Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AdministratieDrept


DOVADA POSESIEI

Drept



+ Font mai mare | - Font mai mic



DOVADA POSESIEI



SECTIUNEA 1

DOVADA ELEMENTULUI MATERIAL

Actele materiale de stapanire care formeaza elementul obiectiv al posesiei vor putea fi dovedite de catre posesor cu orice mijloace de proba, intrucat ele reprezinta fapte, iar nu acte juridice si deci nu sunt vizate de regulile speciale cuprinse in art 1191[1] si urm din C.civ. Este astfel admisibila dovada cu martori si, in aceeasi masura, folosirea unor prezumtii deduse din interpretarea si aprecierea unor acte invocate de pretinsul posesor cum sunt, de exemplu, cele de plata a impozitelor. Desi asemenea acte nu sunt constitutive de posesie, ele pot totusi servi ca mijloace de proba, pentru a se deduce, pe baza lor, existenta lui corpus .

Ea nu ar putea fi insa dedusa din simplul fapt ca impotriva celui care se pretinde posesor a fost exercitata o actiune posesorie, deoarece aceasta nu reprezinta in mod necesar o recunoastere de catre reclamant a calitatii de posesor a paratului.[2]

Cand posesorul pretinde ca a exercitat actele de stapanire prin intermediul unei alte persoane, el va trebui sa faca, in conformitate cu regulile mentionate, dovada actului juridic din care s-a nascut raportul dintre ei .

SECTIUNEA 2

DOVADA ELEMENTULUI PSIHOLOGIC

Odata elementul material dovedit, existenta lui animus, a intentiei speciale cerute pentru posesie este prezumata de lege, prin art 1854[3] din C.civ. In consecinta, nu posesorului i se va pretinde sa o dovedeasca, ci aceluia care o contesta va trebui sa aduca proba ca stapanirea a fost exercitata pentru altul.

Aceasta nu inseamna atat sau nu neaparat dovada unui titlu din care sa rezulte caracterul precar al detentiei, cat mai ales aceea a recunoasterii de catre posesor a dreptului posedat, in favoarea unei alte persoane .

SECTIUNEA 3     DOVADA CALITATILOR POSESIEI

De asemenea, nu posesorului i se cere sa faca dovada ca posesia sa prezinta calitatile necesare pentru a fi utila din punct de vedere juridic, ca nu este afectata de vicii. Aceasta sarcina revine intptdeauna adversarului sau, celui care se prevaleaza de prezenta unor astfel de vicii. Instanta nu este obligata sa specifice existenta tuturor calitatilor cerute de lege posesiei pentru a fi utila, daca acestea nu sunt contestate.[4]

La fel, buna-credinta a posesorului este intotdeauna prezumata, dar aceasta prezumtie nu o include si pe aceea a existentei unui just titlu decat atunci cand posesia este invocata ca temei al culegerii fructelor, bunului posedat. In cazul in care calitatea de a se intemeia pe un just titlu este valorificata in vederea uzucapiunii scurte de 10-20 ani, dovada acestuia este distincta de aceea a bunei-credinte si sarcina ei revine posesorului. Cum justul titlu este act juridic posesorul va fi tinut sa se supuna regulilor restrictive prevazute de lege pentru proba actelor juridice civile .



ART. 1191 Dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaseste suma de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face decat sau prin act autentic, sau prin act sub semnatura privata.

Nu se va primi niciodata o dovada prin martori, in contra sau peste ceea ce cuprinde actul, nici despre ceea ce se pretinde ca s-ar fi zis inaintea, la timpul sau in urma confectionarii actului, chiar cu privire la o suma sau valoare ce nu depaseste 250 lei.

Partile insa pot conveni ca si in cazurile aratate mai sus sa se poata face dovada cu martori, daca aceasta priveste drepturi de care ele pot sa dispuna.

ART. 1192 Articolul precedent nu se aplica in cazul cand cererea depaseste 250 lei numai prin unirea capitalului cu dobanzile.

ART. 1193 Cel care a format cerere in judecata, pentru o suma mai mare de 250 lei, chiar de va voi a-si restrange cererea la 250 lei, nu va fi primit a infatisa dovada prin martori.

ART. 1194 Dovada prin martori nu se poate admite nici in cazul cand cererea in judecata este pentru o suma mai mica de 250 lei, dar care este un rest din o creanta mai mare, neconstatata prin inscris.

ART. 1195 Cand in aceeasi instanta o parte face mai multe cereri, pentru care nu are inscrisuri, daca toate aceste cereri, unindu-se trec peste suma de 250 lei, dovada prin martori nu poate fi admisa, chiar cand creditorul ar pretinde ca aceste creante provin din diferite cauze si ca s-au nascut in diferite epoci, afara numai daca creditorul a dobandit aceste drepturi de la alte persoane.

ART. 1196 Toate cererile, sub orice titlu, care nu sunt justificate prin inscris, se vor face prin aceeasi petitie. Orice alte pretentii posterioare neprobate prin inscris si care se puteau face la darea petitiei nu vor mai fi primite.

ART. 1197 Regulile mai sus prescrise nu se aplica in cazul cand exista un inceput de dovada scrisa.

Se numeste inceput de dovada orice scriptura a aceluia in contra caruia s-a format petitia, sau a celui ce el reprezinta si care scriptura face a fi de crezut faptul pretins.

ART. 1198 Acele reguli nu se aplica insa intotdeauna cand creditorului nu i-a fost cu putinta a-si procura o dovada scrisa despre obligatia ce pretinde, sau a conserva dovada luata, precum:

1. la obligatiile care se nasc din cvasicontracte si din delicte sau cvasidelicte;

2. la depozitul necesar, in caz de incendiu, ruina, tumult sau naufragiu, si la depozitele ce fac calatorii in ospataria unde trag; despre toate acestea judecatorul va avea in vedere calitatea persoanelor si circumstantele faptului;

3. la obligatiile contractate in caz de accidente neprevazute, cand nu era cu putinta partilor de a face inscrisuri;

4. cand creditorul a pierdut titlul ce-i servea de dovada scrisa, din o cauza de forta majora neprevazuta.

R.Rodiere - op.cil., pag.5 L. Pop: op.cit., p. 204; L. Stanciulescu: Dreptul la mostenire, ., p. .; Fr. Deak: Drept succesoral, Ed. Actami, 1999, p. .; M. Eliescu: op.cit., p. __ L. Pop: op.cit., p. 204; C. Statescu, C. Barsan: op.cit., p. 210; Tr. Ionascu, S. Bradeanu: op.cit, p. 17 I. Stoenescu, Gr. Porumb: Drept procesual civil roman, Ed. Did. si ped., 1966, p. 374-375; Fl. Magureanu: Drept procesual civil, Ed. All Beck, 1999, p. 637-638, M.V. Ciobanu: Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol. II, p. 532

ART. 1854    Posesorul este presupus ca poseda pentru sine, sub nume de proprietar, daca nu este probat ca a inceput a poseda pentru altul.

- I.P.Filipescu - op.cit., pag.58



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3233
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved