Servitutea privind distanta plantatiilor si servitutea privind picatura streasinelor

Servitutea privind distanta plantatiilor si servitutea privind picatura streasinelor

Servitutea privind distanta plantatiilor

In realitate, nu ne vom afla in prezenta unei servituti propriu-zise, ci a unei restrictii a dreptului de proprietate. Proprietarului ii este interzis de a planta la o anumita distanta de terenul vecin. Art.607 Cod civil dispune ca arborii inalti se vor sadi la distanta stabilita prin regulamente particulare sau dupa obiceiul locului, iar daca lipsesc regulamentele si obiceiul, atunci acesti arbori vor fi saditi la o distanta de doi metri de hotarul celor doua proprietati; pentru celelalte plantatii si garduri vii, distanta va fi de o jumatate de metru. Dispozitia legala se aplica atat proprietarilor din mediul rural, cat si velor din mediul urban. Distanta se va masura de la mijlocul trunchiului si pana la linia despartitoare a proprietatilor. Daca se fac asemenea plantatii, cu nerespectarea distantelor, proprietarul vecin va putea cere instantei sa dispuna scoaterea plantatiilor fara sa fie necesar sa faca dovada ca prin nerespectarea distantei ar incerca un prejudiciu.

Retinem ca distantele prevazute de Codul civil se aplica doar in subsidiar, ele fiind obligatorii doar cand nu sunt prevazute in regulamente sau obiceiuri. In ce priveste obiceiul, el trebuie sa fie constant si recunoscut in localitate, ca o regula generala.

Desigur, nimic nu impiedica pe proprietarii vecini sa consimta la plantarea la o distanta mai mica. De asemenea, dreptul de a avea plantatii la o distanta mai mica decat cea legala poate fi dobandit si prin prescriptie. Obligatia de a respecta distanta plantatiilor nu mai subzista atunci cand proprietarul a dobandit prin efectul prescriptiei achizitive si in raport, de exemplu, de vecinatatea arborilor, dreptul de a avea plantatii la o distanta inferioara.

Servitutea privind picatura stresinilor (art.615 Cod civil)

Art.615 Cod civil prevede ca orice proprietar este obligat sa-si faca streasina casei sale in asa fel incat apele rezultate din ploi sa se scurga pe terenul sau sau in strada si nu pe terenul proprietatea vecinului. Nu se face distinctie intre imobilele urbane si cele rurale. Nici dispozitia cuprinsa in art.615 Cod civil nu consacra o servitute, ci o aplicare a principiilor generale de drept in materie de proprietate, dupa care proprietarul unui fond poate sa opreasca pe oricine de a face sau de a arunca ceva pe fondul sau. Pentru a nu prejudicia pe vecini este normal sa se lase o anumita distanta intre streasina si hotar, iar spatiul sa fie pavat, pentru a proteja temelia de efectele umiditatii.

Pentru evitarea confuziilor, trebuie sa facem distinctie intre apele care se scurg in mod natural de pe un fond pe altul si apele care curg de pe acoperisuri. In cazul in care proprietarul fondului vecin refuza mutarea streasinei, acesta va putea fi chemat in justitie. Desigur, proprietarul vecin se va putea apara ca a dobandit prin titlu, prin uzucapiunea de 30 de ani sau prin destinatia proprietarului dreptul la servitutea contrara.