Management organizational si al resurselor umane, Evaluarea si stimularea creativitatii organizationale TRUE/FALSE

Management organizational si al resurselor umane

Evaluarea si stimularea creativitatii organizationale

TRUE/FALSE

1. ApreciaTi enunTul : "Intrucat un produs poate fi original, dar fara valoare, cei doi termini  ai definiTiei creativitaTii pot fi si separaTi F

2. Care este valoarea de adevar a afirmaTiei : "Stimularea, educarea si antrenarea

creativitaTii sunt posibile datorita existenTei unui fond ereditar la fiecare individ. F

3. IndentificaTi corectitudinea enunTului:"Volumul si rapiditatea debitului asociativ

reprezinta flexibilitatea"  F

4. Avand in vedere atributul utilitaTii sociale a produsului creativ, motivaTia extrinseca este importanta in sarcini pe termen lung. A

5. Agentul energizant al aptitudinilor si trasaturilor de caracter il reprezinta motivaTia,

recompensa, caracterul, increderea, in sine. Dintre formele de motivaTie, pe termen lung

are rol important si cea exrtrinseca A

6. Talentul Intr-un anumit domeniu poate fi analizat structural si funcTional. ApreciaTi

enunTul: "Srtuctura este stabilita de ereditate, iar funcTia de catre mediu" A

7. Care este valoarea de adevar a enunTului:

" Ereditatea garanteaza nivelul superior pe care-l poate atinge dezvoltarea potenTialului

creativ. F

8. ."Supraevaluarea efortului in raport cu inspiraTia"este o atitudine favorabila realizarii

performanTelor inalte"  F

9. ."Daca flexibilitatea si comunicarea trebuie incurajate, asumarea riscului de catre copii

trebuie monitorizata si temperata F

10. " Libertatea se educa prin bunavoinTa in critica si moderaTie in afecTiune A

11. "EducaTia precoce si intensa inseamna si un riguros regim de recompensare si sancTiuni"  F

12. ." Cele doua forme generale in marea diversitate a creativitaTii umane -individuale si de grup, sunt total distincte: F

13. "Genul membrilor grupului si relaTiile amiabile" sunt atribute demne de luat in seama in formarea grupului creativ. A

14. Antrenarea grupului creativ dispune pina acum de mai multe tehnici: ApreciaTi valoarea de adevar a enunTului" Brainstorming-ul" sau asaltul de idei, iniTiat de W.J.J.Gordon, sinectica elaborata de Al Osborn, lista de atribute, de C. Moscovici" F

15. "Fixitatea funcTionala si "critica prematura" reprezinta blocaje de tip relaTiona" F

MULTIPLE CHOICE

1. Termenul de "creativitate" a fost introdus de :

1. A. Binet, 1904;

2. J.P. Guillford, 1950;

3. E.P.Torrance, 1962

4. W. Wundt, 1987;

5. G.Allport, 1937.

2. Intr-o prima accepTiune, creativitatea era definita ca:

a.atitudinea inteligenta, trasaturi temperamentale;

b.calitaTile produsului activitaTii;

c.procesul rezolvarii de probleme in alternative;

d.un potenTial ce poate fi actualizat si dezvoltat;

1. a

2. b

3. c+d

4. a+d

3. Sub titlul general de "factori nonintelectuali" se inTelege:

a) Context social ;

b) MotivaTie, aspiraTii;

c) Afectvitate;

d) Atitudine si morala

1. a

2. b

3. c

4. c+d

5. b+d

4. Dintre caracteristicile produsului unei activitaTi creative, psihologul roman Al. Rosca,

fost director al Institutului de Psihologie si academician, in cartea "Creativitatea generala

si specifica" remarca in primul rand:

a) Noutatea pentru Subiect si societate ;

b) Originalitatea

c) Valoarea

d) Aplicabilitatea vasta

e) EmergenTa

1. a

2. b

3. c

4. b+c

5. d+e

5. O descriere vaga din ani 20 prezinta patru faze ale procesului creativ : pregatirea,

incubaTia, iluminarea, si verificarea. Cine este autorul carTii "Arta gandirii" in care se

dau aceste faze?

a) Al. Osborn;

b) G. Wallas;

c) E.D.Hutchinson;

d) R.Thomson;

1. a

2. b

3. c

4. d

6. Care este corelatul (alternativa )gandirii creative;

1. Gandirea divergenta

2. Gandirea critica

3. Capacitatea de analiza si sinteza

4. Gandirea convergenta

5. Rezolvarea in alternative;

7. Aura de mister ce a invaluit dintotdeauna actul creaTiei se pastreaza si in definiTii fuzzy de tipul "dispoziTie generala spre nou" "dimensiune personologica", "autovalorizare intr-un spaTiu axiologic". Un psiholog zice chiar "o anumita organizare stilistica a proceselor psihice"

Acest autor este:

1. Al. Rosca

2. P. Popescu Neveanu;

3. M. Minulescu

4. M. Bejat

5. I. Moraru.

8. SelectaTi cele trei criterii esenTiale ce definesc creativitatea autentica de abordarile

de rutina (in acepTiunea lui A. Koestler)

a) RaTionalitatea demersului rezolutiv

b) Nivelul de constientizare

c) Instrumentarea novatoare a activitaTii;

d) Specificul situaTiei problematice.

1. a+b+c

2. b+c+d

3. a+c+d

9. Creativitatea se manifesta la mai multe niveluri. Autorul care a stabilit cinci asemenea

trepte a fost :

1. A. Osborn

2. J.S.Parnes

3. C.W.Taylor

4. J.P.Guilford

10. PuneTi in ordinea importanTei cele cinci niveluri de creativitate.

a. emergenTa

b.productiva

c.expresiva

d.inventiva

e.inovativa

1. a, b, c, d, e.

2. c, b, d, e, a.

3. b, d, e, a, c.

4. d, e, a, b, c

11. CompletaTi spaTiul punctat cu conceptul potrivit : "O trasatura remarcabila a persoanei creative este preferinTa

pentru.."

1. Gandire divergenta

2. IntuiTie

3. Complexitate

4. CompetiTie si inovaTie

12. Ca forma, fluiditatea poate fi : verbala, ideaTionala, expresionala si .

1. raTionala

2. relaTionala

3. inovativa

4. asociativa

13. Remarcabil cercetator in probleme de creativitate, Al.Rosca argumenteaza prioritatea

unuia dintre factorii gandirii divergente:

1. originalitate ;

2. flexibilitate;

3. elaborare;

4. fluiditate;

14. Originalitatea, considerata empiric drept nota distinctiva a personalitaTii creative, se

defineste prin :

a) valoare sociala

b) noutate psihopersonologica

c) varietate

d) relevanTa

1. a

2. b+c

3. c+d

4. a+c+d

15. Gradul de elaborare este o caracteristica a produsului creativ ce se poate determina prin :

1. Numarul detaliilor

2. ValenTele novatoare

3. Raportul optim divergent-convergent

4. Numarul operaTiilor prin care s-a rezolvat

16. In derularea procesului creativ, gandirea convergenta are un rol:

1. frenator

2. facilitator

3. productiv

4. mijloc de asimilare si ordonare a cunostiinTelor

17. Stilul perceptiv (aprehensiunea) ca dimensiune a intelectului vizeaza comportamentul in

a) probleme de tip convergent

b) probleme de tip divergent

c) sarcini de producTie de alternative

d) sarcini de tip sintetico-analitica

1. a+b

2. a+c

3. b+c+d

4. c+d

5. a+b+c+d

18. Din lista factorilor nonintelectuali relevanTi pentru creativitate, motivaTia, caracterul, temperamentul, rezonanTa intima, a fost omisa

1. sensibilitatea faTa de probleme

2. viaTa de relaTie

3. preferinTa pentru complexitate

4. afectivitatea

19. "Tenacitatea in munca"este o calitate a persoanei, ce Tine de :

1. aptitudini

2. caracter

3. emergent

4. constiinciozitate

20. Care dintre factorii nonintelectuali definesc doar stilul de activitaTii si nu gradul de

creativitate?

a) MotivaTia

b) Caracterul

c) Aptitudinile

d) Temperamentul

e) RezonanTa intima

1. c+d+e

2. a+b+c+d

3. d+e

4. a+b

21. Aptitudinile speciale asigura atingerea nivelurilor superioare ale creativitaTii. Pe ce cai:

a) control

b) operaTionalitate

c) susTinerea potenTialului general

d) direcTionare si specializare

1. a+b

2. a+c

3. b+c

4. c+d

22. In care categorii de aptitudini empatia reprezinta un factor necesar:

a) organizaTional

b) matematice

c) pedagogice

d) muzicale

e) literare

1. c+e

2. a+b+c+d

3. a+b+c+d+e

4. b+d+e

23. Care este titlul complet al carTii "Creativitate si inteligenTa." de M. Roco. 2001

1. organizaTionala

2. emoTionala

3. tehnica

4. existenTiala

24. Decalajele sau "caderile" in evoluTia potenTialului creativ sunt explicate de E.P. Torrance

prin :

1. varsta

2. dezvoltare intelectuala

3. cicluri scolare

4. stilul pedagogic

25. Nonconcormismul comportamental intanit la marii creatorii a fost discutat mai mult caTinand de :

1. ereditate

2. sanatate mentala

3. varsta

4. gen

26. CreaTiile din diferite domenii au fost interpretate si din perspectiva efectelor terapeutice asupra autorului. Definirea sintetica a acestor efecte ca "viziune pozitiva asupra lumii"," restructurare" , "reorientare"si "deschidere catre alte perspective" a fost data de :

1. Aristotel

2. Adler

3. A, Athanasiu

4. L. Blaga

27. Dintre termenii ce denumesc factorii sociali ai creativitaTii

1. "situaTie creativa

2. "climat creativ"

3. "spiritul timpului"(Zeitgeist)

4. " sediu de interacTiuni colective", care este cel mai frecvent in toate tratatele de

Creatologie

28. In lista condiTiilor favorizante pentru creativitate, care sunt enunTurile corecte:

1. nivel socioeconomic inalt

2. relaTii sociale de tip multinivelar

3. libertate si securitate psihologica

4. viitor problematic incert

29. Temerile (de a gresi, de a pune intrebari, a fi diferit de ceilalTi, de a aborda probleme ce Tin de genul opus)

1. favorizeaza creativitatea

2. inhiba creativitatea

3. sunt estompate de tehnicile euristice

4. nu definesc angajarea in procesul creativ

30. In privinTa raportului educaTie creativitate, familia poate facilita un numar de contingenTe favorabile:

1. interesul parinTilor pentru performanTe inalte in activitatea copiilor

2. atmosfera familiala tensionata de preocupari si elitism

Tinerea sub control a iniTiativei si libertaTii

4. favorizarea accesului la mass -media

31. Orientarea scolii spre creativitate inseamna a da prioritate :

1. activitaTilor ludice si artistice

2. gandirii divergente

3. sistemelor de recompense

4. volumului de cunostiinTe

32. OrdonaTi elementele unui demers creativ in unitaTile productiv-creative:

a) culegerea ideilor ce vin de la intregul personal

b) selecTia personalului creativ

c) asigurarea securitaTii muncii

d) atmosfera de munca favorabila

1. a,b,c,d

2. b,a,d,c

3. c,d,b,a

33. AbilitaTile unui conducator facilitator al unui climat creativ: promovarea unui sistem de recompense corect, a autorealizarii fiecaruia prin abordarea divergenta a complexitaTii si asumarea riscului. Aceste realitaTii:

1. funcTioneaza prin operaTii, tehnici si strategii bine definite

2. activitatea efectiva impune combinaTii dinamice si compensatorii

3. structura abilitaTilor este aceasi pentru diferite domenii de competenTa

4. sunt independente de motivaTii si caracter

34. Indoiala, imaginaTia si fantezia ca inconveniente sociale Tin de categoria blocajelor

1. metodologice

2. perceptive

3. culturale

4. relaTionale

35. A te destinde si a lasa incubaTia sa lucreze se dovedeste a fi chiar o capacitate favorizanta succesului

1. Aceasta Tine de de modelul factorilor culturali

2. Este un antidot pentru blocajele emoTionale

36. Dificultatea de a distinge faptic si problematic, dintre cauze si efecte in defalcarea

problemei in elemente componente, - Tin de natura blocajelor:

1. perceptive

2. metodologice

3. relaTionale

4. culturale

37. Categoria blocajelor ce Tin de relaTia individ-grup conTine:

Care dintre aceste blocaje are o mai puternica acTiune si mai ampla

1. izolarea din teama de a gresi

2. respingerea de catre ceilalTi colegi

3. dependenTa excesiva de grup, ca efect al unor recompense si sancTionari excesive

4. defecTiuni in comunicare

38. Cele doua paliere ale creativitaTii, definita de Anca Munteanu, aptitudinal-atitudinal si motivaTional-cognitiv-voliTional,-privesc:

a) creativitatea individuala

b) creativitatea de grup

c) planul interacTional

d) planul organizaTional

1. a+b+c+d

2. c+d

3. a+b+d

4. a+d+c

39. Desi in procesul creativ formularea problemei constituie un al treilea moment ( dupa

confruntarea cu confuzii si studiul factologic, natura si tipul sarcinii o problema abordata

devine "sarcina" ) determina in mod hotarator comportamentul, performanTa si

interacTiunile, extrapolarile etc. Care sunt atributele cele mai importante ale formularii

problemei:

a) delimitarea parTilor contradictorii

b) definirea unor criterii de evaluare a performanTelor individuale si de grup.

c) precizia

d) corectitudinea

1. a+c

2. a+b+d

3. a+b

4. c+d

40. Ca factor de progres in activitatea grupului creativ se recunoaste:

1. eterogenitatea aptitudinala

2. eterogenitatea personologica (atitudini , stiluri, experienTa)

3. omogenitate aptitudinala

4. omogenitate dinamic-caracteriala

41. Care dintre caracteristicile grupului faciliteaza creativitatea :

a) sintalitatea

b) toleranTa

c) orientarea spre probleme de atmosfera in grup

d) motive si atitudini creative

1. a+d

2. b+c

3. a+b+c+d

4. b+c+d

42. Sunt apreciate calitaTile liderului promotor al creativitaTii in grup:

a) stilul democratic de conducere si consultare

b) practica un sistem de apreciere obiectiv

c) repartizeaza sarcinile in funcTie de specializare si interesele participanTilor

d) aplica un sistem riguros de sancTiuni si recompense

1. a+b+c+d

2. a+b+c

3. a+b

4. a

43. Alcatuirea unui grup de creativitate presupune o selecTie prealabila. MarcaTi criteriile cele mai complete si in practica selecTiei.

1. caracteristicile individuale evidente: energie, pasiune, iniTiativa, atracTie, forTa de

grup, capacitate de asumare a riscului.

2. originalitate manifestata anterior

3. flexibilitate verbala si asociativa

4. intuiTie in comunicare si problem solving

5. preferinTa pentru complexitate

44. Dintre metodele de evaluare, bateriile de teste Guilford si Torrance vizeaza

1. performanTele creative

2. potenTialul creativ

3. evoluTia potenTialului creativ

4. trasaturile personalitaTii creative

45. Creativitatea la nivel organizaTional se evalueaza prin chestionare vizand atitudini,

stiluri, aptitudini, motivaTii, climat.

Care din termenii de mai jos nu figureaza printre cele 15 categorii de atitudini:

a) concentrare pe interese punctuale

b) valori practice

c) independenTa

d) spirit critic accentuat

e) incredere in forTele proprii

1. a+b

2. c+d+w

3. a+b+d+e

4. a+b+e

5. a+d

46. In enumerarea principalelor stiluri cognitiv-creative, M. Roco da prioritate celui:

1. imaginativ

2. entuziast

3. practic

4. logic

47. Momentul central in metoda experimentata de Mihaela Roco este reprezentat de:

1. noTiuni fundamentale de creatologie;

2. testarea iniTiala

3. seminarii;

4. exersarea tehnicilor creative.