Procesul decizional. Decizia

Procesul decizional. Decizia

Cele cinci functii ale procesului de conducere se finalizeaza cu momentul luarii unei decizii specifice fiecarei activitati.

Momentul esential al procesului de conducere este reprezentat de decizia manageriala

Fiecare functie a procesului de conducere se finalizeaza cu un act decizional astfel:

Functia de previziune - decizia privind obiectivele si directiile de actiune;

Functia de organizare - decizia privind formele si metodele de organizare;

Functia de coordonare - decizia de armonizare intre personal si activitati;

Functia de antrenare - declansare a actiunii - decizia privind motivarea personalului;

Functia de control - reglare - decizia privind corectiile necesare realizarii obiectivelor.

Diferenta intre a hotari si a decide :

A hotari = act unilateral; nu are la baza mai multe variante posibile de rezolvare a problemei; este un act de vointa.

A decide = proces ce are la baza identificarea unei probleme, culegerea datelor privind problema sesizata, prelucrarea datelor, elaborarea variantelor posibile decizionale, alegerea unei variante din cele elaborate.

Decizia ca proces se identifica cu existenta a doi parteneri: decidentul si obiectivul.

Decidentul poate fi individual sau colectiv.

Obiectivul si decidentul exista intr-o relatie biunivoca de conditionare reciproca ce actioneaza intr-o perioada de timp determinat.

In acest sens, decizia este luata intr-un mediu caracteristic ei in care exista factori externi si interni de natura economica, sociala, tehnica.

Factorii externi

prevederile normative,

limitarile meta-informationale care pot fi statice sau dinamice. Aspectul static este dat de caracterul universal si valabil pe o perioada determinata de timp a unui tip de informatie. Aspectul dinamic - este dat de timpul relativ scurt al existentei informatiei si de puternicile influente externe ce ii influenteaza continutul.

limitarile organizationale - tipologia organizatiei in care functioneaza procesul decizional si tipologia organizationala care exista in exteriorul organizatiei si care se interconditioneaza.

limitarea normativa si cea tehnica: factorii economici si financiarii;

limitarea conjuncturala.

Factorii interni: factori tehnici, economici, sociali.

limitarile informationale in cadrul organizatiei;

limitarile statice;

limita de invatare a organizatiei;

limita de comportament in climatul de munca;

barierele de cunostinte;

motivarea ca actiune;

caracteristicile personale ale decidentului;

limitele performantelor personalului.

Procesul decizional este procesul prin care un sistem inteligent stabileste oportunitatea si pertinenta unei anumite modificari a comportamentului sau si elaboreaza alternative posibile in acest sens, selectionand pe una dintre acestea (o singura alternativa), ca actiune indreptata constient pentru realizarea problemei.

Etapele clasice ale procesului decizional sunt :

Identificarea si definirea   problemei;

Culegerea datelor si a informatiilor privind problema;

Analiza si prelucrarea datelor si a informatiilor utilizand corelatia factorilor;

Construirea variantelor;

Analizarea variantelor propuse si luarea deciziei;

Comunicarea deciziei;

Aplicarea deciziei;

Controlul aplicarii deciziei luate.

Etapele procesului decizional se impart in 3 categorii dupa cum urmeaza:

Etape fundamentale: etapele 1, 4, 5, 7;

Etape complementare: etapele 2, 3, 8;

Etapa auxiliara: etapa 6.

Caracteristicile deciziei

Decizia trebuie sa fie aplicata la nivel cat mai apropiat de obiectiv;

Decizia trebuie luata in timp real si aplicata in timp cat mai scurt posibil;

Trebuie sa fie definita de elemente logice precum:

abstractia: rationala, formalizata, modelata si simulata;

sa aiba la baza informatii reale ca premisa a cunoasterii realitatii si a alegerii variantei optime;

obiectivitatea.

Clasificarea deciziilor - criterii:

Dupa orizontul de timp:

a)      Decizii strategice - sunt luate pentru rezolvarea unor problem majore ale organizatiei, pentru o perioada mai mare de timp de un an, de obicei 3-5ani;

b)      Decizii tactice - sunt luate pentru realizarea unor actiuni concrete, imediate cu caracter de repetitivitate, pentru un orizont de timp cu prins intre un an si o luna;

c)      Decizii curente - sunt luate pentru aspect minore ale activitatilor, pentru perioade scurte de timp, ore, zile;

Dupa frecventa elaborarii deciziilor:

a)      Decizii periodice - sunt decizii adoptate la interval de timp nestabilite/ocazionale;

b)      Decizii aleatorii - sunt deciziile adoptate la interval de timp nestabilite/ocazionale;

c)      Decizii unice - sunt deciziile care au caracter de exceptie;

Dupa sfera de cuprindere:

a)      Decizii individuale - decizii luate de o singura persoana (decizii curente);

b)      Decizii de grup - decizii adoptate la nivelul organelor de conducere;

Dupa certitudinea realizarii obiectivelor:

a)      Decizii certe (in conditii de certitudine) - decizii a caror aplicare garanteaza realizarea obiectivelor ;

b)      Decizii de risc (in conditii de risc) - decizii cu un pronuntat caracter de prevedere ;

c)      Decizii incerte (in conditii de incertitudine)- decizii cu un grad mare de nerealizare a obiectivelor.

Clasificarea deciziilor pe niveluri

A.     Modelul piramidal traditional - propune trei niveluri inscrise intr-o organizatie traditionala :

Nivelul 1 - deciziile, oricare ar fi ele, luate de una sau, mai multe persoane care decid, sunt situate in varful piramidei; pe acestea le vom numi decizii mari sau strategice;

Nivelul 2 -   celelalte decizii care nu sunt luate de cei de la baza sau de cei din varf vor fi numite decizii de mijloc (medii) sau tactice, sau, chiar in anumite cazuri de management, intelegand prin management actiunea de a administra un bun;

Nivelul 3 - deciziile, oricare ar fi ele, sunt luate de indivizi de la baza si le vom numi decizii mici sau operationale.

Modelul piramidal traditional

B. Modelul celor trei niveluri

Deciziile se iau in functie de domeniul pe care il acopera decizia (este vorba despre campul de actiune a deciziei).

nivelul decizional al planificarii strategice, unde sunt selectionate obiectivele formale;

- nivelul decizional de executie sau de operare, prin care se ajunge efectiv si eficace la obligatiile anterior stabilite;

- nivelul intermediar este nivelul de decizie care nu apartine celor doua categorii anterioare.

Clasificarea deciziilor pe metode

Decizia programata - decizia pe care o ia managerul sau pe care este posibil sa o ia este programata. Caracterul sau ideatic este acela ca s-ar putea programa pe calculator, in conditii realiste, in totalitatea rationamentelor de identificare si de rezolvare.

Decizia non-programata - la acest stadiu apare o noua distinctie, tinandu-se cont de metodele utilizate pentru a decide:

- deciziile structurate: in functie de numarul acestor decizii, managerul stie ca poate sa faca apel la un anumit numar de algoritmi, de structuri, de rationamente, care vor fi susceptibile sa il ajute sa inainteze spre faza de rezolvare;

- deciziile hibride sau putin structurate: chiar daca abordarea problemei este frontala, daca multitudinea de criterii luate in calcul descurajeaza formarea sa, ne vom gasi in prezenta unui grup de decizii care este legitim sa desemneze structurile decizionale; acesta este domeniul in care rationamentele de tip euristic intervin intr-o maniera privilegiata.

Mecanismele deciziei

In practica, intalnim doua modele ale mecanismelor de decizie: modelul "analogic" si modelul "inteligenta - modelare - alegere".

A. Modelul analogic

Mecanismele psihologice de rezolvare sau de decizie pot fi considerate ca un sistem de tratament al informatiei ale carui elemente sunt:

- "agendele" - care cuprind informatii simbolice si sunt in stransa legatura cu diverse relatii de ordine, date structurate, modele, imagini;

- "operatorii elementari" (procese primitive sau functii primitive) care pot fi utilizati cu informatiile disponibile din memorie, transformandu-le pe acestea intr-un mod perfect definit,

-"programele" sau regulile jocului permit combinarea diversilor operatori elementari () dupa bunul plac al celui care decide: - comportamentul este in mod precis caracterizat prin alegerea programelor pe care ei accepta sa le apeleze. Aceste programe, dupa ce au fost deja identificate, sunt grupate in doua mari familii ale rationamentului: algoritmice si euristice.

B. Modelul "inteligenta - modelare - alegere" - model fundamental al deciziei

Procesul de decizie se dezvolta iterativ, dupa trei faze distincte si succesive:

(1) faza "inteligenta" sau de "identificare" - se poate adopta expresiei "a avea inspiratia sa";

(2) faza de modelare sau conceptie - cel care decide are dreptul sa modeleze si sa reorganizeze un anumit numar de informatii, chiar daca acestea au fost anterior reunite intr-un anumit sistem. Prin aceasta modelare, cel care decide poate sa gaseasca solutiile cele mai bune;

(3) faza alegerii: este cea mai simpla de definit si chiar de executat. Avand la dispozitie mai multe solutii, cel care decide alege numai una dintre ele, devenind rezultatul deciziei sale.

"Inteligenta, conceptie, alegere". Considerand decizia un sinonim al managementului, nu se ia in considerare atat actul final al alegerii, cat procesul de decizie in ansamblul sau. Acest produs cuprinde trei faze:

- identificarea ocaziilor care justifica deciziile;

- ordonarea solutiilor posibile si urmarirea actiunilor care se intrevad;

- alegerea unei solutii optime.

Activitatea de inteligenta (imprumutand acest termen din vocabularul militar anglo-saxon), prima faza a procesului de decizie, activitatea de conceptie (proiectare) a doua faza: a inventa, a dezvolta, a analiza diverse actiuni previzibile si activitatea de alegere, cea de-a treia faza, selectarea unei actiuni dintre cele care au fost anterior alese.

In sistemul public pot fi evidentiate trei modele de luare a deciziei identificate pe ierarhia organizationala. Model decizional prin abordare :

politica;

juridica;

manageriala