1. Reusita profesionala si pierderea competentei

Reusita profesionala constituie un sistem de achizitii pe planul cunostintelor si deprinderilor de munca, fiind realizata in timp. Caracterul dinamic al reusitei profesionale rezulta din faptul ca ceea ce s-a dovedit a fi un grup de factori definitorii ai succesului profesional intr-o anumita perioada, sunt nepotriviti in alta situatie. Reusita profesionala cunoaste un drum ascendent, dar numai pina la o anumita limita, determinata de evenimente neprevazute sau de etapele de virsta: decompensari fizice, fiziologice si psihice.

Pierderea sau reducerea competentei profesionale are drept cauza schimbarea radicala a tehnologiei, motiv pentru care detinatorii unor posturi de munca pot deveni necorespunzatori fata de ceea ce se asteapta de la ei (inovarea si dezvoltarea tehnologica produce modificari la nivelul statusului profesional si la nivelul rolului definit de postul ocupat).

Gellerman (1971) invoca trei forme principale de pierdere a competentei:

perimarea, cauzata de tehnologie si de cresterea standardelor de productivitate, cauza constind in inaptitudinea individului de a efectua un transfer de competenta. Acest transfer de competenta este conditionat de apropierea caracteristicilor noului post de cel vechi (cu cit caracteristicile sunt mai apropiate cu atit transferul este mai usor realizabil) si de familiarizarea cu transferul de competenta (un individ care este familiarizat cu schimbari repetate de tehnologie, se va adapta mai rapid la noul post, va deveni mai flexibil).

prestarea aceleiasi activitati in urma introducerii unor noi metodologii de munca, ceea ce determina cresterea rolului managerilor si analistilor de sistem in adaptarea rapida si eficienta la noile conditii.

declinul facultatilor fizice, mentale si psihice prin inaintarea in virsta (reducerea functiilor perceptive, vizual-auditive, forta musculara, inteligenta verbala, capacitatea de judecata sau dereglari de ordin emotional - marirea labilitatii emotionale, afective, slaba toleranta la factorii de risc).

Desigur, pierderea competentei nu poate fi generalizata la toti indivizii, ea se manifesta aleatoriu si nu logic. Uneori declinul psihic este compensat de experienta si de intelepciune. Apoi, scaderea unei functii psihice poate fi compensata de afirmarea alteia. De aceea este importanta prevenirea pierderii competentei si depistarea la timp a debutului declinului psiho-fizic si mintal prin perfectionarea continua, prin participarea la cursuri de sensibilizare, examinarea psihologica si medicala. Mecanismele de compensare au un rol important in acest domeniu, putind mentine viata activa profesionala, cu performante ridicate, pina la virste inaintate. Sa urmarim insa in subcapitolele urmatoare, metodologia masurarii performantelor resurselor umane.

2. Interviul

Interviurile sunt discutii purtate pe o anumita tema cu scopul evaluarii pregatirii si experientei solicitantului, a corespondentei acestora cu cerintele postului vacant; calitatile si comportamentul solicitantului si modul lor de potrivire cu imaginea organizatiei.

Tipuri de interviuri pentru selectia resurselor umane:

Cele trei tipuri de interviuri prezentate in tabelul de mai sus constituie interviul de profunzime. In selectia personalului se utilizeaza si interviul initial de triere - care este folosit in faza de preselectie si consta intr-un chestionar scurt de circa 10 minute, in care sunt cerute anumite informatii despre candidat, in urma caruia se acorda un punctaj in functie de care se decide continuarea sau intreruperea participarii candidatului la actiunea de selectie. De asemenea, in cadrul interviului initial de triere se realizeaza o anamneza.

Erorile care pot apare in desfasurarea interviului:

Multi dintre cei care intervieveaza au impresia ca pot alege cel mai bun candidat numai pe baza de intuitie, dar acest lucru este infirmat de practica. Printre erorile des intalnite la cei care interviul, amintim:

Eroarea generata de judecatile premature: este vorba de formarea unei pareri despre candidat chiar de la inceputul interviului legat si de aspectul exterior ala acestuia, parere pe care o va cauta sa si-o confirme pe tot parcursul interviului, nefiind neaparat fondata pe o apreciere cat de cat obiectiva.

Efectul de halo: este legat de aceiasi eroare si se manifesta atunci cand cel care ia interviul este impresionat de un anume raspuns si nu aude in continuare decat lucrurile legate de acesta.

Zgomotul cultural: apare atunci cand avem de-a face cu un candidat care a reusit o performanta recunoscuta intr-un anumit domeniu, care nu are nici i legatura cu domeniul in care solicita postul.

Tocmai de aceea, pentru a evita aceste erori, este indicat ca interviurile sa se realizeze de catre persoane specializate in domeniul relatiilor si comunicarii interumane, si anume psihologi. De asemenea este nevoie de respectarea unor reguli de interviu.

3. Teste si chestionare

Testul este o proba definita, implicand o sarcina de executat, identica pentru toti subiectii, un instrument inalt specializat, care implica conditii speciale de aplicare si interpretare.

In procesele de selectie si evaluare sunt folosite de catre psiholog urmatoarele tipuri de teste:

a)      Teste de inteligenta si perspicacitate

b)      Teste si chestionare de aptitudini

c)      Teste si chestionare de personalitate

a)      Teste de inteligenta si perspicacitate

Testul de nivel mental RAVEN

Este o proba nonverbala, care consta in 60 de itemi, structurati in 5 serii. Fiecare item este format dintr-un desen sau o succesiune logica de figuri abstracte din care lipseste un fragment in coltul din dreapta jos. Fragmentul care lipseste este dat in partea de jos a paginii intre alte 6 sau 8 figuri. Itemii din cadrul fiecarei serii au grade de dificultate crescanda de. Aceasta proba poate fi aplicata individual sau in grup, contra cronometru (cca 25 - 30 de minute).

Cu ajutorul acestui test se calculeaza coeficientul de inteligenta, fiind un test international, adaptat si pe populatie romaneasca. De retinut este faptul ca acesta evidentiaza in mod real nivelul de inteligenta a individului, spre deosebire de asa - zisele teste ce apar publicate pe piata romaneasca, care nu sunt nicidecum relevante.

Testul Raven serveste la aprecierea "abilitatii educative innascute", a capacitatii de a realiza comparari, rationamente prin analogie, de a-si dezvolta o metoda logica de gandire, independenta de informatiile anterior castigate.

Testul de D48 si D78

Este un test de inteligenta generala, care este prezentat sub forma a 44de serii de imagini de dominouri, cu numere de buline distribuite in functie de anumite relatii cantitative, pe care subiectul trebuie sa le descopere si sa completeze dominourile goale din cadrul fiecarei serii.

Testul analitic de inteligenta Meili

Este un test ce ne ajuta sa cunoastem aspecte calitative ale inteligentei, caracteristicile concrete, abstracte, analitice, inventive ale acesteia. El cuprinde 6 teste intr-un caiet de 8 pagini. Ajuta la identificarea catorva tipuri de profiluri ale inteligentei ; inteligenta practica, inventiva, concreta, abstracta.

Testele NM - ID -95 si F. R. N. M. A. - 94:

Acestea sunt teste de identificare a gradului de dezvoltare a tipului de inteligenta verbala si respectiv neverbala.

Bateria de nivel mental NM - ID - 95 cuprinde 6 probe - trei verbale si trei nonverbale si evalueaza eficienta intelectuala generala. In solutionarea itemilor bateriei de nivel mental, sunt implicate operatiile de baza ale gandirii: analiza si sinteza superioara, generalizarea si abstractizarea, comparatia si concretizarea. Totodata bateria solicita atentia, capacitatea de intelegere, gandire logica, memoria si spiritul de observatie.

Probele verbale vizeaza cu precadere capacitatea de rationament verbal, clasificarea notiunilor si ordonarea logica a lor, judecata prin analogie si deductie.

Probele neverbale surprind capacitatea de reprezentare, logica matematica, evidentierea de relatii spatiale.

Toate aceste teste presupun conditii aparte de administrare si evaluare. Este asigurata confidentialitatea acestora in ceea ce priveste criteriile de evaluare a performantelor subiectilor. Accesul la ele este foarte limitat, apartinand psihologului, reproducerea si comercializarea lor contravenind deontologiei profesionale.

Acelasi lucru este valabil si pentru celelalte tipuri de teste pe care le vom prezenta ulterior.

Testul de inteligenta Wonderlic (I. W) sau testul de aptitudini generale (T. A. G.)

Testul contine 50 de itemi, a caror continut se refera la: analogii, analiza de figuri geometrice, probleme de similaritate a unor formulari verbale, gasirea sensului unor proverbe, rationamente axate pe logica inductiva sau deductiva, spirit de observatie, aprecierea unor relatii spatiale. Problemele urmaresc capacitatea de a intelege si de a gandi in termeni verbali si critici, capacitatea de a gandi in termeni de simboluri si idei.

Proba se administreaza colectiv sau individual contra timp. Ea este un predictor satisfacator a performantelor intelectuale, permitand nu doar o analiza cantitativa a performantei, ci si o analiza cantitativa a semnificatiei rezultatelor.

b)      Teste si chestionare de aptitudini

Aptitudinile sunt instrumente ale personalitatii si se manifesta spontan ca fenomene de randament calitativ si cantitativ, crescute in conditii egale de educatie si exercitii.

Testele de aptitudini pe care le punem la dispozitie: aptitudini vizuale - spatiale, de atentie distributiva (Praga), atentie concentrata (Touluse - Pieron), memorie auditiva, memoria vizuala, de reprezentare in spatiu, de combinare in spatiu, de intelegere verbala si tehnica, de testare a spiritului de observatie.

c)      Teste si chestionare de personalitate

Diagnosticheaza una sau mai multe trasaturi ale personalitatii. Ele pot fi clasificate in trei categorii:

1. teste de adaptare

A. TESTE OBIECTIVE 2. teste si chestionare de interese si atitudini

B. TESTE PROIECTIVE

A.1. Teste de adaptare:

CP L1 - este o forma prescurtata a chestionarului CPI, cuprinzand 7 scale ce evidentiaza cei 7 factori de personalitate ce sunt implicati in relationarea interpersonala si convietuirea sociala. Se identifica: maturitatea interrelationala si responsabilitatea (R); toleranta (F); adaptare la modelul comun (C); starea de comfort psihic (GI); nivelul motivational implicat in potentialul de realizare personala cat si focalizarea pe valori intelectuale, reprezentate de realizarea prin conformism (AC); realizarea prin independenta (AI) si eficienta intelectuala (EI).

F. P. I. - este un inventar de personalitate, ce cuprinde 212 intrebari grupate in 12 scale, ce pun in evidenta urmatoarele insusiri de personalitate: nervozitate (N), agresivitate (A), depresia (D), excitabilitatea (E), sociabilitatea (S), calmul (C), tendinta de dominare (TD), inhibitie (I), fire deschisa (FD), extraversia (E+), labilitate emotionala (NLE), masculinitate (M).

G. Z. - acest test cuprinde 300 de intrebari grupati in 10 dimensiuni si anume: activism- eficienta (G), autocontrol (R), ascendenta (A), sociabilitate (S), stabilitate emotionala (E), obiectivitate (0), toleranta (F), reflexivitate - introversie (T), relationare personala (P), si masculinitate (M).

Chestionarul de personalitate E. P. Q. - analizeaza dimensiuni esentiale ale personalitatii, evalueaza echilibrul general al structurii si pune in evidenta eventuale personalitati dizarmonice cu potential dezadaptativ lent. Proba cuprinde 5 scale, care evidentiaza urmatorii factori de personalitate: extraversie- introversie (E), minciuna (L), psihotism (P),nevrozism sau instabilitate emotionala (N) si tendinta spre devieri de comportament - C.

Desi sunt utilizati termeni psihiatrici, semnificatia lor nu este una propriu     zis clinica. Testul nu este un instrument de analiza a unor boli psihice manifeste, el se adreseaza persoanelor normale, dar care prezinta accentuari de diferite intensitati in structura personalitatii, care sunt latente in conditii obisnuite. Problemele pot sa apara sub influenta unor factori de mediu, generand conduite inadecvate manifeste. Manifestarile dezadaptative exprimate prin abateri disciplinare, fac absolut necesare cunoasterea celora ce prezinta accentuari de personalitate.

Chestionarul de anxietate Cattel- Anxietatea ca tulburare a afectivitatii, se manifesta prin stari de neliniste, teama si ingrijorare, traite in absenta unor cauze concrete vizibile. Anxietatea se refera la caracteristici ca: tensiune interioara, instabilitate, lipsa de incredere in sine, rezerva in asumarea situatiilor de risc, temeri, tulburari psihosomatice traite in plan subiectiv. Toate acestea pot determina aparitia unor conduite inadecvate, datorate incapacitatii de adaptare corecta si rapida la situatii noi. Pentru Cattel, anxietatea este rezultatul combinarii a 5 factori mari: constiinta de sine, forta eului, tendinta paranoida, tendinta spre culpabilitate si tensiune ergica.

16 PF - urmareste depistarea a 16 factori determinanti ai personalitatii, grupati in "factori de ordin 1" - schizotimie - ciclotimie, nivel intelectual, forta eului, subordonare - dominare, comunicativitate - taciturnie, forta asupra eului - reguli de convietuire sociala, timiditate - indrazneala, rationalitate - afectiune, atitudine increzatoare - suspiciune, preocupari fata de aspecte practice - ignoranta, clarviziune - naivitate, calm - neliniste, radicalism - conservatorism, dependenta - independenta fata de grup, integrare (autocontrol- lipsa de autocontrol), tensiune energetica - tensiune /incordare si "4 factori de ordinul 2": adaptabilitate - anxietate, introversiune - extraversiune, dinamism - inhibitie si independenta- supunere.

Chestionarul pentru personalitati accentuate - cuprinde 88 de intrebari prezentate amestecat, formand 10 grupe, fiecare grupa urmarind explorarea unor trasaturi "accentuate": demonstrativitatea, hiperexactitatea, hiperperseverenta, nestapanirea, hipertimie (".timie = tonus afectiv /stare afectiva), distimie, ciclotimie, exaltare, anxietate, emotivitate".

Chestionarul de diagnosticare a temperamentelor- testul cuprinde 30 de intrebari care permit identificarea celor trei factori ai personalitatii: emotivitatea, secundaritatea si activitatea - prin combinarea carora se obtine tipul temperamental (sangvinic, coleric, flegmatic,apatic, amorf, nervos, pasionat, sentimental).

A.2. Teste si chestionare de interese si atitudini:

Testele sociometrice - sunt instrumente de baza in metodologia sociometriei, prin care se masoara atractiile si respingerile care au loc intre indivizii unui grup. Datele astfel culese, prin prelucrarea ulterioara cu ajutorul sociomatricelor sau sociogramenlor dezvaluie structura grupului, reperarea subgrupurilor, a centrelor de influenta si a sistemului de comunicare sociala, identificarea indivizilor populari, a celor izolati si a celor respinsi.

Teste de interese - Inventarul de preferinte profesionale Kuder     se utilizeaza in dublu scop: pentru identificarea profesiunilor preferate de o persoana si pentru a verifica corectitudinea alegerii profesionale a subiectului. Acesta cuprinde 9 scale de interese: interese mecanice , numerice, stiintifice, de convingere, artistice, literare, muzicale, pentru servicii sociale, pentru munca de birou.

Un alt inventar de interese este cel al lui Septimiu Chelcea, care cuprinde 9 scale de interese.

Bilantul rolurilor in echipa - Chestionarul cuprinde 50 de intrebari si permite trasarea profilului personal legat de rolul pe care il joaca fiecare persoana

intr-o echipa. Rolurile care pot fi evidentiate in cadrul unui grup sau echipe sunt:

Manager de proces

Radical

Armonizator

Expertul tehnic

Conducatorul catre rezultat

Criticul

Cooperantul

Politicianul

Promotorul

Bilantul culturii organizationale - este un chestionar ce se aplica tuturor membrilor unei organizatii /firme si permite identificarea tipului de sef sau manager care exista in aceea firma si care este dorit.

Potrivit tipologiei lui Handy, ar exista 4 tipuri de manageri, definiti metaforic de acesta:

"Zeus"

"Apollo"

"Atena"

"Dionisos"

Scale de atitudini ale gradului de satisfactie a angajatilor/subalternilor vizavi de conditiile climatului organizational respectiv sef / manager:

Aceste scale masoara atitudini: atitudini fata de femeile manageri, atitudinea fata de valori, fata de locul de munca, satisfactia in munca, tensiunea la locul de munca, tocirea emotionala a managerilor("burn -out"), motivatie la locul de munca.

B.     TESTELE PROIECTIVE:

Sunt tehnici, prin care sunt urmarite diferite aspecte ale personalitatii si interactiunii dintre acestea. Ele permit depistarea a ceea ce este mai ascuns, mai putin accesibil, mai greu de descoperit cu ajutorul a celorlalte teste. Avand in vedere dificultatile de interpretare a acestora, ele pot fi aplicate doar de psiholog, experienta si capacitatea de intelegere a acestuia fiind de foarte maree importanta.

Testul de completare a unor fraze Rotter - modificat - cuprinde mai multe inceputuri de fraze ce urmeaza a fi completate de subiectul examinat. In interpretare se ia in considerare continutul raspunsurilor, daca tonul este dominant pozitiv sau negativ, daca rolul eroului este activ sau pasiv, daca atitudinea lui este imperativa. Interpretarea permite o descriere globala a personalitatii.

Testul Arborelui - permite cunoasterea personalitatii (introversiune, agresivitate, tensiuni, conflicte nerezolvate, tendintele spre disimulare etc.) si tulburarilor in diferite stadii de evolutie a acestora. Desenand un arbore, omul deseneaza fara sa isi dea seama raporturile sale cu mediul, orice alterare a imaginii fiind indiciul unei dereglari.

Simularile sau studiile de caz. Acestea imagineaza fragmente ale vietii profesionale, in scopul observarii comportamentului si deciziilor individului testat.

4. Centrul de evaluare sau metode AC

Este o metoda ce permite selectia persoanelor in functii de conducere dupa cele doua criterii - profesionale si manageriale, presupunand parcurgerea mai multor tehnici de selectie intr-un interval de cel putin doua trei zile. Prin aceasta metoda se studiaza comportamentul candidatilor in situatii critice. Scenariul detailat permite candidatilor sa cunoasca in mod continuu atat rezultatele proprii cat si pe cele ale concurentilor. Pachetele de programe elaborate de catre specialisti permit evaluarea candidatilor pentru fiecare tip de sarcina si aptitudine de conducere. Se pot evalua, de exemplu, urmatoarele aspecte: organizarea corespondentei, formularea unor documente in scris, redactarea unei prelegeri, dezbaterile de grup, asumarea de rol, jocuri de management.

In economia romaneasca putem remarca o flexibilitate a stilurilor de management, o relativitate inconstanta in maniera de a adopta hotararile la nivelul conducerii superioare, managerii reunind aproximativ in egala masura caracteristicile tuturor stilurilor manageriale. "Managerul cameleon", cu stil de conducere neelaborat este specific acestei perioade prelungite de acomodare cu noul tip de economie.

5. Autoevaluarea managerilor

In continuare va prezentam o baterie de teste prin care sa va autoevaluati acele caracteristici ale personalitatii dumneavoastra care sunt necesare pentru a fi un bun manager. Acest lucru este util, deoarece, in cazul unor rezultate nu tocmai pozitive la unele din aceste teste, puteti sa constientizati eventualele aspecte negative ale personalitatii. Prin simpla constientizare a acestora se poate spune ca jumatate din problema ,a fost rezolvata.

I. CE INSEAMNA SIGURANTA PERSONALA PENTRU DVS.?

Raspundeti, incercuind una din cele patru variante, unde:

1 inseamna ca " nu corespunde" (cu parerea dvs.);

2 - "corespunde uneori"

3 - "corespunde deseori"

4 - "corespunde pe deplin"

Tipul A: "Falsul erou"

Judecand dupa aparente, nevoia dumneavoastra de securitate este extrem de scazuta. Va expuneti pericolului si cautati senzatiile tari. O analiza psihologica mai profunda ar duce in cazul dumneavoastra, probabil, la rezultate cu totul contradictorii. In fond, va simtiti mai amenintat decat cei mai multi oameni, fara insa sa va dati seama. Stilul de viata riscant va serveste drept confirmare ca nu vi se va intampla nimic. Cautati pericolul pentru a anihila astfel starile de teama ascunse in adancul sufletului. Cand de exemplu intreprindeti ceva temerar, nu vreti sa va convingeti decat de propria valoare, ceea ce de fapt nu inseamna decat estomparea complexului de inferioritate.

Un sfat bun de urmat: nu va mai jucati cu propria securitate si impacati-va cu temerile cuibarite in suflet. Doar astfel veti reusi, la nevoie, solutiile potrivite.

Tipul B: "Copilul temator"

Indiscutabil - va simtiti extrem de nesigur. Din orice va cuprinde teama. Din pacate exista oameni care va alimenteaza temerile pentru a profita de pe urma acestor stari. Desigur, firea dumneavoastra fricoasa sporeste trebuinta de securitate. In secret, duceti dorul unei instante supreme, care sa se ingrijeasca sa nu vi se intample ceva rau, care sa pretuiasca binele si sa pedepseasca raul, care sa corespunda reprezentarii proprii despre parintii buni. Fara sa va dati seama, sunteti mereu in cautarea "parintilor buni" care sa va apere de pericolele vietii. Chiar daca este dureros, trebuie sa va fie clar, ca in aceasta lume nu va mai exista pentru dumneavoastra asemenea "parinti". Preluati singur acest rol. Sentimentul propriei securitati va creste nebanuit de mult.

Tipul C: "Realistul dornic de a cunoaste"

Cunoasterea inseamna putere; puterea cunoasterii reprezinta pentru dvs., in cea mai mare parte sursa sigurantei de sine. Sunteti convins ca nestiinta este generatoarea sentimentului de nesiguranta - cu cat lucrurile va sunt mai clare, cu atat creste sentimentul dumneavoastra de siguranta.

Indata ce cunoasteti din ce directie vine pericolul care va ameninta propria securitate, nu va este greu deloc ca prin masuri adecvate sa infruntati primejdia. Dar si relatiile dvs. interumane corespunzatoare contribuie la sentimentul de siguranta. Nu-i de mirare ca, in viata de toate zilele, arareori comiteti fapte necugetate si nu provocati soarta. Desi, nu se poate spune despre dvs. ca va hazardati, stiti, pe de alta parte, ca in viata trebuie sa stii sa risti.

II . GANDITI IN MOD POZITIV?

Raspundeti, incercuind una din cele patru variante, unde:

1 inseamna ca " nu corespunde" (cu parerea dvs.);

2 - "corespunde uneori"

3 - "corespunde deseori"

4 - "corespunde pe deplin"

Tipul A: "Optimistul"

Aveti o atitudine pe deplin pozitiva atat de viata cat si fata de semeni. Acest mod optimist de a vedea lumea nu il exclude nici pe cei care vad doar parte negativa a existentei. Sunteti o persoana flexibila, interesanta, plina de entuziasm si nu va dati in laturi de la sarcinile care vi se pretind. Pe linie profesionala nu aveti probleme, intrucat se poate colabora bine cu dvs. Sunteti o persoana intelegatoare si va acomodati bine intr-un colectiv. Chiar si in zilele mai proaste nu va paraseste curajul si atitudinea pozitiva care va caracterizeaza. Pe langa capacitatea de a gandi pozitiv, stiti sa testati realitatea si sa va formati o parere corecta asupra ei, asa incat, intr-o situatie data cunoasteti exact de cine trebuie sa va feriti.

Tipul B: "Naivul"

Nu percepeti lumea precum este ea, ci asa cum ati dori dvs. sa fie in totalitate, de la un capat la celalalt roz - bombon. Desi datorita conceptiei proprii de viata absolut pozitiva, va situati de partea "ingerilor", a celor neprihaniti, cam prea exagerati. Vedeti doar partea buna a lucrurilor si omiteti faptul ca oamenii sunt capabili si de lucruri rele. Este cazul sa va intrebati de ce tagaduiti cu atata inversunare aspect si nu vreti sa recunoasteti si cusurile existentei umane. Probabil ca ati trait candva, in istoria proprie intr-un mod atat de dur asemenea evenimente, incat de atunci va este teama sa luati act de existenta lor in mod constient.

Tipul C: "Mizantropul"

Multe se pot spune despre dumneavoastra, dar nu si faptul ca ganditi intr-o maniera pozitiva. Nu aveti deloc o parere buna despre ceilalti si aproape ca nu acceptati pe nimeni. Faceti parte din categoria celor, care vazand un fir de par in supa, nu-l vad decat pe acesta si nimic altceva. Aveti cu adevarat un motiv plauzibil pentru acest mod arogant, dispretuitor de a gandi? Este cazul sa fiti atat de banuito si de circumspect? Va trebui sa va revizuiti aceasta atitudine de subevaluare su dispretuire a semenilor. Poate veti reusi sa adoptati o pozitie mai amabila fata de acestia. In acest fel s-ar largi nu numai cercul cunoscutilor, dar si cel al prietenilor.

III. CUM FACETI FATA SITUATIILOR TENSIONATE?

Raspundeti, incercuind una din cele patru variante, unde:

1 inseamna ca " nu corespunde" (cu parerea dvs.);

2 - "corespunde uneori"

3 - "corespunde deseori"

4 - "corespunde pe deplin"

Tipul A: "Nabadaiosul"

Nu este de mirare faptul ca doar rar va simtiti bine. Permanent sunteti sub presiune si uneori nici nu va dati seama de aceasta. Totodata nu se poate spune ca faceti parte din categoria celor care suporta bine starile de incordare. Situatiile care sunt, in general legate de cresterea tensiunii, va dau de furca. In loc sa va gasiti echilibrul, va ambalati si mai mult, purtat de valtoare incordarii, fara sa observati ca ceilalti s-au retras deja in sinea lor. Contrar aparentelor, va temeti de relatiile interumane. Lasati-i pe ceilalti sa se apropie mai mult de dumneavoastra.

Tipul B: "Infranatul"

Va folositi intreaga energie pentru a inabusi orice situatie generatoare de tensiune. Urmarea acestei rezistente inconstiente, este lipsa initiativei si aparitia plictiselii. Lasati impresia unei persoane linistite, distante, impasibile, dar aceasta atitudine nu se datoreaza unui echilibru interior. Evident, trebuie sa va aparati de ceea ce va produce enervare, fapt ce conduce la un tonus scazut, la irosirea vivacitatii. Astfel se instaleaza o stare de apatie, de inertie, careia ii faceti fata doar cu mare efort. Descoperiti de ce trebuie sa inabusiti inca din fasa chiar si starile de incordare neplacuta.

Gasiti raspunsul la aceasta intrebare si veti reusi sa ridicati calitatea vietii.

Tipul C: "Invartitul"

Faceti parte din categoria acelor oameni care traiesc intens starile tensionate. De fapt sunteti un tip "dat naibii".

Cand ati luat viteza, nu va mai opreste nimeni. Sunteti plin de verva si pierdeti adeseori din vedere. Ca prin comportamentul dumneavoastra cam intindeti coarda. Cei din jur devin in acest caz publicul. O relatie adevarata cu dumneavoastra in aceste circumstante, nu este usor deloc de stabilit. Chiar daca nu vreti sa recunoasteti, sunteti prea volubil pentru ca cineva sa se poata apropia de dumneavoastra. Nu v-ar strica din cand in cand putina relaxare.

IV. SE POATE COMUNICA BINE CU DUMNEAVOASTRA?

Raspundeti, incercuind una din cele patru variante, unde:

1 inseamna ca " nu corespunde" (cu parerea dvs.);

2 - "corespunde uneori"

3 - "corespunde deseori"

4 - "corespunde pe deplin"

Tipul A: "Armonia cu orice pret naste conflicte."

Aveti probleme cu partenerul /partenera dumneavoastra in a stabili relatii sincere. Dificultatile apr mai cu seama in situatiile in care, intr-o discutie, trebuie sa va confruntati cu sentimentele negative ale partenerului /partenerei. Incercare de eschivare, respectiv stilul inadecvat, fals al discutiei va determina fie sa subestimati fie sa supraestimati sentimentele partenerei /partenerului, fapt care genereaza stari conflictuale. Nu va mai sfiiti sa spuneti deschis ceea ce ganditi, ceea ce va deranjeaza. Cand nu stiti cum sa procedati in continuare, cel mai bine ar fi sa exprimati in scris - printr-o scrisoare - ceea ce va framanta. O scrisoare nu obliga cu nimic, este ca o conversatie.

Tipul B: "1, 2, 3, - Cine detine puterea?"

Faptul ca in relatiile personale aveti din cand in cand probleme cu interlocutorul (partenerul /partenera) dumneavoastra se datoreaza unui conflict de autoritate mai mult mai putin actual. De cele mai multe ori aceasta duce la divergente de opinii, care contribuie la clarificarea raportul de forte. Fara ca sa vreti, lasati partenerei /partenerului de discutie impresia ca nu il /o intelegeti sau ca nu puneti mare pret pe parerea sa.

Tipul C: "Arata conversatiei mai presus de orice."

Este o bagatela pentru dumneavoastra sa faceti schimb de opinii si sa va exprimati gandurile, ceea ce denota o atitudine de atasament fata de oamenii apropiati. De asemenea, si capacitatea dumneavoastra de a sti sa puneti lucrurile in cadru unui dialog este cu totul extraordinara si demna de a fi subliniata. Sunteti consecvent /a si nu folositi cuvinte jignitoare. Sunteti suficient de flexibil /a si nu ezitati sa va revizuiti atitudinea, atunci cand este cazul.

V. CUM REACTIONATI LA SCHIMBARI?

Raspundeti, incercuind una din cele patru variante, unde:

1 inseamna ca " nu corespunde" (cu parerea dvs.);

2 - "corespunde uneori"

3 - "corespunde deseori"

4 - "corespunde pe deplin"

Tipul A: " Traditionalul"

Schimbarile va nelinistesc, daca nu chiar va infricoseaza. Va place ordinea si aveti nevoie de reguli precise, care sa va confere siguranta. Este si motivul pentru care cultivati cu placere valorile traditionale. Nu gresiti deloc atunci cand sustineti anumite principii morale de baza sunt determinante si astazi pentru buna convietuire a oamenilor. Dar, va trebuie sa nu uitati nici faptul ca vremurile s-au mai schimbat. Nu este de neglijat dezvoltarea societatii si a cunoasterii, care au adus cu sine idea ca unele traditii si-au trait traiul si isi pierd sensul in unele circumstante.

Tipul B: "Realistul"

Aveti o atitudine realista fata de schimbari. Ce trebuie sa se intample, sa se intample, chiar si atunci cand schimbarile sunt dureroase.

Deci mergeti in pas cu vremea, efectuati doar acele schimbari care vi se par justificate in privinta continutului lor. Nu va caracterizeaza schimbarile cu orice pret. Noul survine abrupt, ci intr-o continua adaptare la situatia ambientala in permanenta schimbare. Instinctual stiti ca insasi viata inseamna schimbare. Aceasta lege ati ridicat-o la rang de principiu. Crezul dumneavoastra suna astfel : Totul este intr-o continua prefacere.

Tipul C: "Liber cugetatorul"

Pentru dumneavoastra schimbarile sunt sarea vietii. Nu prea aveti disponibilitati pentru traditie si continuitate. Structurile achizitionate si ideile mostenite sunt o oroare pentru dumneavoastra. Aceasta rezulta din comportamentul si felul de a va imbraca. Nici chiar relatiile de lunga durata nu va preocupa. Ideea de a va petrece tot restul vietii de una si aceiasi persoana va ingrijoreaza. Si pe plan profesional aveti nevoie permanenta de schimbare. Indata ce o activitate nu va mai intereseaza, incepeti sa cautati alta. Sa fie oare vorba numai de nostalgia dupa libertate si independenta din cauza carora vreti mereu sa va schimbati radical viata? Sau este vorba de teama de asumare a unor obligatii care v-au facut sa deveniti un pelerin neobosit, fara un loc stabil?

Referinte bibliografice:

G. Johns, Comportament organizational, Editura Economica, Bucuresti, 1999;

2. M.Rosca, Metode de psihodiagnostic, Editura Didactica si Pedagogica, R. A., Bucuresti, 1972;

G. Senger, W. Hoffman, Cum sa ne calculam coeficientul de personalitate, Gemma Press, Bucuresti, 1986;

D. E. Super, Dezvoltarea carierei in Psihologia procesului educational, Ed. P., Bucuresti, 1978;