| CATEGORII DOCUMENTE |
Succesiunea testamentara
Succesiunea testamentara revine persoanelor desemnate prin testament de catre de cujus; prin urmare mostenirea nu se va mai imparti conform dispozitiilor legale, ci conform vointei defunctului (testatorului), cu precizarea ca, succesiunea testamentara nu o exclude pe cea legala, ele putand coexista.
Testamentul este un act juridic prin care o persoana fizica numita testator, dispune pentru dupa incetarea sa din viata de patrimoniul sau; el are urmatoarele caractere :
- este un act solemn, deoarece trebuie facut sub sanctiunea nulitatii, in forma prevazuta de lege - olograf, autentic sau mistic (secret fiind semnat de testator si predat in plic sau in sul si sigilat notarului de stat, care incheie pe plic sau pe sul, procesul verbal de autentificare);
- este un act unilateral, exprimand vointa unei singure persoane (testamentele conjunctive sunt lovite de nulitate);
- este un act juridic revocabil, testatorul putandu-l retracta ori modifica oricand, cu precizarea ca in cazul mai multor testamente care se refera la acelasi bun, ultimul va fi cel valabil, el revocandu-le pe cele anterioare.
Revocarea testamentului poate fi obtinuta pe cale judecatoreasca, dupa moartea testatorului, de catre mostenitorii sai, in cazul in care legatarul nu a indeplinit sarcina impusa de testator si cand a dat dovada de ingratitudine fata de testator, atentand la viata lui sau injuriindu-i grav memoria;
- este un act personal, trebuind a fi facut numai de testator in persoana (neputand fi facut prin mandatar);
- este un act care contine legate, adica dispozitii privitoare la bunuri.
Legatele sunt de trei feluri :
- universale, cand testatorul lasa unei singure persoane intreaga sa avere;
- cu titlu universal, cand testatorul lasa o fractiune din averea sa ori toate bunurile mobile sau imobile, ori o fractiune din ele, fara a le identifica;
- cu titlu particular, cand testatorul lasa unul sau mai multe bunuri determinate, individualizate.
& Partea de care o persoana poate dispune
prin acte juridice cu titlu gratuit si care depaseste rezerva succesorala,
poarta denumirea de 'cotitate disponibila'.
In principiu, orice
persoana poate dispune de bunurile sale prin acte cu titlu oneros (vanzare,
schimb), sau cu titlu gratuit (donatie, testament); cu toate acestea, dreptul
de a dispune cu titlu gratuit este limitat prin lege in favoarea unor anumiti
mostenitori, care au dreptul de a reclama si primi la decesul autorului lor o
anumita portiune din averea acestuia, care este prevazut de lege si care poarta
denumirea de 'rezerva succesorala'.
Mostenitorii care beneficiaza de rezerva succesorala sunt mostenitori rezervatari, iar acestia sunt : descendentii, ascendentii privilegiati si sotul (sotia) supravietuitor.
Rezerva descendentilor este de 1/2 din succesiune, cand a ramas un copil (cotitatea de 1/2), de 2/3 cand au ramas 2 copii (cotitatea este de 1/3) si de 3/4, cand au ramas trei sau mai multi copii (cotitatea este de 1/4).
Rezerva ascendentilor privilegiati este de 1/2 din masa succesorala (cate 1/4 pentru fiecare parinte), iar rezerva sotului (sotiei) supravietuitor este de 1/2 din ceea ce ar fi mostenit, daca defunctul nu ar fi facut liberalitati.
In cazul in care prin acte juridice cu titlu gratuit s-a incalcat rezerva succesorala in scopul intregirii ei, mostenitorii rezervatari au la indemana o actiune in reductiune a donatiei sau testamentului in limitele cotitatii disponibile; daca, insa, nu au ramas mostenitori rezervatari, ceilalti mostenitori nu au dreptul sa se planga impotriva liberalitatilor facute.
Calculul rezervei si a cotitatii presupune urmatoarele operatii :
- determinarea bunurilor ramase, in natura, la decesul lui de cujus;
- adaugirea (fictiva) a bunurilor donate de defunct;
- evaluarea bunurilor;
- deducerea (scaderea) datoriilor defunctului si a sarcinilor succesorale (cheltuieli de inmormantare, cu inventarierea etc.).
Daca in urma acestui calcul, se constata ca, prin liberalitatile facute, s-a incalcat rezerva, acestea se reduc in limita cotitatii disponibile.
Un testament poate fi nu numai revocat, dar si nul sau caduc.
Nulitatea testamentului are loc, atunci cand nu a fost inlocuit in forma prevazuta de lege, in cazul incapacitatii testatorului, cand consimtamantul acestuia a fost viciat si in cazul substitutiei fideicomisare (testarea sub conditia ca legatorul sa nu-l instraineze, iar la decesul sau sa-l transmita unei persoane desemnata de testator).
Caducitatea testamentului are loc in cazul predecesului legatorului, a refuzului legatorului de a primi legatul si in cazul pieirii bunului legat.
Dreptul de obtiune succesorala este prescriptibil in termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii, astfel ca, daca in cadrul acestui termen succesibilul nu si-a manifestat vointa de a accepta succesiunea, el este considerat ca a renuntat a la (renuntare tacita), insa el poate renunta si expres, printr-o declaratie data in acest sens in fata notarului de stat; in cadrul termenului de prescriptie, succesibilul poate reveni asupra renuntarii.
Acceptarea succesiunii este irevocabila si poate fi :
- acceptare pura si simpla, cand succesorul raspunde si de datoriile lui de cujus, peste activul succesoral;
- acceptare sub beneficul de inventar, in care succesorul raspunde numai in limitele activului succesoral.
Cu conditia intocmirii inventarului succesoral, legatarii universali si cu titlu universal, raspund de plata datoriilor, numai in limita activului succesoral; legatarii cu titlu particular, nu sunt obligati in principiu, sa contribuie la plata datoriilor si sarcinilor succesiunii (in afara cazului cand testatorul a impus plata unei datorii, cand legatul acre are ca obiect un bun ipotecat si cand bunurile succesiunii, de care nu s-a dispus prin legat, sunt insuficiente pentru plata datoriilor succesorale).
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1516
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
