SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

1. Ce inseamna securitatea si sanatatea muncii in unitatile de invatamant?

Conditiile in care se desfasoara procesul de invatamant in scolile de toate gradele, complexitatea dotarilor tehnice din spatiile didactice de instruire (sali de clasa, laboratoare, cabinete, ateliere, sali de gimnastica si baze sportive, poligoane, santiere, ferme si loturi agricole s.a.), munca productiva din scoli, participarea elevilor la procese de productie industriale si agricole necesita organizarea si desfasurarea muncii si a activitatilor scolare si extrascolare pe baza cunoasterii, intelegerii si aplicarii normelor de securitate si sanatate a muncii.

Protectia muncii in unitatile scolare are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor profesionale in randul elevilor, cadrelor didactice, nedidactice si tinerea pasului cu progresul stiintei si tehnicii.

In tara noastra protectia muncii constituie o problema de stat si este reglementata prin Constitutia Romaniei (art. 41), Codul muncii (Titlul V), Legea protectiei muncii Nr. 90 / 1996 republicata, precum si prin alte acte normative.

In conformitate cu aceste reglementari, obligatia de a asigura securitatea si sanatatea, in toate aspectele referitoare la munca, revine conducatorului unitatii iar obligatiile angajatilor si elevilor nu afecteaza principiul responsabilitatii angajatorului.

Masurile cuprinse in normele generale de protectie a muncii contin cadrul general de securitate a muncii pe baza carora se stabilesc normele specifice de protectia muncii, obligatorii pentru toate persoanele juridice si fizice, inclusiv pentru institutiile de invatamant.

2. Unde si cui se aplica reglementarile privind securitatea si sanatatea in munca?

In toate locurile de munca. Se aplica tuturor angajatilor si ucenicilor, elevilor, studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale.

3. In ce consta securitatea si sanatatea in munca?

Obiectivele securitatii si sanatatii in unitatile de invatamant sunt:

cunoasterea si respectarea normelor de securitate si sanatate a muncii in amenajarea, dotarea si folosirea spatiilor didactice de instruire in scopul evitarii producerii accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale ;

pregatirea sistematica a ucenicilor, elevilor si/sau studentilor urmarind ca, odata cu insusirea viitoarei profesiuni, acestia sa-si formeze deprinderile necesare exercitarii corecte a oricaror operatii din domeniul specialitatii, in deplina securitate a muncii;

aplicarea unor masuri specifice de protectie a muncii si de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale cu prilejul organizarii unor activitati scolare si extrascolare, cu precadere in timpul efectuarii practicii de productie in scoala sau direct in unitatile economice industriale, de constructii, agricole etc.

4. Cum este organizata activitatea de protectie a muncii in unitatile de invatamant?

In institutiile scolare din sistemul nostru de invatamant, securitatea si sanatatea in munca se constituie ca sarcina didactica pentru personalul didactic care organizeaza procese de munca si ca obligatie pentru toate cadrele din scoli sau din unitatile economice care conduc procese de munca si de productie desfasurate cu elevii.

Personalul didactic de conducere si de predare, personalul ajutator, tehnic, economic, administrativ si de alte specialitati au obligatia de a cunoaste si aplica normele generale si specifice de protectie a muncii corespunzatoare tipului si profilul fiecarei unitati de invatamant, sa stabileasca si sa intocmeasca instructiuni proprii de protectia muncii in functie de nivelul tehnic al dotarilor, de specificul lucrarilor de laborator, de atelier si de la alte locuri de munca in care se desfasoara munca si activitatile scolare si extrascolare.

5. Ce reprezinta compartimentul de protectie a muncii?

Coordonarea si raspunderea asupra intregii activitati de protectia muncii revin conducerii institutiei scolare, sprijinita nemijlocit de persoanele cu atributii in domeniul protectiei muncii, respectiv de Compartimentul de protectie a muncii in cazul in care numarul de angajati din scoala este mai mare de 50.

Compartimentul de protectie a muncii trebuie sa cuprinda:

- serviciul de securitate a muncii

- serviciul medical de medicina a muncii.

Personalul cu atributii in domeniul protectiei muncii trebuie sa urmeze cursuri de formare si/sau perfectionare (din 3 in 3 ani) in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

In cazul in care numarul de angajati la nivelul persoanelor juridice este mai mic de 50 (inclusiv), se desemneaza 1-2 persoane cu atributii si in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

6. Ce reprezinta Comitetul de securitate si sanatate in munca?

In cazul in care numarul de angajati din scoala este mai mare de 50, se constituie Comitetul de securitate si sanatate in munca (CSSM) in scopul asigurarii implicarii tuturor salariatilor la elaborarea si aplicarea deciziilor in domeniul protectiei muncii.

Comitetul de securitate si sanatate in munca este constituit din:

Conducatorul persoanei juridice sau reprezentantul acestuia - presedinte;

Conducatorul compartimentului de protectie a muncii sau persoana desemnata cu atributii in domeniu - secretar;

Reprezentantul serviciului medical;

Reprezentantii salariatilor care vor fi alesi pe o perioada de 2 ani.

Comitetul de securitate si sanatate in munca se convoaca, la cererea presedintelui, cel putin o data pe trimestru si ori de cate ori este nevoie. La fiecare intrunire se intocmeste un proces-verbal semnat de participanti. O data pe an, de preferat la sfarsit, presedintele intocmeste un raport scris cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca, actiunile care au fost intreprinse si eficienta acestora in anul incheiat, propuneri in legatura cu programul de protectie a muncii pentru anul urmator.

7. Care sunt sarcinile angajatilor din punct de vedere al protectiei muncii (art. 12 din NGPM/2002)?

Angajatii si ucenicii, elevii si/sau studentii in practica trebuie:

sa-si insuseasca si sa respecte normele si instructiunile de protectie a muncii si masurile de aplicare a acestora;

sa utilizeze corect echipamentele tehnice, substantele periculoase si celelalte mijloace de productie;

sa nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrara a dispozitivelor de securitate ale echipamentelor tehnice si ale cladirilor, precum si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;

sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca in cel mai scurt timp posibil accidentele de munca suferite de persoana proprie, de alti angajati sau de ucenicii, elevii si/sau studentii in practica;

sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de indata conducatorul locului de munca;

sa refuze intemeiat executarea unei sarcini de munca daca aceasta ar pune in pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala persoana sa sau a celorlalti participanti la procesul de munca;

sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care a fost acordat;

sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, atata timp cat este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea sa se asigure ca toate conditiile de munca sunt corespunzatoare si nu prezinta riscuri pentru securitate si sanatate la locul sau de munca;

sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control si de cercetare in domeniul protectiei muncii.

8. Care sunt sarcinile si obligatiile conducatorului de lucrari?

Conducatorul de lucrari (profesor, inginer, maistru-instructor, tehnician s.a.) raspunde de respectarea legislatiei si a normelor de securitate a muncii in cadrul spatiilor de invatamant, cabi-nete, laboratoare, ateliere, poligoane, santiere, sali de gimnastica si a celorlalte locuri de munca din raza sa de activitate, avand urmatoarele sarcini si obligatii:

- in cabinete, laboratoare, ateliere, spatii de invatamant, poligoane, santiere si celelalte locuri de munca sa afiseze, in dreptul fiecarei masini, instalatii sau utilaj, instructiuni de folosire a acestora si de protectie a muncii;

- sa intocmeasca instructiuni proprii de protectie a muncii specifice locurilor de munca, in functie de caracteristicile aparatelor, utilajelor si instalatiilor existente, precum si de conditiile concrete in care se desfasoara activitatea respectiva; pentru utilajele si masinile noi, care nu au prevederi in normele generale de protectie a muncii, se vor elabora instructiuni proprii, iar la locurile de munca se vor afisa tablite avertizoare si afise sugestive;

- sa efectueze instructajul de protectie a muncii potrivit normelor a masurilor de protectie specifice locurilor de munca respective;

- sa asigure insusirea de catre elevi a cunostintelor si formarea deprinderilor practice profesionale cu respectarea normelor de protectie a muncii, sa nu admita la lucru nici o persoana care nu a fost instruita, sau care nu si-a insusit cunostintele necesare de protectie a muncii;

- sa asigure o buna functionare a dispozitivelor de protectie, a echipamentului individual de protectie si de lucru, raspunzand de aplicarea tuturor masurilor de aparare individuala la locurile de munca;

- sa interzica elevilor parasirea sau schimbarea locului de munca fara aprobarea conducatorului de lucrari; in timpul pauzelor se vor respecta prevederile regulamentului de ordine interioara, privitor la circulatia si stationarea persoanelor in cadrul unitatilor didactice de instruire;

- sa anunte conducerea institutiei de invatamant in legatura cu orice accident de munca.

9. Cum se realizeaza instructajul de protectie a muncii?

Instructajul de protectie a muncii se efectueaza de cei care organizeaza, controleaza si conduc munca si activitatile scolare si extrascolare. Instructajul de protectie a muncii se efectueaza persoanelor care lucreaza in spatii didactice de instruire sau in alte locuri de munca unde exista pericol de accidente sau imbolnaviri profesionale. Instructajul de protectia muncii consta din:

a) Instructajul introductiv general se face personalului angajat si ucenicilor, elevilor si/sau studentilor la inceputul anului scolar si ori de cate ori se trece la o activitate diferita de cea pentru care au fost instruiti in anul respectiv.

Instructajul se efectueaza de catre conducatorul de lucrari (profesor, inginer, maistru-instructor, tehnician s.a.).

In institutiile de invatamant in care este organizat cabinet de protectia muncii, instructajul se va desfasura in acest cabinet. In cadrul instructajului introductiv general se vor prezenta, in principal, cunostinte privind:

- importanta cunoasterii si respectarii normelor de securitate si igiena a muncii: drepturi, obligatii, importanta respectarii disciplinei la locul de munca;

- semnalizarea de securitate in incinta institutiei, intreprinderii, circulatia la locul de munca si in cadrul atelierului;

- cunoasterea locurilor cu pericol de explozii, incendii etc. si a interdictiilor pentru aceste locuri;

- reguli privitoare la transportul, manipularea si depozitarea materialelor cu indicarea limitelor greutatilor admise (tab. 2 din NGPM) pe sexe si categorii de varsta, pozitii ergonomice corecte la ridicarea si transportul manual al greutatilor etc.;

- reguli privitoare la manipularea si transportul materialelor inflamabile, explozibile si toxice (NSPM

- reglementarile in vigoare privind acordarea echipamentului de protectie ori a echipamentului de lucru, importanta si obligativitatea folosirii acestuia (se intocmeste o lista interna de dotare cu echipament individual de protectie (EIP) in conformitate cu prevederile Normativului cadru de acordare si utilizare a EIP aprobat prin Ordinul MMSSF 225/1995);

- importanta si obligativitatea folosirii dispozitivelor de protectie;

- folosirea si intretinerea sculelor de mana;

- interdictia privind interventiile sau lucrul la masini si instalatii in afara activitatii ce le-a fost stabilita sau a sarcinilor repartizate;

- importanta ordinii si curateniei pe caile de acces si la locul de munca;

- notiuni generale de electrosecuritate, ventilatie si iluminat;

- notiuni de igiena muncii;

- acordarea primului ajutor in caz de accidentare (accidente datorate curentului electric, soc caloric, intoxicatii, rani, fracturi, traumatisme interne etc.);

- notiuni generale privind prevenirea si stingerea incendiilor etc.

Durata instructajului introductiv va fi de cel putin 8 ore, iar la locurile de munca unde exista conditii de munca deosebite, durata instructajului va fi de cel putin doua zile.

In cazul accesului ocazional al unor persoane, care nu sunt incadrate in institutia respectiva, venite in interes de serviciu, vizite cu caracter didactic sau de alt gen, instructajul introductiv general poate avea o intindere mai mica, procedandu-se in felul urmator:

- conducatorul institutiei de invatamant va desemna profesorul, inginerul, maistrul-instructor, tehnicianul sau alt specialist care va insoti vizitatorii si care are obligatia sa faca o prezentare asupra specificului activitatii institutiei si locurilor de munca in care vor avea acces, a masurilor de protectia muncii ce trebuie respectate pe parcurs si la locurile de munca respective, luand totodata masuri pentru echiparea lor cu mijloace individuale de protectie corespunzatoare desfasurarii vizitei, potrivit normelor legale;

- instructorul va prezenta spre semnare vizitatorilor fisa colectiva de instructaj;

- in cazul vizitelor cu caracter didactic, facute in grup de catre elevi, instruirea va fi efectuata in prezenta tuturor acestor persoane, dupa care conducatorul grupului respectiv va semna fisa colectiva de instructaj (Anexa 82 la NGPM 2002) si va da grupului dispozitiile necesare privind pastrarea disciplinei pe toata durata vizitei.

b) Instructajul la locul de munca se efectueaza de catre conducatorul locului de munca respectiv (profesor, inginer, maistru-instructor, tehnician s.a.) tuturor elevilor si altor persoane care urmeaza sa-si desfasoare activitatea in mod temporar sau permanent, la acest loc de munca. Durata instructajului la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore in functie de conditiile in care se desfasoara munca si de complexitatea agregatelor.

Instructajul la locul de munca se efectueaza pe baza prevederilor normelor generale de protectie a muncii si a instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca, pentru masinile, utilajele si instalatiile la care vor lucra persoanele supuse instruirii. Instructajul va avea un caracter practic, demonstrativ.

Admiterea la lucru a elevilor si a altor persoane se va face numai dupa ce seful ierarhic al persoanei care a efectuat instructajul introductiv general si instructajul la locul de munca a verificat ca cel care a fost instruit si-a insusit cunostintele de protectie a muncii necesare pentru activitatea ce urmeaza sa o desfasoare.

c) Instructajul periodic se efectueaza la locul de munca de catre conducatorul respectiv (profesor, inginer, maistru-instructor, tehnician): elevilor si tuturor persoanelor care isi desfasoara activitatea la acel loc de munca si are ca scop sa reaminteasca normele de protectie a muncii, sa corecteze lipsurile manifestate si sa intareasca disciplina in respectarea acestora.

Acest instructaj se va efectua folosind: demonstratia practica, materiale sugestive si documentare (grafice, fotografii, planse cu aspecte concrete din activitatea colectivului etc.). Notiunile, masurile de securitate si sanatate a muncii se vor trata si demonstra cu ocazia prezentarii operatiilor si a sculelor. Astfel, se demonstreaza pozitia corpului celui care lucreaza si care trebuie sa corespunda operatiilor executate cu diferite unelte manuale si mecanice. Se demonstreaza pozitia corecta, executiile gresite, precum si uneltele necorespunzatoare, insotind demonstratia cu exemplele necesare, cu prezentarea consecintelor unei pozitii incorecte. De asemenea, se prezinta echipamente de protectie si se demonstreaza modul de intrebuintare a acestora. Esenta masurilor de protectie a muncii consta in caracterul lor preventiv, de aceea este important sa se sublinieze ca utilizarea corecta si precisa a uneltelor asigura atat realizarea corespunzatoare a produsului cat si siguranta celui care il executa.

Intervalul dintre doua instructaje periodice pentru angajati va fi stabilit prin instructiuni proprii in functie de conditiile de munca din institutia de invatamant. Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul intre 2 instructaje periodice va fi de cel mult 12 luni.

Instructajul periodic se efectueaza obligatoriu si in urmatoarele cazuri:

- dupa un accident de munca cu incapacitate temporara;

- dupa o absenta mai mare de 30 de zile;

- cand s-a modificat procesul tehnologic, la schimbarea conditiilor de munca, introducerea de utilaje sau metode noi de munca etc.;

- cand au aparut modificari ale normelor de protectia muncii, specifice locurilor de munca respective;

- in cazul efectuarii unor lucrari ocazionale sau speciale, diferite de cele ce se executa in mod curent.

In vederea desfasurarii corespunzatoare a instructajului, institutiile de invatamant au obligatia sa asigure materialele documentare si de propaganda necesare (norme de protectia muncii, instructiuni, pliante, planse, afise, machete, diapozitive, filme, diafilme etc.). In toate fazele instructajului de protectia muncii se vor folosi mijloace audio-vizuale si, indeosebi, desene, schite, fotografii, diapozitive, declaratii (ale accidentatilor, martorilor) inregistrate pe benzi de magnetofon etc., care sa permita o prezentare cat mai realista a pericolului pe care il prezinta incalcarea normelor de protectia muncii.

Instructajul (general introductiv, la locul de munca si periodic) se va consemna in mod obligatoriu in fisa individuala de instructaj, stabilita conform modelului tipizat (Anexa 81 la NGPM/2002).

Dupa efectuarea instructajului introductiv general si a instructajului la locul de munca, fisa de instructaj este semnata de cel care a fost instruit, de cel care a efectuat instructajul si de cel care a verificat instruirea, confirmand, pe baza examinarii persoanei instruite, ca aceasta si-a insusit cunostintele necesare de protectia muncii.

Fisa de instructaj se intocmeste de cei care asigura instructajul de protectia muncii si se pastreaza de conducatorul de lucrari (profesor, inginer, maistru-instructor, tehnician etc.).

Pentru lucratorii sezonieri, temporari sau zilieri si vizitatori in grup se pot intocmi fise colective de instructaj, conform modelului tipizat (Anexa 82 la NGPM/2002).

Verificarea insusirii instructajului de protectia muncii se face astfel:

- pentru elevi de catre sefii de catedra si conducatorii de lucrari (profesor, inginer, maistru-instructor, tehnician etc.);

- pentru personalul didactic, auxiliar, economic si administrativ, de catre conducatorul institutiei de invatamant;

- pentru conducatorii institutiilor de invatamant, de catre imputerniciti ai inspectoratului scolar sau ai ministerului sau organului central in subordinea caruia functioneaza institutia de invatamant.

Toate persoanele care sunt promovate intr-o munca superioara vor fi supuse unei verificari a cunostintelor de protectie a muncii specifice noului loc de munca.

10. Ce este echipamentul individual de protectie a muncii (EIP) si cum se utilizeaza?

Echipamentul individual de protectie reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant in procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc.

El se acorda obligatoriu si gratuit tuturor salariatilor, precum si altor categorii participante la procesul muncii, in conformitate cu Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, elaborat de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si aprobat prin Ordinul nr. 225/1995. Pe baza acestuia, angajatorul este obligat sa intocmeasca lista interna de dotare cu EIP adecvat executarii sarcinilor de munca in conditii de securitate.

In cazul dereglarii acestuia, respectiv al pierderii calitatii de protectie, se acorda obligatoriu un nou echipament.

Degradarea sau pierderea lui, inainte de termenul de utilizare prevazut, din vina purtatorului, atrage raspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii (art. 13, Legea nr. 90/1996, republicata).

11. Ce este semnalizarea de securitate?

Semnalizarea de securitate reprezinta un ansamblu de reguli si masuri obligatorii aplicate in vederea atentionarii asupra riscurilor existente, care nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloace tehnice de protectie sau masuri de organizare a muncii. Se realizeaza conform prevederilor Ordinului MMSSF nr. 599/1998 privind prescriptiile minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca.

12. Ce inseamna managementul securitatii si sanatatii in munca?

Pentru a asigura securitatea si sanatatea muncii in unitatile de invatamant, conducatorii unitatilor trebuie sa implementeze un sistem de management al securitatii si sanatatii in munca, ce constituie o parte componenta a sistemului general de management. Acest sistem include urmatoarele elemente:

elaborarea unei politici de securitate si sanatate in munca;

organizarea unui sistem de management cu alocarea clara a responsabilitatilor in domeniul securitatii muncii;

evaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca care va fi revizuita ori de cate ori conditiile se modifica;

auditarea de securitate si sanatate in munca;

formarea, informarea si instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca;

proceduri pentru cazuri de urgenta;

analizarea periodica a sistemului pentru a se asigura ca este eficient;

mentinerea documentatiei si inregistrarilor pentru a asigura continuitatea activitatii

13. Care este legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca?

In ultimii ani, legislatia romana in domeniul securitatii si sanatatii in munca a suferit multe modificari in sensul transpunerii legislatiei europene in domeniu. Se poate afirma ca in acest moment angajatii romani si tinerii sub 18 ani (a se vedea NGPM 2002, Titlul III, cap. VI) sunt aparati de aceleasi prevederi legislative ca si cei din Uniunea Europeana.

. Constitutia Romaniei 2003

. Legea 53/2003, Codul muncii

. Legea protectiei muncii nr. 90/1996, republicata

. O.M.- MMPS nr. 388/1996 - privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 90/1996, publicat in M.O. nr. 249/1996

. Normele generale de protectie a muncii ed. 2002

. NSSM nr. 37 pentru prelucrarea automata a datelor

. NSSM nr. 36 pentru laboratoare de analize fizico-chimice si mecanice

. NSSM nr. 57 pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor

. NSSM nr. 111 pentru utilizarea energiei in medii normale

. ORDIN nr. 599/1998 privind prescriptiile minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca

. NSSM pentru diverse activitati specifice din agricultura, constructii, transporturi, sectorul sanitar etc.

. O.G nr.2 /2001 - privind regimul juridic al contraventiilor, publicata in M.O. 410/2001

. O.M.- MI nr. 775/98 - pentru aprobarea Normelor Generale de PSI

. Legea nr. 451/2001- pentru aprobarea O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase

. Legea nr. 426/2001- pentru aprobarea O.U.G. nr.. 78/2000 privind regimul deseurilor

14. Unde se pot gasi informatii utile pe Internet?

https://www.inspectmun.ro

https://protectiamuncii.ro

https://europa.eu.int/comm/education/copenhagen/resolution_en.pdf

https://europa.ei.int/comm/educationn/policy_en.html

https://europe.osha.eu.int/good_practice/sector/education

https://www.deni.gov.uk

https://leonardo.cec.eu.int

https://europe.osha.eu.int/good_practice/sector/osheducation/rome.stm

www.ilpi.com/msds/index.html

www.toxnet.nih.gov/cgi-bin/sis/htmlgen?CCRIS

Ce masuri de protectie a muncii se pot lua la utilizarea curentului electric ?

Curentul electric are o actiune complexa si caracteristica asupra tuturor componentelor organismului omenesc producand tulburari interne grave (asa-numitele socuri electrice) sau leziuni externe (arsuri electrice, electrometalizari si semne electrice). Accidentele electrice se produc din urmatoarele cauze:

- folosirea curentului electric la tensiuni care depasesc pe cele prevazute in normele de tehnica securitatii;

- atingerea conductorilor neizolati sau insuficient izolati aflati sub tensiune.

In vederea evitarii unor asemenea accidente se impune ca izolarea conductorilor sa fie perfecta si prin pozitia acestora sa fie exclusa posibilitatea unei atingeri. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare prin contact cu uneltele cu care se lucreaza, acestea vor avea manerele din materiale electroizolante. Elementele sub tensiune vor fi protejate de carcase, impiedicandu-se astfel atingerea acestora. Carcasarea sau ingradirea se va executa cu plase metalice sau table perforate cu rezistenta metalica suficienta si bine fixata.

- contactul direct cu anumite parti metalice ale instalatiilor care au intrat sub tensiune in mod intamplator;

Pentru a se evita o astfel de accidentare, se va asigura legarea la pamant sau legarea la nul a aparatelor (de exemplu, masini-unelte), conform normelor de electrosecuritate. Periodic (STAS 12604/5-90) se va verifica instalatia de legare la pamant, lucrarile efectuandu-se de catre persoane de specialitate, autorizate in acest scop;

- patrunderea curentului de inalta tensiune in instalatiile de joasa tensiune. Ca masuri de protectie in acest caz, este necesar sa se foloseasca sigurante fuzibile calibrate sau intrerupatoare de protectie automate si sa se interzica folosirea sarmelor groase, a cuielor etc., in locul sigurantelor calibrate;

- apropierea de instalatiile sub tensiune inalta se impune afisarea placilor avertizoare si ingradirea locurilor respective iar elevii care viziteaza intreprinderile trebuie sa fie sub stricta supraveghere a cadrelor didactice si a delegatului intreprinderii;

- alimentarea aparatelor electrice portative de la reteaua de curent in incaperi umede sau cu gaze, praf etc. si alimentarea aparatelor electrice portative se vor folosi tensiunile reduse prevazute in normele de electrosecuritate. De asemenea, revizia periodica a intregii instalatii electrice si a aparatelor respective se va face de catre personal calificat.

Statiile de amplificare, aparatele si utilajele electrice vor fi instalate numai in incaperi uscate si curate; alimentarea acestora, prin derivatii provizorii, de la tabloul de distributie este interzisa. Se interzice utilizarea masinilor si utilajelor la puteri nominale mai mari decat suporta reteaua.

Toate instalatiile electrice de pe intreg teritoriul scolii aflate in locuri de munca periculoase, unde elevii si personalul scolii ar putea veni in contact cu ele, vor fi prevazute cu izolatiile si aparatorile reglementare, precum si cu tablitele avertizoare respective (specifice instalatiilor si locului de munca).

Incaperile si spatiile scolare in care se afla instalatii electrice, generatoare, transformatoare, acumulatoare etc. vor fi prevazute cu afise sugestive, placarde si instructiuni referitoare la electrosecuritate.

In caz de electrocutare, masurile de prim ajutor trebuie luate in functie de starea in care se gaseste accidentatul, astfel:

- scoaterea rapida a accidentatului de sub tensiune prin intreruperea circuitului respectiv, cu respectarea tuturor prevederilor din normele in vigoare, deoarece, daca accidentatul este atins de o persoana inainte de scoaterea lui de sub tensiune, aceasta poate fi electrocutata;

- cel care ofera ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate, rau conducatoare de electricitate (tesaturi, funii, prajini, manusi, covoare si galosi de cauciuc etc.), iar la instalatiile de inalta tensiune este obligatorie folosirea manusilor si a cizmelor din cauciuc electroizolant; indepartarea conductoarelor cazute la pamant se va face cu o prajina uscata din lemn, iar ruperea lor se face prin lovirea, de la distanta, cu corpuri rau conducatoare de electricitate;

- in cazul cand accidentatul este in stare de lesin, trebuie chemat neintarziat un medic sau ,,Salvarea'; pana la sosirea acestora, persoana accidentata se va aseza intr-o pozitie comoda, linistita, imbracamintea ii va fi desfacuta pentru facilitarea respiratiei, accidentatului dandu-i-se in acelasi timp sa miroasa o solutie de amoniac; daca accidentatul a incetat sa mai respire sau respira anormal, rar, convulsiv, i se va face imediat respiratie artificiala.

Pentru reanimarea accidentatului, fiecare secunda este pretioasa. Daca scoaterea de sub tensiune si inceperea respiratiei artificiale se fac imediat dupa electrocutare, readucerea la viata reuseste de cele mai multe ori. De aceea, primul ajutor trebuie acordat fara intarziere, chiar la locul accidentului.