ELEMENTE DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL - Privire generala

COSTUL

Concepte si definitii

Costul reprezinta un sacrificiu de resurse.

Costul de oportunitate (opportunity cost) exprima valoarea (venitul) care s-ar fi putut obtine prin folosirea resurselor in cea mai buna alternativa la care s-a renuntat prin decizia luata. Acest cost nu se regasesc inregistrat in evidentele financiar-contabile care consemneaza iesirile de numerar. De exemplu, o persoana decide sa efectueze studii superioare in loc sa se angajeze. Daca, de exemplu, costul scolarizarii ar fi de 500 Euro pe an (taxe, carti, consumabile si altele), atunci pentru patru ani de studii costul total al scolarizarii ar fi de 2.000 Euro. Costul de oportunitate al acestei alegeri va fi dat de venitul pe care persoana respectiva l-ar fi castigat si la care a renuntat prin decizia de a-si continua studiile. De exemplu, daca salariul lunar ar fi fost de 300 Euro, atunci ar fi castigat 14.400 Euro. Deci costul general al scolarizarii este de fapt 2.000 Euro costul de scolarizare plus 14.400 Euro costul de oportunitate, adica 16.400 Euro.

Costul achitat (sunk cost) reprezinta costul care a fost deja efectuat si nu se mai poate realoca.

De exemplu, un echipament sau instalatie achizitionata intr-o perioada anterioara si cu un anume grad de uzura fizica si morala poate fi considerata ca un cost achitat, chiar daca amortizarea ei nu s-a realizat in totalitate.

Cheltuiala reprezinta costul cu ajutorul caruia se obtine venitul intr-o perioada contabila. Termenul este folosit numai cand este vorba despre raportari financiare externe.

De exemplu, o firma cumpara bunuri cu ridicata in valoare de 10 milioane, pentru a le revinde cu amanuntul. In prima luna, vinde in valoare de 5 milioane, iar restul il vinde in luna a doua. Costul primei perioade este de 10 milioane, in timp ce cheltuiala este de 5 milioane.

Tipuri de costuri

Costuri directe si costuri indirecte

Functie de obiectul de cost (orice element pentru care se doreste masurarea costului), exista:

Costuri directe - costuri care sunt legate direct de obiectul de cost

Costuri indirecte - costurile care nu se identifica direct cu obiectul de cost

De exemplu, firma Eltron SRL produce si comercializeaza panouri de automatizare. Unitatea cumpara subansamble, le asambleaza, si realizeaza inspectia de calitate a panourilor produse. Firma are inchiriat un spatiu de productie. Daca obiectul de cost este un panou, atunci materialele (subansamblele, energia, s.a.) si manopera (de la asamblare si inspectie) pe care le consuma sunt masurate pentru fiecare panou in parte si reprezinta costuri directe. In acest caz, chiria nu este un cost direct pentru ca ea nu se poate repartiza direct pe obiectul de cost care este panoul.

Daca obiectul de cost este intreaga firma si nu un panou, atunci chiria este considerata un cost direct.

Costuri variabile si fixe

Functie de volumul activitatii costurile pot fi variabile si fixe.

Costurile variabile sunt acele costuri care se modifica (variaza) proportional cu modificarea volumului de activitate.

Costurile fixe sunt acele costuri care, intr-o anumita perioada de timp, raman relativ constante chiar daca se modifica volumul de activitate.

Nota (1): Pe termen lung toate costurile sunt variabile.

De exemplu, daca se inchiriaza o masina pentru a face aprovizionarea firmei, iar lunar se plateste aceeasi valoare pentru inchiriere indiferent de numarul de kilometri parcursi, atunci costul inchirierii este un cost fix. Daca insa, costul inchirierii este functie de kilometrii parcursi, atunci este un cost variabil pentru ca mai multi kilometri parcursi inseamna un cost mai mare.

Exemple de costuri variabile includ: materialele pentru fabricarea produselor si energia pentru a pune in miscare masinile, echipamentele si instalatiile de productie, precum si manopera directa.

Costuri fixe sunt: chiriile (presupunand ca este platita pe o baza temporara si nu functie de volumul de activitate), costurile de amortizari a echipamentelor, masinilor si instalatiilor, precum si a cladirilor daca este cazul, etc.

Figura de mai jos arata cum costurile fixe si cele variabile alcatuiesc costul total

Nota (2): Identificarea costurilor variabile si fixe este importanta pentru deciziile manageriale referitoare la rentabilitatea produselor si activitatilor.

RAPOARTE FINANCIARE

Rapoartele financiare sunt rezumatul tuturor tranzactiilor individuale inregistrate intr-o anumita perioada de timp. Ele sunt produsul final a functiei contabile, oferind celor interesati posibilitatea de a aprecia rapid starea unei companii.

I. Rapoarte pentru venituri si cheltuieli

Intocmite in expresie valorica, consemneaza performantele realizate de firma in ceea ce priveste veniturile, cheltuielile si profiturile, urmare a activitatilor desfasurate de aceasta pe o perioada data de timp.

Pentru raportare externa se foloseste contul de profit si pierdere, document pe baza caruia se face calcularea impozitului pe profitul realizat datorat bugetului de stat.

Structura simplificata a acestui document financiar este bazata pe trei capitole generale, determinate de activitatile pe care o firma le poate desfasura si care pot genera profit, si anume:

I.       ACTIVITATEA DE EXPLOATARE:

1. Cifra de afaceri

2. Alte venituri

3. VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL (1+2)

4. Chelt. cu mat. prime, materiale consumabile

5. Chelt. cu energie si apa

6. Cheltuieli cu personalul (salarii + chelt.asig.sociale)

7. Chelt. cu amortizarile

8. Alte cheltuieli

9. CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE TOTAL (4+5+6+7+8)

10. REZULTAT DIN EXPLOATARE-PROFIT/PIERDERE (3-9)

II.    ACTIVITATEA FINANCIARA:

11. Venituri din investitii financiare

12. Alte venituri financiare (de ex. din dobanzi)

13. VENITURI FINANCIARE TOTAL (11+12)

14. Cheltuieli privind dobanzile

15. Alte chelt. financiare

16. CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL (14+15)

17. REZULTAT FINANCIAR-Profit/Pierdere (13-16)

III. ACTIVITATEA EXTRAORDINARA:

18. VENITURI EXTRAORDINARE

19. CHELTUIELI EXCEPTIONALE

20. REZULTAT EXTRAORDINAR-PROFIT/PIERDERE (18-19)

21. VENITURI TOTALE (3+13+18)

22. CHELTUIELI TOTALE (9+16+19)

23. REZULTAT BRUT-PROFIT/PIERDERE (21-22)

24. Impozit

25. REZULTAT NET-PROFIT/PIERDERE (23-24)

De exemplu, firma Eltron SRL a produs si comercializat intr-un an 400 panouri la pret mediu de 1.500 RON., cu urmatoarea structura de cheltuieli:

Cheltuieli pentru subansamble si componente...........  600 RON/buc

Cheltuieli cu amortizari................... 30.000 RON/an

Alte cheltuieli de exploatare (marketing si vanzare)........ 50.000 RON/an

Cheltuieli de personal:

Pentru personalul direct productiv........ 150 RON/buc

Pentru personalul administrativ si alte categorii.. ...100.000 RON/an

Contul de profit si pierderi al firmei Eltron SRL la sfarsitul exercitiului este:

I.           ACTIVITATEA DE EXPLOATARE:

Cifra de afaceri (400 buc/an x 1.500 RON/buc) 600.000 RON

VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL 600.000 RON

Chelt. cu materii prime (400 buc/an x 600 RON/buc)  240.000 RON

Cheltuieli cu amortizari 30.000 RON

Chelt. cu personalul (400 buc/an x 150 RON/buc + 100.000 RON) 160.000 RON

Alte cheltuieli 50.000 RON

CHELTUIELI DIN EXPLOATARE -TOTAL 480.000 RON

REZULTAT DIN EXPLOATARE-PROFIT  120.000 RON

II.        ACTIVITATEA FINANCIARA: 0,0

III.     ACTIVITATEA EXCEPTIONALA:  0,0

REZULTATUL BRUT-PROFIT 120.000 RON

Impozit (16%) 19.200 RON

REZULTAT NET-PROFIT 100.800 RON

Pentru deciziile manageriale cum ar fi de exemplu analizele referitoare la pastrarea sau renuntarea la fabricarea unor produse si aduagarea in fabricatie de produse noi, se foloseste structura bazata pe costurile variabile si fixe, punandu-se in evidenta costurile unitare variabile si profitul unitar (vezi nota (2) de la pag.2).

Pret de vanzare unitar mediu 1.500 RON/buc

Cheltuieli variabile:

Subansamble si componente 600 RON/buc

Chelt.personal direct prod. 150 RON/buc

TOTAL cheltuieli variabile unitare 750 RON/buc

Cheltuieli fixe:

Cheltuieli cu amortizari 75 RON/buc ^(a)

Chelt.personal adm. s.a 250 RON/buc ^(b)

Alte chelt. de exploatare 125 RON/buc ^(c)

TOTAL cheltuieli fixe umitare 450 RON/buc

TOTAL CHELTUIELI UNITARE  1.200 RON/buc

PROFIT UNITAR BRUT  300 RON/buc

Impozit 48 RON/buc

PROFIT UNITAR NET  252 RON/buc

In care:

^(a)       75 RON/buc = 30.000 RON/an 400 buc/an

^(b)       250 RON/buc = 100.000 RON/an 400 buc/an

^(c)       125 RON/buc = 50.000 RON/an 400 buc/an

Diferenta dintre pretul unitar de vanzare si costul unitar variabil se numeste marja de contributie. Marja de contributie pentru Eltron SRL este de: 1.500 RON - 750 RON = 750 RON/buc.

Pe totalul perioadei analizate (1 an), situatia de venituri, cheltuieli si profit(pierdere) cu evidentierea cheltuielilor varibile si fixe este:

Venituri totale (1.500 RON/buc x 400 buc)  600.000 RON

Cheltuielile variabile (750 RON/buc x 400 buc) 300.000 RON

Marja totala de contributie (750 RON/buc x 400 buc) 300.000 RON

Cheltuieli fixe (450 RON/buc x 400 buc) 180.000 RON

PROFIT BRUT (300 RON/buc x 400 buc) 120.000 RON

Impozit [(300 x 0,16) RON/buc x 400 buc] 19.200 RON

PROFIT NET (252 RON/buc x 400 buc) 100.800 RON

II. Bilantul

Bilantul este o situatie financiara care indica pozitia financiara a firmei la un moment dat. Acest document financiar consemneaza ce se afla in posesia companiei, adica activele, si mijloacele prin care activele au fost finantate (drepturile financiare asupra activelor), adica datoriile fata de altii (pasive) si investitiile cumulate ale proprietarilor (capitalul proprietarilor). Cu alte cuvinte, bilantul cuprinde sursele si utilizarile capitalului. Documentul arata echilibrul tuturor acestora la o anumita data, fiind ca un instrument, o imagine a obligatiilor si detinerilor unei companii, la un moment dat.

Componente

Cele trei componente principale ale bilantului sunt:

Activele = ce detine compania; resursele companiei pe care aceasta le utilizeze in beneficiul afacerii.

Datoriile = surse care au generat activele; sunt obligatii de a returna imprumuturi, de a livra bunuri sau de a efectua servicii unor terti;

Capitalurile = alte surse care au generat activele, respectiv investitia proprietarilor; valoarea cumulata a tuturor investitiilor efectuate in companie (numerar sau bunuri precum si profitul reinvestit/profit nerepartizat).

Activele sunt impartite in:

Active imobilizate, sau active fixe, pe care firma le are in proprietate, impartite in doua categorii: imobilizari necorporale cum ar fi cheltuielile de constituire, licentele, si altele; si imobilizari corporale cum ar fi terenul, constructiile, echipamentele, masinile, utilajele si instalatiile.

Active circulante, care se schimba rapid pe masura ce firma isi desfasoara activitatea, cum ar fi, stocurile de materii prime si materiale, productia neterminata, produsele finite, creantele (datorii ale tertilor/debitorilor), investitii financiare (titluri si actiuni detinute), casa si conturi in banci (numerarul).

Datoriile cuprind datoriile curente (trebuie platite pana la un an) si datoriile ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an (pe termen lung).

Datoriile curente includ imprumuturile pe termen scurt, datorii comerciale (datorii la furnizori si clienti/sume incasate in avans pentru comenzi), datorii fiscale si alte taxe de platit, alte datorii.

Datoriile pe termen lung cuprind aceleasi capitole ca si datoriile curente cu exceptia ca perioada scadenta este peste un an.

Capitalurile cuprind in principal capitalul social, profitul nerepartizat sau acumulat si rezervele.

Ecuatia de bilant:

Active = Datorii + Capitaluri

ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE

Analiza studiaza relatia dintre volumul de vanzari, cheltuieli si profit, in conditiile in care pretul de vanzare si anumite elemente de cheltuiala se mentin constante, adica pe termen scurt. Modelul pune in evidenta punctul critic, adica punctul unde veniturile din vanzari sunt egale cu cheltuielile totale, neexistand profit sau pierdere, aratand de asemenea, marimea profiturilor sau pierderilor pe care le-ar inregistra firma daca vanzarile ar depasi sau ar cobora sub acest punct.

Notand: P = profitul brut

V = veniturile totale ale perioadei considerate

CT = cheltuielile totale ale perioadei

p = pretul unitar de vanzare

X = cantitatea de produs vanduta

CF = cheltuielile fixe ale perioadei

v = costul unitar variabil

Atunci, in punctul critic:

Detaliind mai departe aceasta ecuatie (V = pX, sau veniturile totale = pretul de vanzare x cantitatea de produs vanduta in perioada considerata; CT = CF + vX, sau cheltuielile totale ale perioadei = cheltuielile fixe ale perioadei + costul unitar variabil x cantitatea de produs vanduta in acea perioada), rezulta:

, sau in simboluri .

Pentru Eltron SRL: .

Exemplificarea grafica a punctului critic sau diagrama pragului de rentabilitate este:

ANALIZA DE SENSIBILITATE

Analiza de sensibilitate este o analiza a profitabilitatii pentru diverse conditii.

De exemplu, in cazul Eltron SRL ce s-ar intampla daca pretul de vanzare ar creste cu 5% si volumul de panouri vandute ar fi mai mare cu 50 de bucati? Sau, daca costurile ar creste cu 10% iar pretul de vanzare cu 5% in conditiile in care s-ar vinde mai mult cu 20%?