SPALAREA BANILOR - ASPECTE GENERALE

SPALAREA BANILOR - ASPECTE GENERALE

1.1. Ce este spalarea banilor ?

In ultima perioada, mai ales in anii de tranzitie spre economia de piata, criminalitatea economica, sub toate aspectele sale, a inregistrat cresteri alarmante in tara noastra, atat in domeniul public, cat si in cel privat.

Pe fondul scaderii productiei, inflatiei galopante, devalorizarii leului, cresterii amenintatoare a preturilor, a somajului de masa, a cresterii datoriei externe, a degradarii nivelului de trai, a dezvoltarii flagelului coruptiei, in conditiile crizei de autoritate statala, au luat amploare infractiunile din domeniul crimei organizate, constituindu-se teren si mediu propice pentru obtinerea unor sume de bani imense, pe cai ilicite.

Cu atat mai mult, la acest inceput de mileniu, cand relatiile economice internationale cunosc un dinamism fara precedent, data fiind amploarea deosebita a activitatilor economice ce se desfasoara in statele puternic dezvoltate din Europa, America si Asia, creste si se finalizeaza la nivel mondial un numar impresionant de afaceri ilegale, care aduc mari profituri banesti.

Sistemul economic mondial, inghite anual miliarde de dolari proveniti din sfera crimei organizate. Banii murdari, ca produs financiar al afacerilor cu droguri, armament, produse contrafacute, contrabanda, sau rezultati din coruptie, evaziune fiscala, trafic de fiinte umane, prostitutie, etc. sunt ascunsi si transferati succesiv prin conturi bancare si institutii de investitii, dupa ce calatoresc, de cele mai multe ori, prin circuitele mondiale ale finantelor pentru a putea fi ascunsa si deghizata originea ilicita a banilor proveniti din comiterea respectivelor infractiuni.

In general, orice infractiune din domeniul crimei organizate poate genera produse, in special bani, care se urmaresc de catre grupul de infractori sa fie '' spalati '' printr-o reciclare ulterioara, asa incat, sa gaseasca o cale pentru a ascunde sau disimula natura ilicita a castigurilor lor si, in final, a le insera in circuitul financiar legal.

Cu alte cuvinte, spalarea banilor are drept obiectiv deghizarea originii ilicite a banilor obtinuti din comiterea unor infractiuni principale, fiind un proces prin care se da o aparenta de legalitate unor profituri obtinute ilegal de catre infractori care, fara a fi compromisi, beneficiaza ulterior de sumele obtinute.

Aceasta activitate, daca este o reusita pentru infractori, va permite spalatorilor de bani sa mentina controlul asupra veniturilor obtinute si, eventual, chiar le va oferi o aparenta legala pentru sursa lor de venit.

Asistam, de cele mai multe ori fascinati, contrariati, neputinciosi la simbioza perfecta intre profesionistii spalarii banilor si institutiile financiar-bancare, in special cele amplasate pe teritoriul ospitalier al paradisurilor fiscale.

Cu toate ca tot mai multe dintre tranzactiile monetare ale lumii implica transferuri electronice directe totusi, monedele si banii de hartie continua sa circule. Dupa ce sunt plasati in institutii financiar-bancare si de investitii onorabile, considerate ca fiind cele mai performante masini de spalat, banii murdari cedeaza mizeria si criminalitatea originii lor si se integreaza perfect in nebunia si zgomotul burselor, fondurilor de investitii, a afacerilor in general.

Computerizarea si globalizarea au contopit pietele financiare ale lumii intr-un sistem mondial in care persoanele interesate pot fi informate cu toate fluctuatiile de preturi pe marile piete si poate executa, prin intermediul calculatorului, orice operatiuni si tranzactii.

In asemenea conditii, spalarea banilor nu poate fi contracarata decat prin lege, prin inteligenta si, mai ales, prin conjugarea unui efort comun, prin luarea unor masuri ferme, atat in interiorul fiecarui stat cat si la nivel international, in domeniul cooperarii, al schimbului de informatii, asistentei juridice internationale, perfectionarii legislatiei in domeniu si armonizarii acesteia in toate statele.

Domeniul prevenirii si combaterii faptelor privind spalarea banilor obtinuti din afaceri ilicite constituie o preocupare pentru toate natiunile civilizate, iar gandirea politica si juridica romaneasca a condamnat intotdeauna asemenea activitati ilicite, pe care le-a considerat ca fiind grave fapte infractionale.

In aceste conditii, Romania, ca subiect de drept international, care a semnat conventiile privind prevenirea si combaterea spalarii banilor a considerat ca este necesar a crea si la noi instrumentul juridic adecvat pentru combaterea acestor fenomene cu grad de pericol social ridicat.

Astfel, in acest sens, in Romania s-a creat cadrul juridic adecvat pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, in anul 1999, cand Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 21. Intrucat, acest act normativ s-a dovedit a fi prea putin practic, in timp s-au adoptat noi reglementari, prin care s-a incercat sa se legifereze noi masuri care sa raspunda mai bine combaterii si sanctionarii acestui domeniu infractional, ajungandu-se sa se adopte Legea nr. 656 din 7 decembrie 2002 prin care s-a abrogat Legea nr. 21/1999.

Potrivit Legii nr. 656/2002, cu completarile ulterioare, la art. 23, este prevazuta spalarea banilor, ca fiind infractiune, constand in:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri sau in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei;

b) ascunderea sau disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni;

c) dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni.

In legislatia internationala, conform Directivei Consiliului Comunitatii Europene nr. 308 din 10 iunie 1991, spalarea banilor inseamna urmatoarea actiune, atunci cand este savarsita cu intentie :

a) transformarea sau transferarea de proprietate, cunoscand ca o astfel de proprietate provine dintr-o activitate infractionala sau dint-un act de participare la o astfel de activitate, in scopul ascunderii sau disimularii originii ilicite a proprietatii sau in scopul sprijinirii oricarei persoane implicate in comiterea unei astfel de activitati, pentru a se sustrage consecintelor legale ale actiunilor sale;

b) ascunderea sau disimularea naturii, sursei, amplasarii, dispunerii, miscarii, drepturilor reale cu privire la proprietatea sau posesia acesteia, cunoscand ca o astfel de proprietate provine dintr-o activitate infractionala;

c) dobandirea, posesia sau folosirea unei proprietati, cunoscand, la data primirii, ca o astfel de proprietate provine dintr-o activitate infractionala sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate;

d) participarea, asocierea, tentativa de comitere si sprijinirea, incurajarea, inlesnirea, sfatuirea in vederea comiterii oricareia dintre actiunile mentionate in paragrafele anterioare.

1.2. Etape ale spalarii banilor

Activitatea criminala de spalare a banilor murdari este o activitate complexa care se desfasoara in principal in trei faze, respectiv producerea ilicita de bogatii, transformarea acestora in capital licit si reinvestirea sau replasarea mijloacelor financiare obtinute in acest mod.

Spalarea banilor este o infractiune de schimbare sau transfer de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau disimularii originii ilicite a acestor bunuri sau in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei.

Prin spalarea banilor se urmareste pierderea originii ilicite a banilor murdari si investirea lor ulterior in sistemul financiar sau alta activitate economica.

Spalarea banilor este greu de descoperit, este o actiune foarte subtila, aparentele dau nuante de legalitate, mai ales cand parcurg numeroase circuite financiare.

Desigur, infractorii nu au ales in practica o singura metoda de spalare a banilor. Metodele pot varia de la cumpararea si vanzarea unui obiect de lux pana la trecerea banilor printr-o retea complexa internationala, de afaceri legale si prin companii care exista numai ca persoane juridice legale fara a detine activitati comerciale sau a desfasura afaceri. Initial, in cazul traficului de droguri sau altor infractiuni cum ar fi contrabanda, furtul, santajul etc., fondurile rezultate iau in mod curent forma banilor lichizi care trebuie sa fie introdusi prin orice metoda in sistemul financiar.

Operatiunile bancare traditionale de constituire a depozitelor, sau de transfer al banilor si sistemelor de creditare ofera un mecanism vital pentru spalarea banilor, in special, in faza initiala de introducere a numerarului in sistemul financiar.

In ciuda varietatii metodelor folosite, procesul de spalare se realizeaza asa cum s-a mai precizat in trei etape care pot cuprinde numeroase tranzactii efectuate de spalatorii de bani, tranzactii care sunt de natura sa alerteze institutiile financiare asupra activitatilor infractionale, respectiv,

A. Plasarea:

- reprezinta deplasarea fizica a veniturilor obtinute din activitatea ilegala, pentru separarea spatiala de masa infractionala, care ar putea fi supravegheata de organele de aplicare a legii.

B. Stratificarea:

- reprezinta procesul de miscare a banilor intre diferite conturi pentru a le ascunde originea;

- separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de tranzactii financiare proiectate pentru a insela organele de control si pentru a asigura anonimatul.

C. Integrarea:

- revenirea bunurilor astfel spalate la dispozitia infractorilor, cu aparenta provenientei lor din activitati licite;

- furnizarea unei aparente legalitati profiturilor obtinute ilegal.

Daca procesul de stratificare are succes, schemele de integrare vor trimite din nou rezultatele spalarii in circuitul economic, in asa fel incat ele vor reintra in sistemul financiar aparand ca fonduri normale si '' curate '' obtinute din activitati comerciale.

Cei trei pasi de baza se pot constitui in faze separate si distincte. Ei pot aparea insa si simultan sau, mai obisnuit, se pot suprapune. Felul in care sunt folositi pasii de baza depinde de mecanismele de spalare disponibile si de cerintele organizatiilor criminale.

In cadrul procesului de spalare a banilor s-au identificat anumite puncte vulnerabile, puncte dificil de evitat de catre spalatorul de bani si, in consecinta, usor de recunoscut, respectiv:

- plasarea numerarului in sistemul financiar;

- trecerea numerarului peste frontiere;

- transferarea numerarului in si dinspre sistemul financiar.

1.3. Necesitatea de a combate spalarea

banilor

In ultimii ani a intervenit o recunoastere tot mai mare a faptului ca este esential sa se lupte impotriva crimei organizate, urmarindu-se ca infractorii sa fie opriti, ori de cate ori se poate, din actiunile lor criminale de transformare a fondurilor '' murdare '' in fonduri '' curate'', depunand toate eforturile in acest sens.

Utilizarea, in scopul spalarii banilor, a sistemelor financiar-bancare conduce la subminarea institutiilor financiare individuale si, in final, a intregului sistem financiar. In acelasi timp, integrarea crescuta a sistemelor financiare mondiale si indepartarea barierelor puse in fata miscarii libere a capitalului au crescut usurinta cu care banii negri pot fi spalati si complica procesul de urmarire a banilor. Ultimele tendinte au reliefat faptul ca spalatorii de bani isi directioneaza din ce in ce mai mult eforturile pentru angajarea unor intermediari din lumea financiar-bancara sau alte persoane specializate intr-un domeniu sau altul, experti contabili, consultanti financiari, tehnici, juristi, avocati, notari etc. Astfel, lupta impotriva spalarii banilor isi investeste increderea in constientizarea unei game din ce in ce mai largi de persoane fizice si juridice care nu sunt numai cele din sectorul bancar sau financiar.

Banii castigati in mod fraudulos au, invariabil, o natura tranzitorie. Astfel de bani, avand in vedere volumul lor, ii descurajeaza pe investitorii cinstiti, facandu-le deseori concurenta, la care greu sau chiar imposibil se poate face fata. Daca nu este controlat, procesul de spalare a banilor poate submina eforturile depuse pentru existenta unor piete libere si competitive, si afecteaza dezvoltarea unei economii sanatoase.

Spalarea banilor reprezinta un factor major de contaminare a intregii economii, acest fenomen poate eroda integritatea institutiilor financiare ale unei tari prin influentarea cererii de numerar, nivelul ratei dobanzii si ratei de schimb valutar si, in acelasi timp, poate genera inflatie.

Prin procedeele lor ilicite, infractorii pot investi in sectoare ale economiei unde activele pot fi utilizate ulterior ca masini de spalare a banilor. Cu atat mai mult, intr-o economie in care se poate folosi tehnologia avansata care permite transferul rapid de fonduri banesti, lipsa de control asupra spalarii de sume mari de bani poate submina stabilitatea financiara. Cu atat mai grav, poate fi intr-o tara cu o situatie financiara precara, unde scoaterea a milioane si chiar miliarde de dolari anual din procesul normal de crestere economica reprezinta un pericol real la adresa stabilitatii acelei tari.

Strategiile de spalare a banilor include tranzactii care, prin volum, sunt foarte profitabile, si deci atractiva pentru institutiile financiare legale sau alte persoane juridice folosite ca intermediari de catre persoanele fizice care doresc sa transforme fondurile ''murdare'' in fonduri ''curate''. Spalarea banilor orienteaza banii din economia ilegala si ii plaseaza, prin investitii, in economia legala, bazandu-se pe capacitatea si performanta sistemului financiar de a transfera capital si active in cantitati mari si in timp scurt.

Experienta acumulata de retelele crimei organizate este redutabila. In consecinta, se impune colaborarea stransa a organelor si organismelor abilitate sa lupte impotriva acestora, pentru prevenirea generalizarii fenomenului de spalare a banilor. In caz contrar, exista riscul ca banii spalati sa devina '' motorul '' economiei si sa-si impuna propriile '' reguli '', ceea ce inseamna de fapt subminarea sau chiar desfiintarea autoritatii statale si dominarea arbitrajului de tip mafiot.

1.4. Vulnerabilitatea sistemului

economic fata de spalarea banilor

Nevoia de spalare a castigurilor ilicite si de investire a veniturilor rezultate din activitati criminale a dus la mondializarea crimei economico-financiare si la perfectionarea activitatii grupurilor infractionale organizate, care cauta noi teritorii pentru a-si asigura posibilitati sporite de actiune.

Eforturile de combatere a spalarii banilor s-au concentrat in mare masura, asupra procedurilor de constituire a unor depozite de catre institutiile din sectorul financiar deoarece spalarea banilor prin aceasta metoda este mai usor de recunoscut.

Astfel, infractorii au raspuns rapid la masurile luate de sectorul financiar in ultimii ani, recunoscand faptul ca platile efectuate in numerar, in sectorul financiar sunt mai riscante si, pot da nastere ulterior la intrebari incomode pentru ei.

Drept urmare, au fost cautate noi mijloace pentru transformarea banilor castigati ilegal si combinarea lor cu fondurile legitime inca dinainte de a le introduce in sistemul financiar, facand astfel, mult mai dificila detectarea acestora in etapa plasarii. In ultimul timp, tot mai multe cazuri de spalare a banilor imbraca forme din cele mai sofisticate si greu de descoperit, situatii in care numerarul este din ce in ce mai rar folosit.

Bancile, in calitatea lor de prestatori ai unei game largi de servicii de transfer de fonduri si de creditare, pot fi utilizate in toate etapele spalarii banilor de la plasare, la stratificare si pana la integrare. Sistemele electronice de transfer al fondurilor permit transferul rapid al acestora intre conturi sub nume si jurisdictii diferite, iar operatiunile multiple si diversificate in conturi sunt folosite de multe ori ca parte a procesului de spalare a banilor, creand straturi complexe de tranzactii.

In acest context, organizatiile criminale si spalatorii de bani profesionisti doresc sa apeleze la serviciile bancare pentru a-si utiliza fondurile ''murdare''.

Asa cum este organizat sistemul financiar-bancar este caracterizat de un inalt grad de confidentialitate, reguli stricte ale secretului profesional, caracteristici care fac ca dimensiunile criminalitatii bancare sa fie foarte putin cunoscute.

Prin intermediul unor companii si persoane fizice, aceste organizatii genereaza activitatii comerciale internationale false pentru a misca banii iliciti dint-o tara in alta. Ele creeaza iluzia comertului international folosind operatiuni fictive pentru a ascunde si mai mult urmele.

Bancile insa nu reprezinta singurele mecanisme si instrumente prin intermediul carora se pot spala banii. In primul rand, numerosi intermediari financiari furnizeaza servicii care sunt similare cu cele traditionale oferite de banci. Mai mult decat atat, in vederea ocolirii masurilor de combatere a spalarii banilor, aceste persoane isi concerteaza eforturile spre exploatarea sectorului altor institutii financiare decat cele bancare, cum ar fi companii de asigurari, servicii de investitii financiare, case de schimb, cazinouri, agentii imobiliare, etc.

Prin urmare, un sistem exhaustiv de combatere a spalarii banilor se bazeaza pe constientizarea unei varietati de intermediari financiari si non-financiari, precum si a reprezentantilor agentilor economici care trebuie sa coopereze, in mod responsabil, cu autoritatile si sa raspunda in mod activ si eficient impotriva pericolului de a fi implicati in acest fenomen.