nu pot fi fondatori, nu pot fi nici administratori, directori, membri ai consiliului de supraveghere si ai directoratului, cenzori asau auditori financiari, iar daca au fost alese, sunt decazute din drepturi (art. 73 indice 1 din Legea nr. 31/1990).

Obligatiile societatii in privinta unor acte emise de aceasta .

Art. 74 alin. 1 prevede ca in orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect si alte documente intrebuintate in comert care emana de la o societate comerciala, trebuie sa se mentioneze denumirea, forma juridica, sediul, si codul unic de inregistrare.

De la aceasta obligatie sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia in domeniu.

Va trebui sa se mentioneze, de asemenea:

- pentru societatea cu raspundere limitata, capitalul social,

- iar, pentru societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni, si capitalul social din care cel efectiv varsat potrivit ultimei situatiei financiare anuale aprobate.

Prin itermediul mentiunilor cuprinse in actele societatii, tertii iau cunostinta de elementele de identificare ale societatii comerciale si de garantiile pe care societatea le ofera pentru indeplinirea obligatiilor asumate.

Daca societate detine o pagina de internet proprie toate informatiile precizate anterior vor trebui publicate si pe pagina de internet a societatii.

1.10.3 Reguli specifice referitoare la functionarea societatilor comerciale

Aspectele specifice cu privire la functionarea societatilor comerciale privesc mentiuni referitoare la asociati, in privinta:

- aporturilor lor,

- a drepturilor, indatoririlor si raspunderilor lor in cadrul participarii la structura organizatorica a societatii, respectiv, in organele de conducere, de administratie (gestiune ) si de control.

A) Functionarea societatilor in nume colectiv.

○ Aportul asociatilor Obiectul aportului nu cunoaste nici o restrictie .Acesta poate fi, in bani, in natura, creante, in munca.

Aporturile in bani sunt obligatorii, iar aporturile in natura sunt doar admise (art. 16 alin. 1 si 2). Cind aportul la capitalul social - aport in bani sau in natura (bunuri) - apartine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar fata de societate, fiind obligate sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor ce decurg din acest aport (art. 83).

In privinta aportului in creante Legea nr. 31/1990 in art. 84 alin. 1 face precizarea ca, asociatul care a depus, una sau mai multe creante nu este liberat de obligatia de aportare cat timp societatea nu a obtinut de la debitorul cedat plata sumei pentru care au fost aduse. Urmatorul alineat ,,introduce o forma de garantare a creantelor societatii in nume colectiv,, ,in sensul ca ,asociatul raspunde atat de suma datorata ,cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor, cat si de daunele provocate,daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat .

Prin faptul aportarii in creante, asociatul dobandeste calitatea de cedent, societatea in nume coleciv de cesionar, iar debitorul asociatului, de debitor cedat.

Prestatiile in munca sau in industrie pot fi aduse cu titlu de aport social, dar nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social (art.16 alin 5). In schimbul acestui aport asociatii au dreptul sa participe la impartirea beneficiilor si a activului social si sunt obligati sa participe la pierderi.

○ Drepturile si indatoririle asociatilor in cadrul participarii acestora la structura organizatorica a societatii.

▪Administratia sau gestiunea societatii. Administratorii.

Societatea in nume colectiv poate avea unul sau mai multi administratori alesi de catre asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social, din randul acestora, sau numiti prin actul constitutiv.

Aceeasi asociati care aleg administratorii, fixeaza si puterile, durata insarcinarii si eventuala lor remuneratie, afara numai daca in actul constitutiv nu se prevede altfel.Revocarea administratorilor sau limitarea puterilor lor, se face cu aceeasi majoritate cu care au fost alesi, cu exceptia cazului in care au fost numiti prin actul constitutiv.

Un administrator poate avea initiativa unei operatiuni ce depaseste limitele operatiunilor obisnuite comertului pe care il exercita societatea, numai daca instiinteaza pe ceilalti administratori, inainte de a o incheia. In caz contrar va raspunde individual pentru pierderile ce rezulta din aceasta operatiune.

Oricare administrator are dreptul sa faca opozitie referitor la operatiunea respectiva, insa, in privinta acesteia vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social .Operatiunea incheiata in contra opozitiei facute este valabila fata de tertii carora nu li se va fi comunicat aceasta opozitie.

Dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de stipulatie contrara in actul constitutiv.

Administratorii pot lucra impreuna sau separat.Daca in actul constitutiv se prevede ca acestia sa lucreze impreuna, decizia trebuie luata in unanimitate. Numai in caz de divergenta intre administratori, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social. Poate decide si un singur administrator in lipsa celorlalti, dar numai pentru actele urgente, a caror neindeplinire ar cauza o paguba mare societatii.

○ Adunarea generala.

Organul suprem de conducere al societatii este adunarea generala formata din toti asociatii. Este organul de deliberare si decizie care exprima vointa sociala hotarand in toate problemele esentiale ale activitatii societatii,inclusiv in numirea celorlalte organe ale acesteia : administratori si cenzori .

Deoarece, in cazul societatii in nume colectiv Legea 31/1990 nu institutionalizeaza adunarea generala ca organ al societatii, deciziile in privinta tuturor problemelor referitoare la existenta societatii se iau de catre asociati in temeiul regulilor care guverneaza adunarea generala, in afara cazurilor in care aplicarea lor ar contraveni specificului acestei societati comerciale.

○ Drepturile asociatilor societatii in nume colectiv .

▪ au putere de decizie in ceea ce priveste viata societatii in nume colectiv :

- aleg administratorii, le fieaza puterile, durata insarcinarii, remuneratia (art. 77 alin.1),

- revoca administratoriisi le limiteaza puterile (art. 77 alin.2),

-rezolva divergentele dintre administratori (art. 76 alin. 1),

-aproba situatia financiara anuala (art. 86).

▪ au dreptul sa foloseasca fondurile societatii numai in limita fixata pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca in iteresul societatii (art.81 alin.1). In caz contrar asociatul este raspunzator de sumele luate si de daune .Actul constitutiv poate stipula ca asociatii pot lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare (art.81 alin. 3);

▪ au dreptul la beneficii. Actul constitutive trebuie sa prevada printre clauzele sale ,,partea fiecarui asociat la beneficii ,,(art.7 pct.f). Asociatii au dreptul la cota parte din profit -dividende-care se plateste proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutive nu se prevede altfel;

▪ pot hotari, in caz de dizolvare a societatii, odata cu aceasta operatiune, si modul de lichidare a societatii, atunci cand sunt de accord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii (potrivit art. 235, decizia se ia cu cvorumul si majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv);

▪ in caz de lichidare asociatii in societatea in nume colectiv sunt cei care ii numesc pe lichidatori ,daca prin actul constitutive nu se prevede altfel (art.262 pct.1);

▪ dupa terminarea lichidarii ,asociatii au dreptul sa li se restituie din activul ramas valoarea aporturilor efectuate la constituirea societatii (art.262 pct. 1);

▪ fiecare asociat are dreptul sa efectueze controlul gestiunii societatii .

○ Obligatiile asociatilor in societatea in nume colectiv :

▪ sa aduca in societate bunurile ce formeaza obiectul aportului lor .

Din acest motiv, asociatul care intarzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca aportul a fost stipulat in numerar, este obligat si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa faca varsamantul(art.65 alin.2). Articolul 222 alin.1 prevede o sanctiune mai grava pentru neindeplinirea acestei oblgatii,si anume ,,asociatul care, pus in intarziere ,nu adduce aportul la care s-a obligat poate fi exclus din societate.

Cand aportul la capitalul social apartine mai multor persoane, cestea sunt obligate solidar fata de societate si trebuie sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor ce decurg din acest aport (art. 3).

Daca aportul asociatului consta in una sau mai multe creante, cesta nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse (art.84 alin.1). Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, sociatul raspunde, pe langa daunele pricinuite, de suma datorata plus dobanda legala din ziua scadentei creantelor (art.84 alin.2).

▪ sa nu faca concurenta societatii - obligatia de nonconcurenta. Asociatul in societatea in nume colectiv

-nu poate avea calitatea de asociat intr-o alta societate cu raspundere nelimitata, ncurenta, sau care are acelasi obiect de activitate,

-nu poate sa faca operatiuni in contul lor sau al altora cu privire la acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator, ara consimtamantul celorlalti asociati (art.82 alin 1).

Legea considera ca s-a dat consimtamantul in privinta lor, aca participarea la aceste operatiuni a fost cunoscuta de ceilalti asociati sau operatiunile fiind anterioare actului constituirii nu au fost interzise continuarea lor (art 82 alin 2).

Daca se constata incalcarea acestor prevederi, societatea are dreptul:

- sa decida ca operatiunea s-a efectuat in contul ei,

- sa ceara despagubiri sau, si cel mai grav

- sa excluda pe asociat (art.82).

▪ de a nu folosi patrimoniul societatii in interes personal.Asociatul nu are voie sa intrebuinteze capitalul, bunurile sau creditul societatii in interes propriu sau in interesul altei persoane ,fara consimtamantul scris al celorlalti asociati .In caz contrar este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat din aceasta si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate. Asociatului i se poate fixa prin actul constitutiv o limita a cheltuielilor pe care le poate efectua di fondurile societatii in interesul acesteia, altfel raspunde de sumele luate si de daune. De asemenea, se poate stipula prin actul constitutiv posibilitatea, pentru asociat, de a lua din casa societatii anumite sume pentru interes personal .

▪ raspunderea asociatilor pentru obligatiile societatii. Desi, potrivit art. 3 alin.2, asociatii in societatea in nume colectiv raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale, si potrivit art.85 alin.1, pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele care o reprezinta, pentru obligatiile societatii raspunderea revine mai intai societatii.

Raspunderea asociatilor pentru obligatiile societatii are caracter subsidiar ,deoarece,potrivit art.3 alin. 2, creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei, si numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati .

Asociatii au beneficiu de discutiune, asemanator celui prevazut de codul civil, in favoarea fidejusorului, daca sunt urmariti mai intai de creditori. Beneficiu de discutiune reprezinta posibilitatea pe care legea o confera asociatului de a cere creditorului care a pornit executarea contra sa, sa urmareasca mai intai bunurile societatii (debitorului) si numai in masura in care nu si-a acoperit integral creanta sa-l urmareasca pe el. Raspunderea asociatilor este o raspundere nelimitata si solidara (art.85 alin.3):

-este nelimitata, fiindca asociatul urmarit va raspunde pentru creanta debitorului, cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare (art.718 Cod civil);

-este solidara, pentru ca asociatul urmarit va raspunde pentru intreaga creanta a creditorului, neputand invoca beneficiu de de diviziune.Astfel ,daca sunt mai multi asociati, creditorul se poate adresa oricarui asociat pentru executarea integrala a obligatiei datorate de toti creditorului. Se caracterizeaza prin aceea ca, datoria nu se divide intre asociatii societatii.

Hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat.

►Cesiunea aportului de capital social

Cesiunea aportului de capital social este posibila numai daca a fost permisa prin actul constitutiv (art. 87 alin. 1).

In literatura juridica s-a aratat ca aportul la capitalul social se poate cesiona ,,chiar in lipsa unei atare stipulatii in actul constitutive, daca exista consimtamantul tuturor celorlalti asociati (.) daca nu sunt afectate interesele lor. Deoarece Legea 31/1990, republicata si modificata, nu reglementeaza conditiile cesiunii, consideram ca acestei opreatiuni ii sunt incidente dispozitile generale ale cesiunii de creanta din codul civil, respectiv dispozitiile art. 1391-1398.

O conditie speciala impusa de caracterul intuitu personae al societatii in nume colectiv este existenta consimtamantului asociatilor, dat prin contractul de societate sau ulterior incheierii acestuia .Cesiunea aportului de capital social este un contract prin care cedentul -asociat se obliga in schimbul unui pret sa transmita partea sa de capital cesionarului.

Pentru ca operatiunea sa fie opozabila tertilor trebuie indeplinite urmatoarele formalitati :

-contractul trebuie incheiat in forma autentica ;

-contractul de cesiune se inregistreaza in registrul comertului potrivit art. 21 din Legea 26/1990 republicata. Cesiunea isi va produce efectele din ziua efectuarii mentiunii privind acest act in registrul comertului.

-cesiunea trebuie notificata societatii (debitorul cedat).

Desi cedentul nu mai are calitatea de asociat, ca urmare a efectuarii cesiunii, Legea 31/1990 in art.8 alin 2 nu-l considera liberat de ceea ce datoreaza societatii din aportul sau de capital .

Asociatul cedent ramane obligat fasa de terti pentru operatiunile facute de societate, pana la dat inregistrarii cesiunii in registrul comertului (art.87 si art 225 alin.1). Iar daca la aceasta data sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele, si nu-si va putea retrage partea care i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni (art.225 alin.2).

►Controlul gestiunii societatii.

Controlul gestiunii societatii este realizat de asociatii care nu au calitatea de administratori.

B) Functionarea societatii in comandita simpla

Specificul functionarii societatii in nume colectiv este dat de existenta celor doua categorii de asociati: comanditati si comanditari, deoarece fiecare categorie de asociati are drepturi si obligasii deosebite in cadrul societatii .

Deoarece, potrivit art. 90, dispozitiile referitoare la functionarea societatii in nume colectiv -respectiv art. 75,76 alin. 1, art. 77, 79, 83, 84, 86 si 87 - se aplica si societatii in comandita simpla, inseamna ca :

- societatea poate fi reprezentata de fiecare administrator, iar in cazul societatii in comandita simpla numai de asociatii comanditati (art.75) ;

- administratorii comanditati pot lucra impreuna sau separat, iar daca lucreaza impreuna deciziile se iau in unanimitate (art.76 alin.1) ;

- deciziile se iau prin votul asociatilor care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social in cazul :

◦ alegerii administratorilor, a fixarii puterilor lor,a duratei insarcinarii , a remuneratiei acestora (art. 77 alin.1);

◦ revocarii administratorilor, a limitarii puterilor lor (art. 77 alin.2) ;

◦ divergentei dintre administratori (art. 76) ;

◦ aprobarii situatiei financiare anuale (art.86) ;

◦ deciziilor referitoare la introducerea actiunii in raspundere administrativa (art. 86) .

- asociatul -comanditat sau comanditar, care intr-o operatiune determinata, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceste operatiuni;   

- daca aportul social apartine mai multor persoane -comanditat, comanditar -acestea sunt obligate solidar fata de societate. Ele sunt obligate sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor ce decurg din acest aport (art. 83);

- asociatul -comanditar, comanditat -care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost depuse (art. 84);

- cesiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa prin actul constitutiv (cu toate consecintele ce decurg din aceasta operatiune);

-asociatul comanditat sau comanditar au obligatia sa efectueze aportul. Nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea asociatilor (art. 65 alin. 2) si chiar excluderea acestuia din societate (art. 217 lit.a).

Drepturile asociatlor comanditati

Administratia societatii in comandita simpla este incredintata unuia sau sau mai multor asociati comanditati (art.88).Iar dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, deci exclusive comanditatilor (art.75).

-Comanditatul poate folosi capitalul, bunurile sau creditul societatii in folosul sau sau in in acela al unei alte persoane, numai cu consimtamantul scris al celorlalti comanditati, in caz contrar este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate (art. 80).

-Comanditatul poate folosi fondurile societatii dar nu mai mult decat i s-a fixat pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca in interesul societatii. In caz contrar este raspunzator pentru de sumele luate si de daune .Actul constitutiv poate prevede dreptul asociatilor comanditati de a lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile particulare (art. 81).

- Comanditatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele care o reprezinta (art. 85).

Legea 31/1990 prevede si in privinta comanditarilor anumite drepturi, si anume :

- poate incheia anumite operatiuni in contul societatii numai in baza unei procuri speciale pentru operatiuni determinate data de reprezentantii societatii si inscrisa in registrul comertului .In caz contrar ,comanditarul devine raspunzator fasa de terti ,nelimitat si solidar ,pentru toate obligatiile societatii contractate de la data operatiunii incheiate de el ( art.89 alin.1) ;

- are dreptul sa indeplineasca servicii in administratia interna a societatii ,sa faca acte de supraveghere, sa participle la numirea si la revocarea administratorilor (cand legea prevede acest lucru, potrivit art. 89 alin 2) ;

-are dreptul sa acorde autorizarea administratorilor pentru opreatiunile ce depasesc puterile lor;

are dreptul sa ceara copii de pe situatiile financiare si sa cotroleze exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale si a documentelor justificative (art.89 alin. 3).

Controlul gestiunii societatii .

Gestiunea societatii poate fi controlata de oricare asociat comanditat care nu are calitatea de administrator, sau de oricare asociat comanditar,care in temeiul art.189 alin. 3 are posibilitatea de a cerceta registrele comerciale si documentele justificative

C) Functionarea societatii pe actiuni

Cu privire la functionarea societatii pe actiuni Legea 31/1990 are in vedere aspectele referitoare la:

◦ titlurile de valoare emise de societatile pe actiuni: actiunile si obligatiuile;

◦ organele societatii pe actiuni, reprezentate de:

- adunarile generale;

- administratia societatii;

- auditul financiar, auditul intern si cenzorii;

◦ registrele societatii si situatiile financiare anuale;

► Titlurile de valoare sau valorile mobiliare emise de societatile comerciale.

In societatea pe actiuni, capitalul social este reprezentat pe actiuni emise de societate (art. 91 pct. 1 din Legea nr. 31/1990).

Actiunile emise de societatile pe actiuni

Notiune. Potrivit art. 10 alin. 1, capitalul social al unei societati pe actiuni nu poate fi mai mic de 90 000 lei. Acesta este reprezentat prin actiuni (art. 91 alin. 1).

Din perspectiva Codului civil, art. 474, actiunile sunt calificate drept bunuri mobile prin determinarea legii, iar alin. 2 al aceluiasi articol precizeaza ca sunt bunuri mobile prin determinarea legii numai in ceea ce-i priveste pe asociati si numai pe durata existentei societatii.

Notiunea de actiune are mai multe acceptiuni :

a. este o fractiune a capitalului social. Fractiunile de capital social trebuie sa fie de o valoare egala, acordand posesorilor drepturi egale (art. 94 alin. 1) ;

b. dreptul ce poarta asupra acestei fractiuni de capital, rezulta din calitatea de actionar a persoanei din cadrul raportului juridic de tip societar; raportul juridic este stabilit intre actionar si societate si este nascut ca urmare a aportului efectuat;

c. este un, titlu de valoare , ce incorporeaza drepturile si obligatiile izvorate din calitatea de actionar. Calificarea de valoare mobiliara a actiunii este legata de institutia societatii cotate si a ofertei publice. Actiunile emise prin oferta publica si inregistrate ca atare in evidentele C.N.V.M., fac parte din categoria valorilor mobiliare,fiind reglementate astfel atat de Legea societatilor comerciale cat si de Legea 297/2004. Aceste actiuni se mai numesc si ,,actiuni cotate,, ele se tranzactioneaza pe pietele organizate de capital, sub controlul si supavegherea C.N.V.M., si numai prin intermediari autorizati.

►Caracterisicile actiunii

a. O actiune are o valoare nominala, stabilita prin actul constitutiv. Actiunile nu pot fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea lor nominala (art. 92 alin. 1).Valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 1000 lei. La momentul constituirii societatii are valoarea nominala stabilita de actul constitutive. Pe parcursul functionarii acesteia, valoarea nominala a unei actiuni poate sa creasca sau poate sa scada ,,dupa cum activul net este mai mare sau mai mic decat capitalul,,;

b. Actiunile trebuie sa fie de valoare egala, acordand, prin urmare, posesorilor drepturi egale (art. 94 alin 1). De la aceasta regula exista o exceptie, potrivit art. 94 alin. 2, in sensul ca actul constitutiv poate prevede emiterea actiunilor preferentiale care confera titularilor drepturi diferite (in conditiile art. 95 si 96) ;

c. Actiunile sunt indivizibile (art. 102 alin. 1). O actiune nominativa poate deveni proprietatea mai multor persoane, caz in care societatea nu este obligata sa inscrie transmiterea atat timp cat acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultand din actiune.

Cand actiunea la purtator apartine mai multor persoane, acestea trebuie sa desemneze un reprezentant comun. Daca actiunea nominativa sau la purtator este proprietatea indiviza sau comuna a mai multor persoane, acestea sunt raspunzatoare in mod solidar pentru obligatia de efectuare a varsamintelor datorate.

d. Actiunile sunt titluri negociabile. La constiuirea societatii sau in momentul emiterii lor au o valoare nominala sau de emisiune. Ulterior acestor momente, actiunile au o valoare mai mica sau mai mare, care reprezinta valoarea reala. Deci actiunea incorporeaza o anumita valoare, care poate fi diferita in raport de criteriul de valoare adoptat, fiind considerate titluri de valoare, denumite si valori mobiliare. Ele se pot transmite in conditiile legii, prin mijloacele dreptului comercial, transmisibilitatea actiunii fiind de esenta acesteia. Datorita posibilitatii transmiterii lor sunt calificate ca titluri negociabile. Nu sunt considerate titluri de credit perfecte, ci titluri speciale, denumite de literatura juridica titluri corporative, societare sau de participatiune.

►Cuprinsul actiunii (art. 93). Actiunile trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni:

- denumirea si durata societatii;

- data actului constitutiv, numarul din registrul comertului sub care este inmatriculata societatea, codul unic de inregistrare si numarul Monitprului Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in care s-a facut publicarea;

- capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala a actiunilor si si varsamintele efectuate ;

- avantajele acordate fondatorilor.

Actiunile nominative trebuie sa cuprinda si:

- numele, prenumele, codul numeric personal si domciliul actionarului persoana fizica;

- denumirea, sediul, numarul de inmatriculare si codul unic de inregistrare ale actionarului persoana juridica, dupa caz.

Actiunile trebuie sa poarte semnatura a 2 membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului, sau, dupa caz, semnatura administratorului unic, respectiv a directorului general unic.

►Tipuri de actiuni

→ Dupa modul de transmitere, actiunile sunt nominative si la purtator.

Actiunile nominative pot fi emise in forma materiala, pe suport hartie, sau, in forma dematerializata, prin inscriere in cont, caz in care se inregistreaza in registrul actionarilor. Actiunile emise in forma dematerializata (prin inscriere in cont) sunt definite in doctrina juridica drept bunuri mobile incorporale.

Actiunile pe suport hartie pot fi emise si sub forma unor titluri cumulative pentru mai multe actiuni (art. 92 alin. 5). Actionarului i se poate elibera un inscris care sa cuprinda mai multe actiuni. Daca nu a emis si nu a eliberat actiuni in forma materiala, societatea din oficiu sau la cererea actionarilor le va elibera cate un certificat de actionar. Acesta trebuie sa cuprinda datele prevazute de lege referitoare la cuprinsul actiunilor, atat nominative cat si la purtator, potrivit art. 93 alin. 2 si in plus:

- numarul si valoarea nominala a actiunilor, proprietate a actionarului,

-pozitia la care actionarul este inscris in registrul actionarilor si, dupa caz,

-numarul de ordine al actiunilor (art. 97).

Indiferent de tipul lor -nominative sau la purtator -actiunile au urmatorul cuprins :

-denumirea si durata societatii,

-data actului constitutiv, numarul din registrul comertului sub care este inmatriculata societatea, codul unic de inregistrare si numarul Monitorului Oficial al Romaniei, Parta a IV-a, in care s-a facut publicarea,

-avantajele acordate fondatorilor.

Tipul actiunilor -nominative sau la purtator - este determinat prin actul constitutiv. Daca actul constitituiv nu determina felul actiunilor, acestea vor fi nominative.

Actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative (art. 92 alin. 2).

Legea 31 1990 prevede si posibilitatea convertirii actiunilor, a celor nominative in actiuni la purtator si invers, prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor, luata in conditiile art. 115 (art. 92 alin. 4).   

→ Articolul 94 reglementeaza categorii de actiuni, denumite ordinare, care confera posesorilor drepturi egale (alin. 1), si care cuprind toate tipurile de actiuni: nominative, la purtator, dematerializate, pe suport hartie, si categorii de actiuni care confera drepturi diferite denumite (alin. 2), actiuni preferentiale, cu dividend prioritar fara drept de vot, ce confera titularului (art. 95 alin. 1):

-dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar, inaintea oricarei alte prelevari; In caz de intarziere a platii dividendelor, actiunile preferentiale vor dobandi drept de vot, incepand de la data scadentei obligatieie de plata a dividendelor ce urmeaza a fi distribuite in cursul anului urmator sau, daca in anul urmator adunarea generala hotaraste ca nu vor fi distribuite dividende, incepand de la data publicarii respectivei hotarari a adunarii generale, pana la plata efectiva a dividendelor restante(art. 95 alin. 4).

-drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, inclusiv dreptul de a participa la adunarea generala, cu exceptia dreptului de a participa si de a vota, in temeiul acestor actiuni,.

Actiunile preferentiale, nu pot depasi o patrime din capitalul social si vor avea aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare (art. 95 alin. 2). Nu pot fi titulari de actiuni preferentiale: reprezentantii, administratorii si cenzorii societatii.

Actiunile preferentiale si actiunile ordinare pot fi convertite dintr-o categorie in alta prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor (art. 95 alin. 4), luata in conditiile art. 115.

Actiunile cu dividend prioritar fara drept de vot nu pot fi detinute de catre administratoriii, directorii, respective membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere.

O alta categorie de actiuni sunt actiunile proprii dobandite de societatile comerciale. In principiu, potrivit art. 103 alin.1, societatea nu poate dobandi propriile actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza in nume propriu, dar pe seama altei societati, decat daca hotaraste adunarea generala extraordinara a actionarilor.

In acest sens, adunarea generala extraordinara autorizeaza :

- dobandirea actiunilor proprii de catre societate ;

- modalitatile de dobandire ;

-numarul maxim de actiunice urmeaza a fi dobandite ;

-contravaloarea lor minima si maxima;

-perioada efecuarii operatiunii, care nu va putea depasi 18 luni de la data publicrii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV-a.

Societatea dobandeste propriile actiuni cu autorizarea adunarii generale extraordinare numai daca (art. 103 alin. 3, 4, 5) :

-valoarea actiunilor proprii, dobandite de societate, inclusiv a celor aflate in portofoliul sau nu poate depasi 10% din capitalul social subscris;

- actiunile sunt integral liberate si capitalul social subscris este integral varsat;

-plata actiunilor dobandite in acest fel se face numai din profitul distribuibil si din rezervele disponibile ale societatii, cu exceptia rezervelor legale ,inscrise in ultima situatie financiara anuala aprobata .

Raportul de gestiune care insoteste situatia financiara anuala va trebui sa arate, potrivit art.103 alin.6 :

-motivele care au determinat dobandirea de actiuni proprii ;

-numarul, valoarea nominala, contravaloarea actiunilor dobandite;

-fractiunea de capital social pe care actiunile o reprezinta.

Daca actiunile proprii sunt dobandite in altfel de conditii decat cele prevazute de Legea 31 1990, republicata si modificata, ele vor trebui instrainate in modul stabilit de adunarea generala extraordinara in termen de cel mult un an de la data subscrierii lor. Actiunile neinstrainate in acest termen vor trebui anulate, societatea fiind obligata sa reduca corespunzator capitalul social.

Restrictiile referitoare la dobandirea propriilor actiuni de catre o societate comerciala, prevazute la art 103, nu sunt aplicabile daca societatea dobandeste un numar determinat de actiuni proprii, integral liberate, in vreuna dintre urmatoarele situatii (art.104):

-cu scopul de a reduce capitalul social, prin anularea unui numar de actiuni proprii de o valoare corespunzatoare reducerii;

-pentru cesionarea catre personalul societatii a unui numar de actiuni proprii, in limitele si in conditiile aprobate de adunarea generala a actionarilor;

-prin efectul succesiunii universale sau al fuziunii ori al unei hotarari judecatoresti pronuntate intr-o procedura de urmarire silita impotriva unui debitor al societatii;

-cu titlu gratuit;

-in scopul regularizarii cursului actiunilor proprii pe piata bursiera sau pe pita organizata extrabursiera, dar numai cu avizul Comisiei Nationale de Valori Mobiliare.

O societate nu are dreptul sa acorde avansuri, sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor actiuni de catre un tert (art.105 alin.1).

Potrivit legii, dobandirea propriilor actiuni se poate face si prin constituirea de garantii reale mobiliare asupra propriilor actiuni, fie direct,fie prin persoane care actioneaza in nume propriu dar pe seama societatii (art.105 alin 2).Actiunile astfel dobandite vor fi contabilizate separat.

Actiunile proprii dobandite de societate, cu autorizarea adunarii generale extraordinare a actionarilor, potrivit art.103, nu dau drept la dividende, si nici la la vot in adunarile generale pe durata posedarii lor de catre societate (art.107).

►Conditiile de emitere a actiunilor.

a. Actiunile pot fi emise :

- numai la o suma cel putin egala cu valoarea lor nominala (art. 92 alin.1) ;

- numai dupa inmatricularea societatii in registrul comertului, deoarece potrivit art. 93 alin. 1 pct. b cuprinsul actiunii trebuie sa prevada numarul din registrul comertului sub care este inmatriculata societatea.

b. Nu se vor putea emite noi actiuni si nu se va putea majora capitalul social pana nu vor fi complet platite cele din emisiunea precedenta (art. 92 alin.3).

-Actiunile emise de o societate pe actiuni, ca urmare a subscriptiei prin oferta publica de valori mobiliare sunt supuse reglementarilor aplicabile pietei organizate pe care acele actiuni sunt tranzactionate (art. 91 alin.3) in conformitate cu Legea 297/ 2004 privind piata de capital .

►Transmiterea actiunilor.

◦ Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise atat in forma materiala cat si asupra celor emise in forma de dematerializata se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor si prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor (art. 98 alin. 1).

In cazul transmiterii actiunii emise in forma materiala se face mentiune despre transmitere si pe titlu.

Actiunile emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau in cadrul unui sistem alternativ de tranzactionarese transmite potrivit prevederilor legislatiei pietei de capital.

Subscriitorii si cesionarii ulterori raspund nelimitat si solidar pentru plata actiunilor timp de 3 ani, termen care incepe sa curga de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.

Potrivit art.108, actionarii pot instraina atiunile lor si prin oferta publica, astfel ,,actionarii care ofera spre vanzare actiunile lor prin oferta publica sunt obligati sa intocmeasca un prospect de oferta in conformitate cu pevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 297/2004 privind piata de capital.

◦ Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transmite prin simpla traditiune -predare, a acestora (art. 99).

◦ Prin actul constitutiv se pot prevede si alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor (potrivit art.98 alin.1),dupa cum se pot stipula restrictii conventionale privind transmiterea acestora. ,,In masura in care clauzele de restrangere a transmisiunii nu fac decat sa reglementeze aceasta operatiune ele sunt valabile (.) trebuie introduse, insa, in actul constitutiv odata cu intocmirea ,fara sa fie nevoie de modificarea acestuia,,.

◦ Transmiterea actiunilor poate fi restrictionata si prin lege ,astfel ca ,potrivit art 103 alin.1 ,,societatea nu poate dobandi propriile actiuni ,, decat cu aprobarea adunarii generale extraordinare a actionarilor, si cu respectarea dispozitiilor imperative impuse de Legea 31/1990.

►Garantia reala mobiliara asupra actiunilor.

Nu numai actiunile proprii dobandite de societate pot forma obiectul unei garantii reale mobiliare, ci si celelalte tipuri de actiuni.

Consituirea de garantii reale mobiliare asupra actiunilor se face prin intocmirea unui inscris sub semnatura privata. Acesta trebuie sa cuprinda :

-cuantumul datoriei,

-valoarea si categoria actiunilor cu care se garanteaza,

-mentionarea garantiei pe titlu, in cazul actiunilor la purtator si nominative in forma materiala, semnata de creditor si debitorul actionar sau de mandatarii acestora.

Garantia se inregistreaza in registrul actionarilor tinut de consiliul de administratie, respectiv directorat, sau, dupa caz, de societatea independenta care tine registrul actiuonarilor.

Creditorului in favoarea caruia s-a constituit garantia reala mobiliara asupra actiunilor i se elibereaza o dovada a inregistrarii acesteia.

De asemenea, garantia se inregistreaza si la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, data de la care devine opozabila tertilor si dobandeste rangul in ordinea de preferinta a creditorilor.

►Consecintele neplatii varsamintelor. Anularea actiunilor.

Daca actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza (in conditiile cerute pentru constituirea simultana, si prin subscriptie publica, respectiv art. 9 alin. 2 lit. a si b, si art. 21), societatea ii va invita sa-si indeplineasca aceasta obligatie, printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea aIV-a, si intr-un ziar de larga raspandire.

In cazul in care nici in urma acestei somatii actionarii nu vor efectua varsamintele, consiliul de administratie repectiv directoratul, va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative.

Decizia de anularese va publica in in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea aIV-a, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate.

In locul actiunilor anulate vor fi emise noi actiuni purtand acelasi numar, care vor fi vandute. Sumele obtinute din vanzare vor fi intrebuintate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare si de vanzare, a dobanzilor de intarziere si a varsamintelor neefectuate; restul va fi innapoiat actionarilor. Daca din pretul obtinut nu se acopera toate sumele datorate societatii si daca vanzarea nu se realizeaza datorita lipsei cumparatorilor, societatea se va putea indrepta impotriva subscriitorilor si cesionarilor. Daca nu s-au realizat sumele datorate nici in urma acestor formalitati, se va proceda de indata la reducerea capitalului social in proportie cu diferenta dintre acesta si capitalul existent.

►Drepturile si obligatiile actionarilor

Cand actiunea nominativa apartine mai multor persoane drepturile ce decurg din actiune vor fi exercitate de un reprezentant unic desemnat de ceilalti coproprietari (art. 102 pct. 2). Daca actiunea este la purtator, si apatine mai multor persoane de asemenea, trebuie sa-si desemneze un reprezentant comun (art. 102 pct. 3).

→Drepturile actionarilor

Dreptul de a participa la adunarile generale ale actionarilor

Actionarii au dreptul sa participe la adunarile generale, direct sau prin reprezentanti. Pot participa prin reprezentare, in baza unei imputerniciri acordate pentru respectiva adunare generala (art. 125 pct. 1)

Actionarii care nu au capacitate de exercitiu, precum si persoanele juridice pot fi reprezentati/reprezentate prin reprezentantii lor legali care, la randul lor, pot da altor persoane imputernicire pentru adunare generala (art. 125 pct. 2).

Au dreptul de a participa la adunarile generale si titularii de actiuni preferentiale (art. 95 pct. 2, lit. b)

2. Dreptul actionarilor de a adresa consiliului de administratie respectiv directoratului, intrebari in scris, referitoare la activitatea societatii, inaintea datei de desfasurare a adunarii generale, Raspunsurile vor fi date in cadrulo adunarii generale. In cazul in care societatea detine o pagina de internet proprie, in lipsa unei dispozitii contrare in actul constitutiv raspunsul se considera dat daca informatia solicitata este publicatape pagina de internet a societatii, la sectiunea  ,,Intrebari frecvente,, (art. 117 ind. 2 pct. 3)

3. Dreptul actionarilor de a participa in adunarile speciale.

Titularii fiecarei categorii de actiuni se reunesc in adunari speciale, de exemplu, adunarea speciala a titularilor de actiuni nominative, de actiuni la purtator, de actiuni preferentiale, si altele (art. 96).

Actul constitutiv al societatii este cel care stabileste conditiile in care se convoaca, se intrunesc si se desfasoara aceste adunari.

Orice titular al unor asemenea actiuni are dreptul sa participe la aceste adunari (art. 96).

4. Dreptul la vot in adunarile generale

Actionarii exercita dreptul la vot in adunarea generala, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda (art. 120), cu exceptia prevazuta la art. 101 alin.1 care precizeaza ,,orice actiune da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul constitutive nu se prevede altfel.

Actul constitutiv poate limita numarul voturilor apartinand actionarilor care poseda mai mult de o actiuni (art. 101 pct. 2).

Actionarilor, care nu sunt la curent cu varsaminele ajunse la scadenta, li se suspenda exercitiul dreptului la vot (art. 101 pct. 3).

Titularii de actiuni preferentiale nu au dreptul de vot in adunarile generale (art. 95 alin. 2). Totusi, in caz de intarziere a platii dividendelor, actiunile preferentiale vor dobandi drept de vot[19], in conditiile prevazute anterior.

Referitor la actiunile proprii subscrise de societatea comerciala (art. 103 si 103 ind. 1), pe toata durata posedarii lor de catre aceasta dreptul de vot pe care il confera este suspendat.

Dreptul de vot conferit actiunilor grevate de un drept de uzufruct apartine uzufructuarului in adunarile generale ordinare si nudului proprietar in adunarile generale extraordinare (art. 124 alin.1). Iar daca actiunile sunt grevate cu garantii reale mobiliara, dreptul de vot conferit acestora apartine proprietarului (art. 124 pct. 2).

Actionarii pot participa si vota in adunarea generala prin reprezentare, in baza unei imputerniciri acordate pentru respeciva adunare generala (art. 125 pct. 1).

Este interzisa cedarea dreptului de vot ca si exercitarea acestui drept in alt mod decat cel prevazut de lege. Astfel, Legea, 31/1990, precizeaza expres:

- dreptul de vot nu poate fi cedat (art. 128 pct. 1) ;

- orice conventie prin care actionarul se obliga a aexercita dreptul de vot in conformitate cu instructiunile date sau propunerile formulate de societate sau de persoanele sau de persoanele cu atributii de reprezentare este nula (art. 128 pct. 2).

5. Dreptul actionarilor la dividende.

Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel (art. 67 alin. 2), in termenul stabilit de adunarea generala a actionarilor sau, dupa caz, prin legile speciale, dar nu ami tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea va plati o daune-interese pentru perioada de intarziere, la nuvelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare.

Actiunile proprii subcrise de societatea comerciala nu dau dreptul la dividende pe perioada detinerii lor de catre societate (art. 105 alin. alin.1)

Actiunile preferentiale dau dreptul la un dividend prioritar, asa cum am aratat anerior.

6. Dreptul actionarilor de a consulta, raportul cenzorilor, sau dupa caz, al auditorului financiar, care se depune la sediul societatii si la cel al sucursalelor in cele 15 zile care preced intrunirea adunarii generale, (art. 184 alin.1).

Actionarii au dreptul sa ceara consiliului de administratie, respectiv directoratului pe cheltuiala lor, copii de pe aceste documente (art.184 alin.2). Sumele percepute nu pot depasi costurile administrative implicate de furnizarea acestora.

7. Dreptul actionarilor asupra partii cuvenite din lichidarea societatii

Potrivit art. 268 alin.1, dupa terminarea lichidarii, lichidatorii intocmesc situatia financiara finala, prin care arata partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii, insotita de raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorilor financiari .

○Obligatiile actionarilor.

1. Principala obligatie a actionarilor este de a efectua varsamantul subscris.

-Art. 8 lit.d, prevede in acest sens ca ,,la constituire, capitalul social subscris, varsat de viecare actionar, nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Dferenta de capital social subscris va fi varsata, pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la inmatriculare, iar pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii.

-Sau, pentru societatea pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica, se impune ,,ca intregul capital social sa fi fost subscris si fiecare acceptant sa fi varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la C.E.C.-S.A., sau la una dintre unitatile acesteia. Restul de capital social subscris va trebui varsat in termende 12 luni de la inmatriculare,,.

2. Daca o actiune este proprietatea indiviza sau comuna a mai multor persoane, actionarii raspund nelimitat si solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate (art. 102 alin. 4).

De altfel, potrivit art. 109, situatia actiunilor trebuie sa fie cuprinsa in anexa la situatia financiara anuala si, in mod special, sa se precizeze daca ele au fost integral liberate si, dupa caz, numarul actiunilor pentru care s-a cerut fara rezultat, efectuarea varsamintelor.

Obligatiunile

Obligatiunea este un titlu comercial de valoare, negociabil, emisa de societatea pe actiuni, care incorporeaza o creanta pe termen lung asupra acesteia.

Obligatiunile confera titularilor de obligatiuni -numiti obligatari - drepturi de creanta, egal, ce corespund valorii nominale a obligatiunilor.

Regulamentul C.N.V.M. nr. 5/2003cu privire la ofertele publice de valori mobiliare denumeste obligatiunile emise de societatile comerciale drept ,,obligatii corporatiste .

►Natura juridica a obligatiunii

Natura juridica a obligatiunii se poate defini prin comparatie cu cea a actiunii:

1. Actiunea este o fractiune egala a capitalului social,

Obligatiunea este fractiune egala a unui imprumut unic pe care-l face societatea emitenta.

2. Posesiunea actiunii confera titularului calitatea de asociat/actionar, din care rezulta posibilitatea pentru acesta de a exercita anumite drepturi patrimoniale (dreptul la beneficii, dreptul la partea din patrimoniul societatii dupa lichidare) si nepatrimoniale (dreptul de a participa la adunarile generale, dreptul la vot).

Posesinea obligatiunii confera calitatea de creditor, obligatarului, cu posibilitatea pentru acesta de a exercita drepturile referitoare la suma ce reprezinta valoarea obligatiunii subscrise, la dobanzile aferente acesteia.

3. Raportul juridic ce sta la baza emisiunii de actiuni este un raport societar cu efecte juridice deosebite, diferit de raportul juridic care da nastere emisiunii de obligatiuni: imprumut, convertirea unui debit ce rezulta dintr-un cont curent, convertirea unor actiuni in obligatiunii, dare in plata.

Actiunile si obligatiunile au in comun:

- natura de titluri comerciale de valoare, egociabile ,,cu corolarul circulatiei,,;

- regimul lor juridic al obligatiunilor din aceeasi emisiune, este unitar: obligatiunile, ca si actiunile, potrivit art. 168 lit. f sunt nominative si la purtator iar prospectul de emisiune publicat de administratorii societatii trebuie sa indice tipul acestora.

Ca si actiunile, obligatiunile nominative pot fi emise: in forma materiala, pe suport hartie, sau in forma dematerializata, prin inscriere in cont (art. 67 alin. 3). Obligatiunile la purtator pot fi emise numai pe suport hartie.

Drepturile incorporate in titlu apartin si pot fi exercitate numai de posesorul titlului (art. 1909 Cod civil) al carui nume nu este mentionat pe titlu. Obligatiunea nominativa are mentionate pe titlu: numele, prenumele si domiciliul obligatarului, respective, denumirea si sediul acestuia .

►Continutul obligatiunii.

Titlurile obligatiunilor trebuie sa cuprinda datele prevazute in legislatia pietei de capital (Legea 297/2004 privind piata de capiatl).

Obligatiunile trebuie sa poarte semnatura a 2 membri ai consiliului de administratie, respective ai directoratului, sau, dupa caz, semnatura administratorului unic, respectiv a directorului general unic (art. 170 pct. 4 coroborat cu art. 93 pct. 4)

►Conditiile emiterii de obligatiuni

- Emiterea de obligatiuni este hotarata de adunare a generala extraordinara (art. 113 lit. l ).

- Valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi mai mica de 2,5 lei (art. l67 alin. 1 ).

- Obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala si acorda posesorilor lor drepturi egale (art. l67 alin. 2).

- Valoarea nominala a obligatiunilor converibile in actiuni va trebui sa fie egala cu cea a actiunilor (art. l70 alin. 5).

Pentru a emite obligatiuni prin oferta publica (de vanzare) administratorii unei societati comerciale vor publica un prospect de emisiune aprobat de C.N.V.M. (art. l83 alin.1din Legea 297/2004). Deoarece legea nu precizeaza unde se publica prospectul de emisiune, acesta se va publica in presa.

Oferta publica de vanzare va fi facuta printr-un intermediar autorizat sa prestaze servicii de investitii financiare (art. l83 alin.2 din Legea 297/2004

Prospectul de oferta va cuprinde informatii necesare investitorilor, pentru a realiza o evaluare in cunostinta de cauza privind :

- situatia activelor si pasivelor,

-situatia financiara,

-profitul sau pierderea,

-perspectivele emitentului -a societatii comerciale - si ale entitatii care garanteaza indeplinirea obligatiilor asumate de emitent, daca este cazul, precum si a drepturilor aferente respectivelor valori mobiliare-obligatiuni (art.l84 alin.1 din Legea 297/2004),

Prospectul de oferta aprobat de C.N.V.M. este valabil 12 luni dupa publicare, putand fi folosit in cazul mai multor emisiuni, in acest interval, cu conditia actualizarii acestuia (potrivit art. 179 din Legea 297/2004).

►Subscrierea obligatiunilor .

Obligatiunile vor fi subscrise pe exemplarele prospectului de emisiune. Valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata (art. 170 pct. 1 si 2)

►Transmiterea obligatiunilor.

○ Dreptul de proprietate asupra obligatiunilor nominative emise in forma materiala se se transmite prin declaratia facuta in registrul obligatiunilor si prin mentiunea pe titlu, semnata de cedent si de cesionar; partile pot fi reprezentate si prin mandatari.

○ In cazul obligatiunilor dematerializate, dreptul de proprietatea se transmite prin declaratia facuta in registrul obligatiunilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor.

○ Transmiterea dreptului de proprietate asupra actiunilor la purtator se face prin simpla remitere materiala, respectiv prin traditiunea acestora .Cesiunea obligatiunilorla purtator, ca si a actiunilor la purtator, are caracteristicile unui contract real.

Posesorul de buna credinta al titlului este considerat proprietar, fiind in drept sa exercite drepturile incorporate in acesta (potrivit art.1909 Cod civil).

○ Obligatiunile emise prin oferta publica se transmit in conditiile Legii 297/2004, art. 183-192.

►Drepturile detinatorilor de obligatiuni.

Detinatorii de obligatiuni, in calitatea lor de creditori ai societatii, beneficiaza de anumite drepturi:

1. de a se intruni in adunarile generale ale obligatarilor, care se organizeaza si functioneaza dupa principiile adunarii generale ale actionarilor (art. 171);

2. de a rambursa la scadenta sau anticipat, obligatiunile, cu dobanzile aferente (art. 176 alin.1 si 2) ;

3. de a converti obligatiunile existente in alte tipuri de obligatiuni, sau in actiuni ale societatii emitente, in conditiile stabilite in prospectul de oferta publica (art. 176 alin. 3) ;

Dreptul de a se intruni in adunari generale.

Legea 31/1990, reglementeaza posibilitatea organizarii obligatarilor in adunari generale, in vederea apararii drepturilor lor.

Convocarea adunarii generale se face pe cheltuiala societatii care a emis obligatiunile, la cererea unui numar de detinatori care sa reprezinte a patra parte din titlurile emise si nerambursate. Dupa ce au fost numiti reprezentantii detinatorilor de obligatiuni si acestia pot cere convocarea adunarii generale.

Adunarii generale a obligatarilor - in ceea ce priveste formele, conditiile, termenele convocarii, depunerea titlurilor si votarea, i se aplica dispozitiile prevazute pentru adunarea ordinara a actionarilor.

La adunarea generala a obligatarilor au dreptul sa participe toti detinatorii de obligatiuni din aceeasi emisiune. Obligatarii pot fi reprezentati in adunare prin mandatari, in privinta carora legea introduce o restrictie, in sensul ca, nu pot avea aceasta calitate ,,administratorii, directorii, respective, membrii directoratului, ai consiliului de supraveghere ori cenzorii sau functionarii societatii (art. 171 alin. 5). Potrivit art. 172 alin.1, adunarea generala a detinatorilor de obligatiuni, in conditiile in care este legal constituita este indreptatita:

a. sa numeasca un reprezentant al detinatorilor de obligatiuni si unul sau mai multi suplenti, cu dreptul de a-l reprezenta fasa de societate si in justitie ,fixandu-le remuneratia; acestia nu pot lua parte la administrarea societatii ,dar vor putea asista la adunarile sale generale ;

b. sa indeplineasca toate actele de supraveghere si de aparare a intereselor lor commune sau sa autorizeze unreprezentant cu indeplinirea lor ;

c. sa constituie un fond, format dintr-o parte a dobanzilor cuvenite obligatarilor, pentru cheltuielile necesare apararii drepturilor lor; stabileste regulili pentru gestiunea acestui fond;

d. sa se opuna la orice modificare a actului constitutiv sau a conditiilor imprumutului, prin care s-ar putea aduce atingere drepturilor detinatorilor de obligatiuni ;

e. sa se pronunte asupra emiterii de noi obligatiuni.

Hotararile adunarii vor fi aduse la cunostinta societatii, in termen de cel mult 3 zile de la data doptarii lor.

Pentru validitatea deliberarilor hotararea se ia dupa cum urmeaza:

-in vederea numirii reprezentantului obligatarilor, a indeplinirii actelor de supraveghere si constituirea fondului necesar cheltuielilor, hotararea se ia cu o majoritate reprezentand cel putin o treime din titlurile emise si nerambursabile;

-in vederea executarii opozitiei la modificarea actului constitutiv sau a conditilor imprumutului si pentru emiterea de noi obligatiuni, este necesara prezenta in adunare a detinatorilor reprezentand cel putin doua treimi din titlurile nerambursate si votul favorabil a cel putin patru cincimi din titlurile reprezentate de adunare.

Hotararile adunarii sunt aduse la cunostinta societatii, in termende cel mult 3 zile de la adoptarea lor.

Hotararile adoptate de adunarea obligatarilor sunt opozabile si detinatorilor de obligatiuni care nu au luat parte la adunare sau care au votat contra. Acestia sunt indreptatiti :

-sa ceara inserarea in procesul verbal al sedintei, faptul ca nu au participat la adunare sau ca au votat contra ;

-sa atace in justitie hotararile adunarii obligatarilor.

Termenul si efectele aplicabile actiunii in justitie impotriva hotararilor adunarii generale a obligatarilor de catre cei indreptatiti sunt aceleasi ca pentru actiunea in justitie impotriva hotararilor adunarii generale a actionarilor (art. 132-133).

►Rambursarea obligatiunilor.

Obligatiunile se ramburseaza de societatea emitenta :

- la scadenta,

- anticipat, inainte de scadenta.

○ La scadenta fiecare titular de obligatiune va primi suma de bani corespunzatoare valorii nominale a obligatiunii si dobanda aferenta mentionata pe titlu, langa tabloul platilor in capital si celelalte date (prevazute de art. 168).

○ Inainte de scadenta, pot fi rambursate obligatiunile din aceeasi emisiune si cu aceeasi valoare nominala, prin tragere la sorti. In acest caz rambursarea se face la o suma superioara valorii lor nominale, stabilita de societate si anuntata public cu cel putin 15 zile inainte de data tragerii la sorti.

►Convertirea obligatiunilor.

Obligatiunile convertibile, existente pot fi preschimbate in alt tip de obligatiuni sau in actiuni ale societatii emitente. Conditiile in care pot fi convertite obligatiunile sunt stabilite in prospectul de oferta publica, ceea ce inseamna ca obligatiunile convertibile in actiuni trebuie sa fie emise in urma unei oferte publice.

Conversiunea obligatiunilor in actiuni este un atribut al adunarii generale extraordinare a actionarilor (art.113 pct. k). Aceasta are ca rezultat majorarea capitalului social al societatii cu valoarea obligatiunilor convertite.

Organele societatii pe actiuni.

Elementul constitutiv al personalitatii juridice al societatii comerciale, respectiv al societatii pe actiuni este dat de existenta organelor deliberative, de executare si de control :

- adunarea generala a actionarilor, organ deliberativ, prin excelenta colectiv, reprezinta vointa colectiva a societatii prin intermediul hotararilor sale;

- administratia societatii pe actiuni este asigurata, de adminiostratori potrivit sistemului unitar, dupa caz, de consiliu de supraveghere si directorat potrivit sistemului dualist.

- cenzorii, dupa caz , auditorii, organ de control, care verifica activitatea organelor de gestiune .

Prin urmare, societatea comerciala este organizata si functioneaza pe principiul separatiei de competente intre elementele de structura, specializarea de functii aratata este insa relativa. De exemplu adunarea generala are si un rol de control al activitatii organelor de gestiune propriu-zise (art. 111. pct. 1, lit.d), sau dreptul consiliului de administratie de a participa la elaborarea vointei sociale in limitele stabilite de adunarea generala, de lege, sau de actul constitutiv.

►Adunarile generale ale actionarilor.

Adunarea generala este organul suprem de decizie al societatii, care cuprinde toti actionarii, pentru a forma si exprima vointa sociala.

Adunarile generale sunt de doua feluri: ordinare si extraordinare (art. 110 alin.1). Acestea se tin la sediul societatii, in localul indicat in convocare, daca actul constitutiv nu prevede altfel (art. 110 alin.2).

→ Convocarea adunarii generale

Adunarea generala este convocata de consiliul de administratie, respectiv de directorat ori de cate ori este necesar, in conditiile prevazute de actul constitutiv.     Intrunirea acesteia va avea loc in cel putin 30 zile de la publicarea convocarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a -IV (art. 117 alin. 1 si 2).

Convocarea se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a ,si intr-unul dintre ziarele de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii, sau din cea mai apropiata localitate.

Convocarea se face in urmatoarele moduri, daca nu sunt interzise prin actul constitutiv sau prin lege si daca toate actiunile sunt nominative (art. 110 alin. 4) - numai prin scrisoare recomandata,

sau, daca actul constitutiv permite, avand incorporata, atasata sau logic asociata semnatura electronica, prin scrisoare transmisa pe cale electronica, extinsa, expediata cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii adunarii, la adresa actionarului, inscrisa in registrul actionarului. Schimbarea adreseinnu poate fi opusa societatii, daca nu ia fost comunicata in scris de actionar.

Aceste modalitati de convocare nu pot fi utilizate daca sunt interzise prin actul constitutiv al societatii sau prin dispozitii legale.

Convocarea are urmatorul cuprins:

- locul si data tinerii adunarii,

- ordinea de zi, cu mentionarea explicita explicita a tuturor problemelor ce vor face obiectul dezbaterilor adunarii.

Daca pe ordinea de zi figureaza numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, in convocare se va mentiona ca lista cuprinzand informatii cu privire la numele, localitatea de domiciliu si calificarea profesionala ale persoanelor propuse pentru functia de administrator se afla la dispozitia actionarilor, putand fi consultata si completata de acestia.

Actionarii reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social, au dreptul de a cere introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi.

Cererile se inainteaza consiliului de administratie, respectiv directoratului, in cel mult 15 zile de la publicarea convocarii in vederea publicarii si aducerii la cunostinta celorlalti actionari

→ Am aratat ca adunarea generala poate fi convocata de consiliul de administratie, respetiv directorat, ori de cate ori este nevoie, in conformitate cu actul constitutiv.

Consiliul de administratie, respectiv directoratul este obliga sa o convoace de indata, la cererea actionarilor ce reprezint, individual sau impreuna, cel putin 5% din din capitalul social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii.

Adunarea generala va fi convocata in termen de cel mult 30 de zile si se va intruni in termen de cel mult 60 de zile de la data primirii cerereii.

Daca consiliul de administratie, respectiv directoratul nu convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii va putea autoriza convocarea adunarii generale de catre actionarii care au formulat cererea.

Prin incheierea de autorizare instanta are dreptul:

- sa aprobe ordinea de zi,

-sa stabileasca data de referinta pentru actionarii indreptatiti sa fie instiintati si sa voteze in cadrul adunarii generale,

- data tinerii adunarii generale

- sa stabileasca dintre actionari persoan care va prezida adunarea generala.

Presedintele si secretarul vor semna un proces-verbal prin care se constata

-indeplinirea formalitatilor de convocare,

-data si locul adunarii generale, actionarii prezenti,

-numarul actiunilor,

-dezbaterile in rezumat,

-hotararile luate,

-declaratiile facute de actionari in sedinta, la cererea acestora.

La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum si listele de prezenta a actionarilor. Procesul-verbal se va trece in registrul adunarilor generale (art. 131 alin. 2 si 3).

→Atributiile adunarilor generale

○Atributiile adunarii generale ordinare

Adunarea ordinara se intruneste cel putin odata pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar (art. 111 alin. 1).

In afara de problemele inscrise pe ordinea de zi, adunarea generala ordinara este obligata (art. 111 alin. 2) :

a. sa discute, sa aprobe, sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, dupa caz, de auditorul financiar, si sa fixeze dividendul ;

b. sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii ;

c. in cazul socieatilor ale caror situatii financiaresunt auditate, sa numeasca sau sa demita auditorul financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar ;

d. sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv ;

d. sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului;

e. sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate ,pe exercitiul financiar urmator ;

f. sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii.

Pentru ca deliberarile adunarii ordinare sa fie valide este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot.

Adoptarea hotararilor se realizeaza pe baza principiului majoritatii, si anume ,,hotararile se iau cu majoritatea voturilor exprimate (daca actul constitutiv sau legea nu prevede cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate, potrivit art. 112 alin.1),,.

Daca adunarea n-a putut lucra, deoarece n-au fost indeplinite conditiile referitoare la deliberarile adunarii si la adoptarea hotararilor, adunarea se va intruni dupa a doua convocare. Problemele puse la ordinea de zi a celei dintai adunari vor putea fi deliberate de catre adunarea ordinara convocata a doua oara, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate. Pentru a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata (art. 112 alin.2).

→ Atributiile adunarii generale extraordinare

Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru (art. 113) :

a. schimbarea formei juridice a societatii ;

b. mutarea sediului societatii ;

c. schimbarea obiectului de activitate al societatii;

d. infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel;

e. prelungirea duratei societatii ;

f. majorarea capitalului social ;

g. reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni h. fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii ;

i. dizolvarea anticipata a societatii ;

j. converisa actiunilor nominative in actiuni la purtator si invers;

k. conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta ;

l. conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni;

m. emisiunea de obligatiuni ;

n. oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare.

O parte din atributiile adunarii generale extraordinare, referitoare la, mutarea sediului (b), schimbarea obiectului de activitate (c) majorarea capitalului social (f), va putea fi exercitata prin delegatie si de catre consiliul de administratie, respectiv directorat, daca s-a prevazut acest lucru in actul constitutiv, daca exista o hotarare a adunarii generale extraordinare in acest sens. (art. 114 alin. 2).

Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare, daca actul constitutiv nu prevede altfel, este necesara:

- la prima convocare, prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot,

- la convocarile ulterioare, prezenta actionarilor reprezentand cel putin o cincime din numarul total de drepturi de vot

Hotararile se iau cu votul majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati.

Decizia de modificare a obiectului principal de activitate, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, de divizare sau de dizolvare a societatii se ia cu o majoruitate de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati.

Actul constitutiv poate sa prevada cerinte de cvorum si de majoritate mai mari.

>Adunarea speciala

Titularii unei anumite categorii de actiuni se pot organiza in adunari speciale: adunarea speciala a titularilor de actiuni nominative, adunarea speciala a titularilor de actiuni la purtator, etc.

Modificarea drepturilor sau obligatiilor referitoare la o categorie de actiuni se face numai dupa ce hotararea adunarii generale a fost aprobata de catre adunarea speciala a detinatorilor de actiuni din aceeasi categorie.

Dispozitiile privind convocarea, cvorumul si desfasurarea adunarii generale ale actionarilor se aplica si adunarilor speciale.

Hotararile adoptate de catre adunarile speciale sunt supuse aprobarii adunarii generale corespunzatoare.

>Participantii la sedintele adunarii generale

La adunarea generala participa actionarii, personal sau prin reprezentare. Actionarii pot fi reprezentati de alti actionari, in baza unei procuri speciale. Procura speciala poate fi data si altui coproprietar ,in urmatoarele cazuri:

- daca actiunea este nominativa si devine proprietatea mai multor persoane, acestea vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultand din actiune ,respective pentru a participa la sedintele adunarii generale;

- daca actiunea este la purtator si apartine mai multor persoane, acestea trebuie sa desemneze un reprezentant comun.

Actionarii care nu au capacitate legala si persoanele juridice pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali, care la randul lor, pot da procura speciala altor actionari (art. 125 alin.2).

>Exercitarea dreptului la vot

Potrivit art. 120, actionarii exercita dreptul lor de vot in adunarile generale, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda . Cu toate acestea ,actul constitutiv poate limita numarul voturilor apartinand actionarilor care poseda mai mult de o actiune .

Exista si situatii speciale in privinta exercitarii dreptului la vot

1. in cazul actiunilor grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste actiuni, apartine :

- uzufructuarului ,in adunarile generale ordinare ;

- nudului proprietar,in adunarile generale extraordinare .

2. in cazul actiunilor asupra carora sunt constituite garantii reale mobiliare, dreptul de vot, apartine

- proprietarului .

Legea instituie o interdictie in privinta exercitarii dreptului de vot al administratorului si anume ,,administratorii nu pot vota in baza actiunilor pe care le poseda, nici personal ,nici prin mandatar, descarcarea gestiunii lor sau o problema in care persoana sau administratia lor ar fi in discutie ( art.126 alin.2). Pot vota insa situatia financiara anuala, daca, detinand cel putin jumatate din participarea la capitalul social, nu se poate forma majoritatea legala fara votul lor.

La adunarea generala, actionarii care poseda actiuni la purtator au dreptul de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare, cu cel putin 5 zile inainte de adunare. Depunerea la timp a actiunilor va fi constatata de catre cenzori printr-un proces verbal. Actiunile vor ramane printr-un proces verbal. Actiunile vor ramane depuse cel mult 10 zile de la data adunarii generale.   

Actionarii indreptatiti sa exercite dreptul de vot (si celelalte drepturi )sunt cei inscrisi in evidentele societati sau in cele furnizate de registrul indepedent privat al actionarilor corespunzatoare datei de referinta. Data de referinta este stabilita de aministratorul unic sau consiliul de administratie pentru actionarii care au dreptul sa fie instiintati si sa voteze in cadrul adunarilor generale. Aceasta data nu va depasi 60 de zile inainte ziua la care adunarea generala este convocata pentru prima oara (art.123 alin. 2 ).

Actionarul va trebui sa se abtina de la deliberarile privind operatiunea in care ,are,fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane un interes contrar aceluia al societatii (art. 127 alin.1). Nerespectarea acestei dispozitii atrage raspunderea actionarului de daunele produse societatii, daca, fara votul sau,nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.

In sfarsit, dreptul de vot nu poate fi cedat. Astfel ca, este nula orice conventie care priveste exercitarea intr-un anumit fel a dreptului de vot (art.128).

>Desfasurarea sedintei

Sedinta adunarii generale se va deschide de catre prezedintele consiliului de administratie sau de catre acela care ii tine locul, in ziua si la ora aratate in convocare.

Adunarea generala va alege dintre actionarii prezenti, unul pana la trei secretari.Secretarii au in cadrul adunarii generale urmatoarele atributii :

- verifica lista de prezenta a actionarilor;

- indica capitalul social pe care il reprezinta fiecare;

- indica procesul-verbal intocmit de cenzori, pentru constatarea numarului actiunilor depuse;

- indica indeplinirea formalitatilor cerute de lege si de actul constitutiv pentru tinerea adunarii generale.

Adunarea generala are dreptul sa decida ca operatiunile ce intra in competenta atributiilor secretarilor sa fie supravegheate sau indeplinite de un notar public ,pe cheltuiala societatii .

Procesul-verbal al sedintei adunarii generale va fi intocmit de catre unul dintre secretari.

Presedintele va desemna dintre functionarii societatii unul sau mai multi secretari tehnici pentru a lua parte la executarea operatiunilor prevazute in sarcina celorlalti secretari, alesi initial de adunare.

Presedintele si unul dintre secretari vor semna un proces-verbal care constata indeplinirea formalitatilor de convocare:

- data si locul adunarii generale;

- actionarii prezenti;

- numarul actiunilor;

- dezbaterile in rezumat;

- hotararile luate;

- declaratiile facute de ei in sedinta la cererea actionarilor (art.37 alin.).

La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum si listele de prezenta a actionrilor .

Procesul-verbal va fi trecut in registrul adunarii generale.

>Hotararile adunarii generale

Hotararile luate de adunarile generale,n limitele legii sau actului constitutiv, sunt obligatorii pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

Hotararile vor fi executate numai dupa indeplinirea formalitatilor ,care le face,in acelasi timp, si opozabile fata de terti:

1. hotararile vor fi depuse in termen de 15 zile la oficiul registrului comertului, pentru a fi mentionate in registru, dupa care

2. vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Daca aceste hotarari implica modificarea actului constitutiv, se va publica numai actul aditional ce cuprinde textul integral al clauzelor modificate.

Anularea hotararilor

In termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, hotararile contrare legii sau actului constitutive pot fi atacate in justitie de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze in procesul-verbal al sedintei acest lucru (132 alin. 2).

Daca se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la actiune este imprescriptibil ,iar cererea poate fi formulata si de orice persoana interesata.

Actiunea in anularea hotararii adunarii generale se va introduce la tribunalul in a carui raza teritoriala isi are sediul societatea. Daca au fost introduse mai multe actiuni in anulare, ele pot fi conexate. Cererea se va judeca in camera de consiliu.

Pentru a fi opozabila tertilor hotararea irevocabila de anulare va fi mentionata in registrul comertului si publicata in in Monitorul Oficial al Romaniei.

Instanta, la cererea reclamantului, suspenda pe calea ordonantei presedentiale, executarea hotararii atacate, odata cu intentarea actiunii in anulare. Presedintele, incuviintand suspendarea, poate oblige pe reclamant la o cautiune. In termen de 15 zile de la pronuntare, se poate face recurs impotriva ordonantei de suspendare.

>Retragerea din societate a actionarilor

Daca actionarii nu sunt de acord cu hotararile luate de adunarile generale referitoare la schimbarea obiectului pricipal, la mutarea sediului sau la forma societatii au dreptul sa se retraga din societate.

Odata cu retragerea din societate actionarii au dreptul sa obtina de la societate contravaloarea actiunilor pe care le poseda, la valoarea medie determinata de catre un expert autorizat, prin folosirea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (E.V.S) ( art. 134).

Actionarii, odata cu declaratia de retragere, vor preda societatii actiunile lor (art. 134 alin. 3), pe care societatea le va dobandi in conditiile art. 103 alin. 7.

►Administratia societatii pe actiuni

Legea nr. 441/2006 a adus o serie de modificari substantiale ale structurii consiliului de administratiei al societatilor pe actiuni si statutului administratorilor acestui tip de societati.

1. Crearea a doua sisteme de administrare a societatilor pe actiuni: sistemul unitar si sistemul dualist (ultimul, optional):

A. Sistemul unitar (administrarea societatii este realizata de consiliul de administratie).

Notam o serie de caracteristici ale acestuia:

- separatie intre functia neexecutiva, de control (administrator neexecutiv) si cea executiva (directori) - separatie obligatorie, in cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de audit;

- consiliul de administratie are o serie de competente de baza care, pe de o parte, nu ii pot fi retrase prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor1 si pe care, pe de alta parte, consiliul nu le poate delega directorilor societatii - art. 142 alin (2);

- in cazul delegarii functiei executive catre directori, administratorii neexecutivi constituie majoritatea in Consiliul de administratie (art. 1381);

- notiunea de director (un concept nou) reprezinta administratorul sau persoana din afara Consiliului de administratie careia i-au fost delegate din partea Consiliului de administratie atributii de conducere a societatii (noua lege inlocuieste comitetul de directie - organ colegial, cu reguli stricte, rigide de intrunire si luare a deciziei - cu directorii - activitate si raspundere individuala, nu colegiala - art. 143 alin. (5);

- numar minim de administratori (in cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare) - art. 137 alin. (2);

- prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se poate prevedea ca unul sau mai multi membri ai consiliului de administratie trebuie sa fie independenti (legea prevede, cu titlu exemplificativ, criterii de evaluare a independentei administratorilor) - art. 1382

a) In domeniile de competenta expres rezervate de lege in sarcina consiliului de administratie adunarea generala poate interveni doar indirect, prin numirea sau revocarea administratorilor si prin stabilirea, in acest fel, a componentei consiliului de administratie.

b) Crearea de comitete consultative in cadrul consiliului de administratie (ex. comitet de audit, comitet de remuneratie) - comitetul de audit este obligatoriu pentru societatile supuse auditarii; comitetul de audit include un administrator independent, asadar societatile supuse obligatiei de auditare, asadar consiliul de administratie al societatilor pe actiuni obligate la auditare trebuie sa aiba si un administrator independent - art. 1402 - raporturile dintre societate si administratori (directori sau administratori neexecutivi) sunt guvernate de regulile mandatului, neputandu-se incheia pentru indeplinirea acestui mandat un contract de munca.

B. Sistemul dualist (administrarea societatii este realizata de Directorat si Consiliul de Supraveghere).

Notam o serie de caracteristici ale acestuia:

i. Directoratul

- membrii directoratului sunt numiti de consiliul de supraveghere; ei nu pot fi concomitent membri ai consiliului de supraveghere - art. 1532;

- membrii directoratului pot fi revocati oricand de catre consiliul de

supraveghere, sau daca se prevede astfel in actul constitutiv, de catre adunarea generala a actionarilor;

- asigura, in exclusivitate, conducerea societatii pe actiuni - art. 1532 alin. (1);

- exercita functia de reprezentare legala - art. 1533;

Poate avea calitatea de membru al comitetului de audit oricare dintre administratorii neexecutivi, dar legea impune ca macar unul dintre ei sa aiba "experienta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar." (art. 1402 alin.2).

Termenul "experienta" folosit de lege nu implica, in mod necesar, ca aceasta persoana sa aiba calitatea de auditor, expert contabil, intrucat sarcina comitetului de audit nu este cea de a realiza auditul intern sau de a intocmi situatiile financiare, ci de a organiza activitatea de audit intern, audit financiar, raportand in acest sens si formuland recomandari si propuneri catre Consiliul de Administratie si AGA, propuneri ce vor fondamenta decizia acestora de numire a auditorului financiar, de contractare a auditului intern, de alegere a masurilor menite a imbunatati performanta economica a societatii. Experienta relevanta va fi apreciata de Consiliu in momentul numirii administratorului in pozitia respectiva, Consiliul urmand sa informeze Adunarea generala a actionarilor cu privire la alegerea sa.

Administratorii care vor forma comitetul pot fi remunerati suplimentar, in raport cu ceilalti membri ai Consiliului de administratie, pentru activitatea desfasurata in cadrul acestui comitet (care nu consta in derularea activitatii de audit intern, ci in organizarea auditului intern si financiar al societatii, in monitorizarea si raportarea catre Consiliul de administratie si Adunarea generala a actionarilor cu privire la activitatea si concluziile auditorilor interni). Remuneratia administratorilor este stabilita prin actul constitutiv sau prin hotarare a Adunarii generale, dar remuneratia suplimentara (inclusiv pentru atributii in cadrul unui comitet) poate fi fixata si prin decizie a Consiliului de administratie.

Legea nr. 31/1990, in varianta anterioara adoptarii Legii nr. 441/2006, prevedea ca "Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele special prevazute in aceasta lege" in consecinta elementul de noutate al reglementarii recent adoptate este extinderea acestui tip de contract la directori (insa, director in sensul legii 441/2006, administratori sau persoane din afara Consiliului de administratie cu competente de conducere delegate de la Consiliul de Administratie) .

Directorul general si/sau alti directori (daca acestia detin atributii delegate din partea Consiliului de administratie) vor incheia cu societatea un contract de administrare (management), contract incheiat nu pentru ca sunt cumulate doua atributii de administrator si de director general/director, ci pentru ca functia de director general/director implica delegarea unor atributii din partea Consiliului de administratie, care obliga la stabilirea unor raporturi caracterizate de principiul revocabilitatii.

ii. Consiliul de supraveghere:

- membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor - art. 1566 alin. (1);

- numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv, neputand fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11 - art. 1566 alin.

- membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor - art. 1566 alin. (4);

- membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului art. 1538 alin. (1); in cadrul consiliului de supraveghere pot fi create comitete consultative (ex.: audit, remunerare, nominalizare); in cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie -art. 153.

Efecte ale modificarii regimului juridic al raporturilor intre administratori/directori si societatea comerciala pe actiuni Potrivit art. 1371 alin. 3, administratorii si directorii, in sensul Legii nr. 31/1990 nu pot incheia cu societatea un contract de munca pentru indeplinirea mandatului, ci un contract de administrare/management.

Aceasta modificare a regimului juridic atrage o serie de consecinte in plan fiscal si al modului de percepere/virare a contributiilor la sistemele de asigurari sociale.

►Auditul financiar ,auditul intern, cezorii

Precizari prealabile .Potrivit art.160 alin.1,situatiile financiare anuale ale societatilor comerciale ,care intra sub incidenta reglementarilor contabile armonizate cu directivele europene si standardele internationale de contabilitate vor fi audiate de catre auditorii financiari -presoane fizice sau juridice ,in conditiile Legii nr.31/1990 rep.In acest sens, Legea societatilor comerciale distinge doua aspecte :

societatile comerciale ,ale caror situa tii financiare anuale sunt supuse ,potrivit legii ,auditului financiar.Societatile comerciale vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania in acest scop.

societatile comerciale ale caror situatii financiare nu sunt supuse ,potrivit legii ,auditului financiar.In acest caz ,adunarea generala ordinara a societatilor comerciale vor hotari contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor dupa caz .

>Desemnarea cenzorilor .La inceput ,cenzorii sunt alesi de adunarea constitutiva (art.159 alin.1),iar dupa constituire vor fi numiti de adunarea generala (art.162 alin.3).Societatea pe actiuni va avea trei cenzor si tot atatea supleanti ,daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare .In toate cazurile insa numarul cenzorilor trebuie sa fie impar.

>Calitatea cenzorilor .Cenzorii pot fi actionari ,cu exceptia cenzorului expert contabil sau contabil autorizat ,care poate fi tert ce exercita profesia individual ori in forme asociative. Astfel,poate fi cenzor o persoana fizica sau o persoana juridica.

Dintre cenzorii societatii pe actiuni ,cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat,in conditiile legii sau expert contabil.

>Incompatibilitati in raport de calitatea cenzorilor(art.161alin.2). Nu pot dobandi aceasta calitate ,iar daca au fost alesi ,decad din mandatul lor :

a. rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor ;

b. persoanele care primesc sub orice forma pentru alte functii decat aceea de cenzor ,un salariu sau remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta ;

c. persoanele care potrivit legii sunt incapabili sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa ,abuz de incredere ,fals,uz de fals ,inselaciune ,delapidaremarturie mincinoasa ,dare sau luare de mita,precum si alte infractiuni prevazute de Legea nr.31/1990 (persoanele carora le este interzisa functia de administratorsi calitatea de fondator ,potrivit art.138);

d. persoanele care ,pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate ,au atributii de control in cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publicecu exceptia situatiilor prevazute expres de lege .

>Mandatul cenzorilor. Mandatul cenzorilor este de 3 aniputand fi realesi .Legea prevede ca cenzorii sa-si exercite persoal mandatul lor .

>Pierderea calitatii de cenzor. In caz de deces ,impidicare fizica sau legala , incetare sau renuntare la mandat a unui cenzor ,supleantul cel mai in varsta il inlocuieste ( art.162 alin.1). Daca in modul aratat numarul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii ramasi numesc alte persoane in locurile vacante ,pana la intrunirea celei mai apropiate adunari generale .Daca nu mai ramane in functie nici un cenzor, administratorii vor convoca de urgenta adunarea generala ,care va proceda la numirea altor cenzori.

> Drepturile si obligatiile cenzorilor.Cenzorii au urmatoarele drepturi :

sa fie convocati la sedintele consiliului de administratie ( art.151 alin.5);

sa participe la adunarile administratorilor fara dret de vot ( art.164 alin.2) ;

sa fie remunerati cu o indemnizatie fixa, determinata prin actul constitutiv sau de adunarea generala care i-a numit (art.161 alin.3);

sa li se acorde orice alte sume sau avantaje, pe langa remuneratie - ca si administratorilor, numai in baza unei hotarari a adunarii generale ( art.153 alin.1) ;

sa obtina lunar de la administratori o situatie despre mersul operatiunilor ( art.164 alin.1).

Pentru indeplinirea mandatului lor cenzorii au urmatoarele obligatii ( art.154 alin.2 si 3):

sa depuna, inainte de preluarea functiei ,a treia parte din garantia ceruta pentru administratori. Sunt exceptati de la aceasta obligatie cenzorii experti conabili sau contabili autorizati, daca fac dovada incheieii asigurarii de raspundere civila profesionala (art.159 alin.5) ;

sa supravegheze gestiunea societatii ;

sa verifice . daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele ,

. daca registrele sunt tinute regulat,

. daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare ( art.163 alin.1). Referitor la obiectul acestor atributii de control si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit (art.163 alin. 2). Situatiile financiare anuale pot fi aprobate de adunarea generala numai daca aceste sunt insotite de raportul cenzorilor ,sau dupa caz, al auditorilor financiari ( art.163 alin.3).

Potrivit art. 163 alin 4,cenzorii sunt obligati :

sa faca, in fiecare luna si pe neasteptate,inspectii casei si sa verifice existenta titlurilor sau valorilor ce sunt proprietatea societatii sau au fost primite in gaj, cautiune ori depozit;

sa convoace adunarea ordinara sau extraordinara ,cand n-a fost convocata de administratori ;

sa ia parte la adunarile ordinare si extraordinare ,putand face sa se insereze in ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare ;

sa constate regulata depunere a garantiei din partea administratorilor ;

sa vegheze ca dispozitiile legii si ale actului constitutiv sa fie indeplinite de administratori si lichidatori.

sa aduca la cunostinta administratorilor neregulile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si ale prevederilor actului constitutiv pe care le constata;

sa aduca la cunostinta adunarii generale cazurile considerate mai importante.

Cenzorilor le este interzis sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare la operatiunile societatii constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor (art.164 alin.3) .

>Modul de lucru al cenzorilor .Potrivit art 159 alin.3 ,,Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor. Cenzorii pot lucra ,impreuna sau separat .

Cenzorii vor delibera impreuna pentru indeplinirea obligatiei prevazute de art.163 alin.2, iar in caz de neintelegere cenzorii au dreptul sa faca rapoarte separate ,cu obligatia de a le prezenta adunarii generale (art. 165 alin. 1).

Pentru toate celelalte obligatii ,cenzorii au dreptul sa lucreze separat (art.165 alin.2).Deliberarile si contestarile facute in exercitiul mandatului lor ,cenzorii le vor trece intr-un registru special.

>Raspunderea cenzorilor. Potrivit art.166 alin.1,,intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului ,,.Raspunderea cenzorilor este prin urmare contractuala .

Cenzorii raspund solidar fata de societate ,potrivit art. 73 alin.1 :

realitatea varsamintelor efectuate de asociati ;

existenta reala a dividentelor platite ;

existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere ;

exacta indeplinire a hotararilor adunarii generale ;

stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea ,actul constitutive le impun.

Actiunea impotriva cenzorilor apartine si creditorilor societatii ,care o vor putea exercita numai in caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului ,republicata (art. 73 alin.2).

Potrivit art. 155 alin. 1, actiunea in raspundere contra cenzorilor sau auditorilor financiari apartine adunarii generale, care va delibera in prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social ,iar hotararile sa fie luate de actionarii ce detin majoritatea absoluta a capitalului social reprezentat in adunare (daca actul constitutiv nu prevede altfel).

Cenzorul raspunde penal:

-daca nu convoaca adunarea generala in cazul in care este obligat prin lege sa o faca (art.276); Raspund in aceleasi conditii persoana care a cceptat sau a pastrat insarcinarea de cenzor ,contrar art 161 alin.2.si persoana care a acceptat insarcinarea de expert cu incalcarea art. 39 din L.S.C. (art. 277 alin.1).

-daca incalca dispozitiile Legii 31/1990 referitoare la incompatibilitate -ca si fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv (art. 277 alin.3).

Cenzorii raspund civil si penal si in conditile Legii 85/2006, privind procedura insolventei

Expertii de gestiune

Legea 31/1990 ,prevede in art.136 alin.1,posibilitatea ,,pentru unul sau mai multi actionari , detinand cel putin 10% din actiunile reprezentand capitalul social, sa ceara individual sau impreunainstantei sa desemneze unul sau mai multi experti ,insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii, si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial cenzorilor societatii, spre a fi analizat ,,si a se propune masuri corespunzatoare,,.

Prin urmare la cererea unei minoritati de actionari,,gestiunea societatii poate fi analizata de experti -desemnati de instanta .Onorariile expertilor de gestiune vor fi suportate de societate, cu exceptia cazurilor in care sesizarea a fost facuta cu rea credinta.

> Registrele societatii pe actiuni si situatiile financiare anuale

Societatea pe actiuni trebuie sa tina urmatoarele registre (art.177 alin.1):

a. un registru al actioarilor ,in care trebuie sa se mentioneze, dupa caz ,numele si prenumele ,codul numeric personal,denumirea,domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative ,precum si varsamintele facute in contul actiunilor.Evidenta valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public ,tranzactionte pe o piata reglementata ,va fi tinuta de o societate de registru autorizata de C.N.V.M.,potrivit Legii 297/2004.

b. un registru al sedintelor si deliberarilor adunarilor generale ;

c. un registru al sedintelor si deliberarilor consiliului de administratie ;

d. un registru al sedintelor si deliberarilor comitetului de directie ;

e. un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori in exercitarea mandatului lor ;

f. un registru al obligatiunilor ,care sa arate totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate ,precum si numele si prenumele denumirea,domiciliul sau sediul titularilor,cind ele sunt nominative .Evidenta obligatiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionte pe o piata organizata va fi tinuta potrivit Legii 297/2004.Registrele mentionate vor fi tinute diferit ,dupa cum urmeaza :

- registrele prevazute la alin.1 lit.a,b,c si f vor fi tinute prin grija consiliului de administratie ;

- registrul prevazut la lit.d prin grija comitetului de directie ;

- registrul prevazut la lit.e prin grija cenzorilor.

Administratorii sau dupa caz registru independent au obligatia (art.178 alin 1 si 2):

-sa puna la dispozitia actionarilor si a oricaror solicitanti registrele actionarilor si extrase de pe ele ,la cerere,pe cheltuiala acestora ;

-sa puna la dispozitia actionarilor si a detinatorilor de obligatiuni ,registrele sedintelor si deliberarilor adunarii generale si a obligatiunilor .

Registrul actionarilor si registrul obligatiunilor se pot tine manual sau in sistem computerizat .

Pentru tinerea registrului actionarilor respectiv al obligatiunilor in sistem computerizat si efectuarea inregistrarilor si a altor operatiuni legate de acest registru ,societatea comerciala poate contracta cu o societate de registru independent privat.

Tinerea celor doua registre de catre o societate de registru independent autorizat este obligatorie in cazurile prevazute de lege .In cazul in care registrul actionarilor este tinut de catre o societate de registru independent autorizata este obligatorie mentionarea in registrul comertului a firmei si a sediului acesteia precum si a oricaror modificari intervenite cu privire la aceste elemente de identificare .

Situatia financiara anuala

Situatiile financiare anuale se vor intocmi,vor fi verificate sau auditate in conditiile prevazute de lege (art.182 alin.1 si 2).

Administratorii sunt obligati sa prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari,cu cel putin o luna inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale ,situatia financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent ,insotita de raportul lor si de documentele justificative (art.181).

Situatiile financiare anuale ,impreuna cu rapoartele administratorilor ,cenzorilor sau ale auditorilor financiari vor ramane depuse la sediul societatii si cel al sucursalelor ,in cele 15 zile care preced adunarii generale ,pentru a fi consultate de actionari .

Actionarii au dreptul sa ceara consiliului de administratie ,pe cheltuiala lor,copii de pe situatiile financiare anuale si de pe celelalte rapoarte .

Administratorii au obligatia ca,in termende 15 zile de la data adunarii generale, sa depuna o copie de pe situatiile financiare anuale ,insotite de raportul lor,raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari,precum si de procesul verbal al adunarii generale la oficiul registrului comertului, precum si la Ministerul Finantelor Publice in conditiile prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991,republicata ,cu modificarile ulterioare .

Pentru societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 100 miliarde de lei, se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei un anunt prin care se confirma depunerea acestor acte ,pe cheltuiala societatii si prin grija oficiului registrului comertului.

Faptul ca adunarea generala aproba situatiile financiare anuale, nu impiedica exercitarea actiunii in raspundere impotriva administratorilor, directorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari.

D) Functionarea societatilor in comandita pe actiuni

Societatea in comandita pe actiuni este asimilata in privinta reglementarii, societatii pe actiuni (art.187 din LSC), cu exceptia dispozitiilor prevazute de Legea 31/1990.

Particularitatea functionarii societatii in comandita pe actiuni este data de prezenta celor doua categorii de asociati ,comanditati ,care raspund nelimitat si solidar pentru pasivul social ,si comanditari ,a caror raspundere este limitata .

Asociatilor comanditati din societatea in comandita pe actiuni li se vor aplica dispozitiile referitoare la drepturile si obligatiile asociatilor in societatea in nume colectiv si comanditatilor in societate in comandita simpla (art.80-83 ).

Asociatilor comanditari din societate in comandita pe actiuni le sunt aplicabile dispozitiile referitoare la la drepturile si obligatiile asociatilor comanditari din societate in comandita simpla (art. 89-90 ).

>Administratia societatii. Administratori ai societatii in comandita pe actiuni pot fi numai asociatii comanditati .Administratorii pot fi revocati numai de adunarea generala a actionarilor ,printr-o hotarare luata cu majoritatea stabilita pentru adunarile extraordinare .In locul administratorului revocat ,decedat sau pentru care a incetat exercitarea mandatului sau adunarea generala ,cu aceeasi majoritate alege o alta persoana .Numirea trebuie aprobata si de ceilalti administratori ,daca sunt mai multi .Noul administrator devine comanditat.

Raspunderea administratorului revocat.Administratorul revocat raspunde nelimitat fata de terti pentru obligatiile pe care le-a contractat in timpul administratiei sale .Administratorul are insa dreptul sa exercite actiune in regres impotriva societatii

Asociatii comanditati ,care nu sunt administratori ,nu au dreptul sa participe la deliberarile adunarilor generale pentru alegerea cenzorilor ,chiar daca poseda actiuni ale societatii .

E) Functionarea societatilor cu raspundere limitata

> Adunarea asociatilor.Precizari prealabile. Legea nr.31/1990 ,in cazul societatii cu raspundere limitata ,nu face distinctie intre adunarea generala ordinara si adunarea generala extraordinara ca in privinta societatii pe actiuni .Insa adunarea generala a asociatilor hotaraste in conditii de cvorum si majoritate diferite ,in functie de problemele ce formeaza obiectul ordinii de zi.

> Convocarea adunari generale.Convocarea adunarii generale se face de catre :

-administratori.Acestia sunt obligati sa ceara convocarea cel putin odata pe an sau de cate ori este necesar ,la sediul social ;

-un asociat sau un numar de asociati reprezentand cel putin din capitalul social.Ei au dreptul sa ceara convocarea ,ocazie cu care trebuie sa arate scopul acesteia.

Actul constitutiv poate prevede si forma in care sa se faca convocarea .In lipsa acestei stipulatii,convocarea se face prin scrisoare recomandata,cu cel putin 10 zile inainte de ziua fixata pentru tinerea acesteia cu mentionarea ordinii de zi.

> Exercitarea dreptului de vot si adoptaea hotararilor.Vointa societatii este exprimata prin intermediul hotararilor care se iau in adunarea generala.

Dreptul de vot in adunarea asociatilor se exercita proportional cu participarea asociatilor la capitalul social - fiecare parte sociala da dreptul la un vot .Un asociat nu poate exercita dreptul sau de vot in deliberarile adunarii asociatilor, referitoare la aporturile sale in natura sau la actele juridice incheiate intre ele si societate (art.193 alin.2).

Dreptul de vot se exercita, atat prin participare directa ,cat si prin corespondenta ,daca actul constitutiv prevede o dispozitie in acest sens (art.192 alin.2).Potrivit art.193 alin.1 si 2,adunarea generala decide :

- prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si si a partilor sociale ,in afara de cazul in care, in actul constitutiv se prevede altfel ;

- prin votul tuturor asociatilor, pentru hotararile ce au ca obiect modificarea actului constitutiv, in afara de cazul in care ,in lege sau in actul constitutiv se prevede altfel .

Daca adunarea legal constituita nu poate lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii majoritatii cerute ,adunarea convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti (art.193 alin.3).

> Obligatiile adunarii asociatilor.Adunarea asociatilor are urmatoarele obligatii principale(art.194 alin.1) :

a. sa aprobe situatia financiara anuala si sa stabileasca repartizarea profitului net ;

b. sa ii desemneze pe administratori si cenzoru ,sa ii revoce si sa le dea descarcare de activitatea lor ,precum si sa decida contractarea auditului financiar ,atunci cand acesta nu are caracter obligatoriu ,potrivit legii ;

c. sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii ,desemnand si persoana insarcinata sa o exercite ;

d. sa modifice actul constitutiv.

> Administratia societatii .Societatea cu raspundere limitata este administrata de unul sau mai multi administratori ,numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generala .Administratorii pot fi asociati sau neasociati.

Asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social ,au dreptul,potrivit art.177 alin1 :

-sa aleaga unul sau mai multi administratori dintre ei ;

-sa fixeze puterile administratorilor ,durata insarcinarii ,si eventuala lor remuneratie ,afara numai daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel.

Dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator ,in afara de stipulatie contrara (art.75).

Administratorii pot lucra impreuna sau separat .

Daca actul constitutiv dispune ca administratorii sa lucreze impreuna,decizia trebuie luata in unanimitate ;in caz de divergenta intre administratori ,vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social (art.76 alin.1).

Pentru actele urgente ,a caror neindeplinire ar cauza o paguba mare societatii ,poate decide un singur administrator ,in lipsa celorlalti ,care se gasesc in imposibilitate chiar momentana ,de a lua parte la administratie .

> Registrul asociatilor-obligatia administratorilor . Societatea cu raspundere limitata trebuie sa tina ,prin grija administratorilor ,un registru al asociatilor ,in care se vor inscrie ,dupa caz ,numele si prenumele ,denumirea ,domiciliul sau sediul fiecarui asociat ,partea acestuia din capitalul social ,transferul partilor sociale ,sau orice alta modificare cu privire la acestea. Orice dauna pricinuita prin nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea personala si solidara a administratorilor.

Registrul astfel tinut poate fi cercetat de asociati si creditori .

Legea 31/1990 precizeaza ca dispozitiile referitoare la societatea pe actiuni se aplica si societatii cu raspundere limitata ,in privinta :

-intocmirii situatiilor financiare ;

-a fondurilor de rezerva ;

-a reducerii capitalului social .

Dupa aprobarea de catre adunarea generala a asociatilor ,situatiile financiare vor fi depuse de administratori la directiile generale la efinantelor publice competente .Un exemplar al situatiei financiare anuale va fi depus la Oficiul registrului comertului,de catre administratori in termen de 15 zile de la data adunarii generale ,insotit de raportul lor ,al cenzorilor sau al auditorilor financiari precum si de procesul -verbal al adunarii generale la Ministerul Finantelor Publice (art.185 alin.1).

> Obligatia de nonconcurenta ce revine administratorilor si asociatilor.

1.Administratorii nu pot primi ,fara autorizarea adunarii asociatilor ,mandatul de administrator in alte societati concurente sau avind acelasi obiect de activitate ,nici sa faca acelasi comert ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice sub sanctiunea revocarii si raspunderii pentru daune .

2.Asociatul care ,intr-o operatiune determinata ,are ,pe cont propriu sau pe contul altuia ,interese contrare acelora ale societatii nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operatiune .In caz contrar asociatul este raspunzator de daunele pricinuite ,daca fara votul sau ,nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta (art.79 alin.1).

> Controlul de gestiune al societatii -cenzorii.Adunarea asociatilor poate numi unul sau mai multi cenzori,in cazul societatilor ale caror situatii financiare nu intra sub incidenta reglemetarilor contabile armonizate cu directivele europene si standardele internationale de contabilitate (art.160 alin.1).Societatile comerciale ale caror situatii financiare intra sub incidenta reglementarilor contabile armonizate() vor fi auditate de auditori financiari -persoane fizice sau persoane juridice.

Daca numarul asociatilor trece de 15,numirea cenzorilor este obligatorie .

In lipsa de cenzori , fiecare dintre asociati ,care nu este administrator al societatii poate exercita controlul de gestiune ca si asociatul din societatea in nume colectiv (art.199 alin.1) .

Legea prevede ca dispozitiile referitoare la cenzorii societatii pe actiuni se aplica si cenzorilor din societatile cu raspundere limitata (art.199 alin.4).

>Transmiterea partilor sociale.Din punct de vedere al structurii capitalului societatea cu raspundere limitata este o societate de persoane .Societatea cu raspundere limitata nu emite titluri negociabile .In acest sens art.200 din Legea nr.31/1990 ,precizeaza ca societatea cu raspundere limitata nu are dreptul sa emita obligatiuni.

Capitalul social al societatii este divizat pe parti sociale .Desi partile sociale nu sunt titluri negociabile ,legea prevede posibilitatea transmiterii lor,numai daca actul constitutiv o prevede.

Partile sociale se pot transmite:

-intre asociati ,fara nici o conditie in privinta aprobarii transmiterii ;

-catre persoane din afara societatii ,daca transmiterea a fost aprobata de asociatii reprezentand cel putin3/4 din capitalul social.

In cazul dobandirii unei parti sociale prin succesiune ,exista urmatoarele posibilitati:

-daca mostenitorul accepta succesiunea ,si in actul constitutiv exista o clauza de continuare a activitatii societatii cu mostenitorii asociatului decedat ,acesta devine asociat .In cazul in care s-ar depasi maximul legal de asociati din numarul succesorilor ,acestia vor fi obligati sa desemneze un numar de titulari ce nu va depasi maximul legal (art.202 alin.4 );

-daca mostenitorul accepta succesiunea si in actul constitutiv nu exista o clauza de continuare a activitatii societatii cu mosteniorii asociatului decedat ,societatea este obligata la plata partii sociale catre succesori ,conform ultimului bilant contabil aprobat ;

-daca mostenitorul nu accepta succesiunea ,existenta sau inexistenta clauzei de continuare a activitatii societatii cu mosteitorii asociatului decedat ,nu are nici o relevanta,pentru ca acceptarea mostenirii este o facultate ,nu o obligatie .iar clauza are caracte obligatoriu numai fata de asociati.

Transmiterea partilor sociale se face , de obicei ,intre vii ,cu titlu oneros ,pe calea cesiunii .Cesiunea partilor sociale presupune incheierea unui contract de cesiune ,intre asociatul cedent si asociatul cesionar .Legea solicita indeplinirea unor formalitati de publicitate:

-inscrierea contractului de cesiune in registrul comertului ;

- inscrierea contractului de cesiune in registrul de asociati al societatii (art.203 alin.1).

Transmiterea partilor sociale este opozabila tertilor numai din momentul in scrierii in registrul comertului.

Excluderea si retragerea asociatilor

Titlul V din Legea nr 31/1990 republicata reglementeaza excluderea si retragerea asociatilor din societatea in nume colectiv ,in comandita simpla sau cu raspundere limitata .

Poate fi exclus din societate :

a. asociatul care ,pus in intarziere ,nu aduce aportul la care s-a obligat (art.222 alin.1din L.31/1990 rep.) .Aceasta dispozitie are in vedere asociatii din societatea cu raspundere limitata ,din societatea in nume colectiv si asociatii comanditari si comanditati din societatea in comandita simpla ;

b. asociatul (cu raspundere nelimitata ) in stare de faliment -daca este persoana juridica ,sau care a devenit legalmente incapabil -daca este persoana fizica (art.222 alin.1).Aceasta dispozitie are in vedere asociatii in societatea in nume colectiv,si asociatii comanditati in societatea in comandita pe actiuni si in societatea in comandita simpla.

c. asociatul (cu raspundere nelimitata )care se amesteca fara drept in administratia societatii (art. 222 alin.1).

d. asociatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati intrebuinteaza capitalul,bunurile sau creditul societatii in folosul sau sau al unei alte persoane (art.80).

e. asociatul care , fara consimtantul celorlalti asociati

. ia parte ca asociat cu raspundere nelimitata in alte societati concurente sau avand acelati obiect de activitate ,

. face operatiuni pe cont propriu sau al altora, in acelati fel de comert sau intr-unul asemanator (art.82).

f. asociatul debitor ,in cazul in care creditorii particulari ai asociatilor dintr-o societate in nume olectiv fac opozitie impotriva hotararilor adunarii asociatilor de prelungire a duratei societatii peste termenul fixat initial, daca au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotararii(art.206). Daca opozitia a fost admisa, asociatii sunt obligati sa decida, in termenul stabilit de art. 206 alin.2, daca renunta la prelingire sau exclud din societate pe asociatul debitor al oponentului.

Cazurile de excludere enumerate sunt aplicabile si comanditatilor in societatile in comandita pe actiuni (art. 222 alin.2).

Iar in privinta caracterului enumerarii cazurilor de excludere a asociatilor prevazute in art.206 alin.2,opiniile sunt impartite ,intre aceeia care considera ca enumerarea este limitativa si aceeia care considera ca enumerarea este exemplificativa .

Hotararea judecatoreasca de excludere a asociatilor

Excluderea poate fi ceruta de societatea comerciala insasi sau de oricare asociat. Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca.Daca excluderea este ceruta de un asociat, se vor cita societatea ,prin reprezentantul acesteia ,si asociatul parat .Prin hotararea de excludere ,instanta va dispune si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati (art.223 alin.3).

Hotararea irevocabila de excludere se va depune in termen de 15 zile ,la oficiul registrului comertului pentru a fi inscrisa iar dispozitivul hotararii se va publica la cererea societatii in Monitorul oficial al Romaniei,partea a IV-a.

Drepturile ,obligatiile si raspunderea asociatului exclus

Asociatul exclus are dreptul :

-la beneficii pana in ziua excluderii sale ,insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv(art.224 alin.1).

- la o suma de bani care sa reprezinte valoarea unei parti proportionale din patrimoniul social (art.224 alin.2).

Asociatul exclus este obligat:

-sa suporte pierderile pana la ziua excluderii sale

-fata de terti, pentru operatiunile facute de societate pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere. Asociatul este obligat sa suporte consecintele operatiunilor in curs de executare, din momentul excluderii, si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni

Excluderea asociatilor din societatea in comandita simpla si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni

Poate fi exclus din societate:

a. asociatul comanditar si comanditat care pusi in intarziere nu aduc aportul la care s-au obligat,

b. asociatul comanditat in stare de faliment (persoana juridica) sau care a devenit legalmente incapabil (persoana fizica),

c. asociatul comanditat care se amesteca fara drept in administratie (art. 80 si 82 din L.31/1990).

d. asociatul administrator-comanditat-care comite frauda in dauna societatii sau care se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.

Retragerea asociatului din societate

Retragerea din societate este prevazuta in art 226 ,pentru asociatii in nume colectiv, ,in comandita simpla sau in societatea cu raspundere limitata ,iar in art.134 pentru actionari .

Asociatul se poate retrage:

in cazurile prevazute in actul constitutiv,

cu acordul tuturor celorlalti asociati,

in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim, pentru motive temeinice. Temeinicia motivelor este apreciata in baza unei hotarari pronuntata de tribunal, supusa numai recursului ,in termen de 15 zile de la comunicare .

Actionarii se pot retrage din societate daca nu sunt de acord cu hotararile luate in adunarea generala cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate ,la mutarea sediului sau la forma societatii .

Actionarii retrasi din societate au dreptul sa obtina de la societate contravaloarea actiunilor pe care le poseda, la valoarea medie determinata de catre un expert autorizat, prin folosirea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (E.V.S.).Odata cu declaratia de retragere, actionarii vor preda societatii actiunile pe care le poseda (art.134 alin.3). Ca urmare a retrageii actionarilor ,actiunile acestora vor fi dobandite de societate in conditii art. 107 alin. 7.

1.10. Modificarea actului constitutiv al societatii comerciale

1.10.1Precizari prealabile. Actul constitutiv ce sta la baza unei societati comerciale poate fi modificat :

prin hotararea adunarii generale adoptata in conditiile legii ;

printr-un act aditional la actul constitutiv ;

prin hotararea instantei judecatoresti ,in conditiile art.223 alin.3 siart.226 alin.2.

Modificarea actului constitutiv prin hotararea adunarii generale si printr-un act aditional este rezultatul vointei asociatilor .

>Hotararea de modificare a actului constitutiv este luata pentru societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni de catre adunarea generala extraordinara ,care va putea delega exercitiul atributiilor referitoare la aceasta modificare consiliului de administratie sau administratorului unic (art.113 si art.114 din Legea 31/1990).Modificarea decisa astfel priveste :mutarea sediului social ,schimbarea obiectului de activitate ,majorarea capitalului social ,reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de actiuni ,conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta (art.113 lit.b,c,f,g,j ).

Hotararea de modificare se ia in conditiile de cvorum si majoritate cerute pentru adunarea generala extraordinara (art.115din Legea 31/1990).

> Modificarea actului constitutiv printr-un act aditional este obligatorie pentru societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla ,deoarece pentru aceste societati legea nu institutionalizeaza adunarea generala .

> Hotararea instantei judecatoresti pentru modificarea actului constitutiv intervine numai in cazul excluderii sau retragerii unui asociat din societatea in nume colectiv ,societatea in comandita simpla sau societatea cu raspundere limitata (in conditiile art.223 alin.3 si art.226 alin.2).

Forma actului modificator.De regula ,actul de modificare se intocmeste in forma inscrisului sub semnatura privata .In mod exceptional ,actul modificator imbraca forma autentica ,obligatorie ,atunci can acesta are ca obiect :

majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport in natura a unui teren;

modificarea formei juridice a societatii intr-o societate in nume colectiv sau societate in comandita simpla ;

majorarea capitalului social prin subscriptie publica .

Daca modificarea actului constitutiv priveste schimbarea denumirii societatii ,legea solicita prezentarea dovezii eliberata de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei ,iar daca are in vedere continuarea societatii cu raspundere limitata cu asociat unic ,legea solicita declaratia pe propria raspundere privind detinerea calitatii de asociat unic intr-o singura societate cu raspundere limitata (art.17 alin.1).

Procedura de inregistrare a actului modificator presupune doua etape :

1.inregistrarea actului modificator - cu trimiterile la textele modificatoare ale actului constitutiv - in registrul comertului pe baza incheierii judecatorului delegat .In cazurile prevazute de art.223 alin.3 si art.226 alin.2 ,inregistrarea se face pe baza hotararii irevocabile de excludere.

2.trimiterea din oficiu a actului modificator ,spre publicare ,in Monitorul oficial al Romaniei ,partea a IV-a ,de catre registrul comertului ,pe cheltuiala societatii.

Pentru societatea in nume colectiv sau comandita simpla actul modificator al actului constitutiv in forma autentica ,se depune la oficiul registrului comertului si se mentioneaza in acest registru ,fara a fi obligatorie publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei.

Daca se aduc mai multe modificari actului constitutiv ,fie concomitent ,fie succesiv ,acesta va fi actualizat cu toate modificarile la zi,si,in aceasta forma ,va fi depus la oficiul registrului comertului .

Modificarile actului constitutiv al societatii nu atrag creare unei persoane juridice noi.

Opozitia creditorilor particulari ai asociatilor impotriva modificarii actului constitutiv de prelungire a duratei societatii .Modificarea actului constitutiv ca urmare a prelungirii duratei societatii poate afecta creditorii particulari ai asociatilor dintr-o societate in nume colectiv ,societate cu raspundere limitata sau societate in comandita smpla .Acestia pot face opozitie -in conditiile art.62 din Legea nr .31/1990- impotriva hotararii adunarii asociatilor de prelungire a duratei soietatii peste termenul fixat initial ,daca au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotararii. Daca opozitia a fost admisa asociatii trebuie sa decida, in termen de o luna de la data la care hotararea a devenit irevocabila ,daca inteleg sa renunte la prelungire sau sa excluda din societate pe asociatul debitor al oponentului .In acest cazdrepturile cuvenite asociatului debitor ,vor fi calculate pe baza ultimului bilant contabil aprobat .

Cazuri de modificare a actului constitutiv al societatii comerciale

Precizari prealabile.Capitalul social este fix pe durata existentei societatii,el putand fi micsorat - astfel incat sa nu se reduca sub minimul prevazut de lege - sau marit in conditiile modificarii actului constitutiv .

Referitor la , reducerea capitalului social sau reintregirea acestuia Legea 31/1990 face urmatoarele precizari in :

-art.69 ,,Daca se constata o piedere a activului net ,capitalul social va trebui reintregit sau redus inainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit ,,

art.158 ,,Daca administratorii unei societati pe actiuni sau societati in comandita pe actiuni ,constata ca, in urma unor pierderi ,activul net determinat ca diferenta intre totalul activelor si datoriile societatii reprezinta cel putin de jumatate din valoarea capitalului social ,vor convoca adunarea generala extraordinara ,pentru a hotari, reintregirea capitalului social ,reducerea lui la valoarea ramasa sau dizolvarea societatii ,,

art.22 ,,In cazul constituirii societatii pe actiuni sau societatii in comandita pe actiuni prin subscriptie publica ,daca subscrierile publice depasesc capitalul social prevazut in prospectul de emisiune sau sunt mai mici decat acesta ,fondatorii sunt obligati sa supuna aprobarii adunarii constitutive majorarea sau ,dupa caz ,reducerea capitalului social la nivelul subscriptiei ,,

art.209 ,, Cand societatea a emis obligatiuni ,nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor ,decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate ,,

Reducerea capitalului social .Capitalul social poate fi redus daca este sau nu motivat de pierderi .Reducerea capitalului social este motivata de pierderi daca (art.207 alin.1) :

a. se micsoreaza numarul de actiuni sau de parti sociale ;

b. se reduce valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale ;

c. societatea dobandeste propriile actiuni ,urmata de anularea lor.

Reducerea capitalului social nu este motivata de pierderi ,prin (art.207 alin.2) :

a. scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate ;

b.restituirea catre actionari a cotei parti din aporturi ,proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala ;

c.alte procedeee prevazute de lege.

Reducerea capitalului social este decisa prin hotararea adunarii asociatilor.Potrivit art.208 alin.1 reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei ,Partea a IV-a .Hotararea de reducere a capitalului social trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii(art.208 alin.2):

-sa respecte minimul de capital social ,atunci cind legea il fixeaza ;

-sa arate motivele pentru care se face reducerea ;

-sa arate procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.

Dreptul de opozitie al creditorilor societatii al carei capital se reduce

In conditiile art.62,orice creditor al societatii ,a carei creanta este constatata printr-un titlu anterior publicarii hotararii ,poate face opozitie(art.208 alin.3)

Impotriva hotararii de reducere a capitalului social poate face opozitie orice creditor al societatii ,cat si creditorii chirografari .Creditorii chirografai ale caror creante sunt constatate prin titlui anterioare pubblicari hotararii pot sa obtina pe calea opozitiei exigibilitatea anticipata a creantelor lor la data expirarii termenului de doua luni ( pentru hotararea de reducere a capitalului social ) in afara de cazul in care societatea a oferit garantii reale sau personale acceptate de creditori

Capitalul poate fi redus si prin emisiune de obligatiuni .Se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor numai in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate (art.209).

Marirea capitalului social

Capitalul social al unei societati comerciale poate fi marit prin :

a. emisiunea de noi actiuni ;

b. majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura .

>Marirea capitalului social prin emisiune de noi actiuni

O conditie pentru majorarea capitalului social deci pentru emiterea de noi actiuni este ca actiunile din emisiunea precedenta sa fi fost complet platite (art.92 alin.3).

De asemenea ,actiunile emise pentru majorarea capitalului vor fi oferite spre subscriere ,in primul rand actionarilor existenti ,proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda ,acestia putandu-si exercita dreptul de preferinta numai in interiorul termenului hotarat de adunarea generala daca actul constitutiv nu prevede alt termen .Dupa expirarea acestui termen actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului(art.216alin.1).Operatiunea de majorare a capitalului social efectuata fara acordarea dreptului de preferinta catre actionarii existenti ,este lovita de nulitate absoluta .

Dreptul actionarilor de subscriere a noilor actiuni poate fi ridicat ,in total sau in parte , pentru motive temeinice , de catre adunarea generala (art.217 alin.1). In acest caz,convocarea adunarii generale trebuie sa cuprinda :

motivele majorarii capitalului social ;

persoanele carora urmeaza a li se atribui noile actiuni ;

numarul de actiuni atribuit fiecareia dintre aceste persoane ;

valoarea de emisiune a actiunilor si bazele fixarii acesteia ;

Noile actiuni emise in scopul majorarii capitaluui social pot fi reprezentate de aporturi in natura sau de aporturi in numerar.

Daca noile actiuni reprezinta aporturi in natura ,dreptul de preferinta al actionarilor inceteaza .

Noile actiuni, emise atat in schimbul aporturilor in numerar cat si in schimbul aporturilor in natura ,vor trebui platite la data subscrierii ,in proportir de cel putin 30% din valoarea lor nominala si integral ,in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei ,Partea a IV-a ,a hotararii adunarii generale (art.220 alin.1). Cin d s-a prevazut o prima de emisiune ,aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.

Actiunile noi ,emise pentru majorarea capitalului soial ,sunt liberate.potrivit art.210 alin.2,din Legea 31/1990 :

-prin incorporarea rezervelor,cu exceptia rezervelor legale;

-prin incorporarea beneficiilor ,sau a primelor de emisiune ;

-prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra sociatatii cu actiuni ale acesteia .

Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve ,fara a majora capitalul social.

>Marirea capitalului social prin majorarea valorii nimunale a actiunilor existente in schimbul unor aporturi in numerarsi/sau in natura .

Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale ale actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor ,in afara de cazul cand este realizata prin in corporarea rezervelor ,sau a beneficiilor .

Hotararea adunarii generale extraordinare pentru majorarea capitalului social se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei ,Partea a IV-a,acodandu-se pentru exercitiul dreptului de preferinta untermen de cel putin o luna ,cu incepere din ziua publicarii .

>Societatea pe actiuni isi poate majora capitalul social ,cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii (art.212 alin.1,Legea 31/1990),in caz de constituire simultana sau subscriptie publica.

In caz de subscriptie publica ,prospectul de emisiune ,purtand semnaturile autentice a doi administratori,va fi depus la registrul comertului din judetul in care isi are sediul societatea (art.212 alin.2,si art.18 din Legea 31/1990 ).

Potrivit art.212 alin.2, prospectul de emisiune va trebui sa cuprinda :

-data si numarul inmatricularii din registrul comertului ;

-denumirea si deiul societatii ;

-capitalul social subscris si varsat ;

-numele si prenumele administratorilor,cenzorilor si domiciliul lor ;

-ultima situatie financiara aprobata ,raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari ;

-dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire ,daca ,de la aceasta data ,au trecut mai putin de 5 ani ;

-obligatiunile emise de societate ;

-hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni ,valoarea totala a acestora ,numarul si valoarea lor nominala ,felul lor ,relatii privitoare la aporturi ,altele decat in numerar,si avantajele acordate acestora ,precum si data de la care se vor plati dividendele.

Judecatorul delegat la oficiul registrului comertului ,constatand indeplinirea conditiilor legale referitoare la continutul prospectului de emisiune ,la semnaturile autentice ale administratorilor ,la stabilirea datei incheierii subscriptiei, va autoriza publicarea prospectului de emisiune (art.18 alin.4).Daca prospectul de emisiune nu cuprinde toate mentiunile aratate ,acceptantul va putea invoca nulitatea acestuia ,daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar (art.212 alin.3 din Legea 31/1990).

>Capitalul social al unei societati poate fi marit si prin oferta publica in conditiile Legii 297/2004 privind piata de capital (art.213).In acest caz ,administratorii sunt solidar raspunzatori de exactitatea celor aratate in prospectul ,de emisiune ,in publicatiile facute de sociatate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului ,in vederea majorarii capitalului social .

>Majorarea capitalului social se face si/sau prin aporturi in natura :

-atat in cazul emisiunii de actiuni noi,

-cat si in cazul majorarii valorii nominale a actiunilor existente .

Adunarea generala extraordinara care a hotarat majorarea capitalului social prin aporturi in natura va trebui sa numeasca unul sau mai multi experti pentru evaluarea acestor aporturi (art.215 alin.1).Legea 31/1990 interzice aporturile in creante pentru majorarea capitalului social .

Dupa depunerea raportului de expertiza ,adunarea generala extraordinara va fi convocata din nou si in functie de concluziile expertilor ,poate hotari majorarea capitalului social.Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda :

-descrierea aporturilor in natura ,

-numele persoanelor ce efectueza aporturile in natura ,

-numarul actiunilor ce se vor emite in schimbul aporturilor in natura.

Hotararea adunarii generale poate fi luata in mod valabil numai in prezenta a trei patrimi din numarul titularilor capitalului social ,cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social (art.217 alin.3).Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social are efect numai in masura in care a fost dusa la indeplinire in termen de un an de la data sa (art.219).

>Ca si societatea pe actiuni ,societatea cu raspundere limitata isi va majora capitalul ,cu respectarea dispozitiilor privitoare la constituirea acestei societati (art.221 din Legea 31/1990) .

1.11. Fuziunea sau divizarea societatilor comerciale

1.11.1Precizari prealabile .Fuziunea sau divizarea societatilor comerciale se poate realiza in baza modificarii actului constitutiv hotarata de adunarea generala extraordinara (art.113 pct.1). Fuziunea si divizarea sunt cunoscute in literatura juridica drept procedee tehnico-juridice de restructurare a societatilor comerciale.Avand acelasi scop de modificare a societatii acestea sunt reglementate de Legea 31/1990.

1.11.2. Notiunea de fuziune / divizare

Fuziunea societatilor comerciale se face prin doua modalitati absorbire sau contopire .

> Absorbtia presupune inglobarea de catre o societate a uneia sau mai multor societati. Societatile astfel absorbite isi inceteaza existenta .

> Contopirea presupune reunirea a doua sau mai multe societati ,care-si inceteaza existenta pentru a alcatui o societate noua ,care ia fiinta in acest mod .

Patrimoniul unei societati comerciale poate fi impartit integral sau poate suferi o desprindere .

Primul caz de impartire integrala ,numit divizare ,presupune :

- impartirea intregului patrimoniu al unei societati comerciale care isi inceteaza existenta intre doua sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta (art.238 alin.3) .

Al doilea caz de impartire partiala ,numit desprindere , presupune ca :

o parte din patrimoniul societatii comerciale care nu-si inceteaza existenta se desprinde ,si se transmite catre una sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta .

Pot fuziona sau se pot diviza :

- societati de aceeasi forma juridica ;

- societati de forme juridice diferite (art.238 alin.4) ;

- societati in lichidare ,pentru care nu a inceput repartitia intre asociati a partilor ce li s-ar cuveni din lichidare (art.238 alin.5) .

1.11.3 Conditiile fuziunii si divizarii societatilor comerciale.

Fuziunea /divizarea se hotaraste de fiecare societate in parte ,in conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societatii . Daca , prin fuziune sau divizare ,se infiinteaza o noua societate aceasta se constituie in conditiile prevazute de Legea 31/1990 pentru forma de societate convenita .

∙ In vederea realizarii fuziunii/divizarii administratorii intocmesc un proiect,in baza hotararii adunarii generale a actionarilor a fiecareia dintre societatile care participa la fuziune sau la divizare.

∙ Proiectul de fuziune /divizare,potrivit art.241 din Legea 31/1990 ,trebuie sa cuprinda :

a)      forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la operatiune ;

b)      fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizarii ;

c)      stabilirea si evaluarea activului si pasivului ,care se transmit societatilor beneficiare ;

d)      modalitatile de predare a actiunilor sau al partilor sociale si data de la care acestea dau dreptul la dividente ;

e)      raporul de schimb al actiunilor sau al partilor sociale si daca este cazul, cuantumul sultei ; nu vor putea fi schimbate pentru actiuni emise de societatea absorbanta actiunile societatii absorbite al caror titular este, direct sau prin personae iterpuse, societatea absorbanta ori insasi societatea absorbita ;

f)        cuantumul primei de fuziune sau de divizare ;

g)      drepturile care se acorda obligatarilor si orice alte avantaje speciale ;

h)      data situatiei financiare de fuziune /divizare ,care va fi aceeasi pentru toate societatile participante ;

i)        orice alte date care prezinta interes pentru operatiune .