APARATUL RENAL

APARATUL RENAL

Este alcatuit din rinichi si caile urinare externe, care sunt reprezentate de uretere, vezica urinara si uretra.

Caile urinare interne se gasesc la niv. rinichiului si sunt reprezentate de calicele mici, calicele mari si bazinet.

Rinichiul este alcatuit din 2 zone principale:

corticala la exterior. In corticala se gasesc glomeruli, tubi si vase

medulara la interior. In medulara se gasesc tubii nefronilor juxtamedulari si de aceea medulara se grupeaza in niste piramide, numite Piramide Malpighi, care sunt in nr. de 8→15 si care au baza spre exterior, si vful spre interior. Se deschid in hilul renal la nivelul bazinetului

Piramide Malpighi

Unitatea morfologica si funtionala a aparatului renal este nefronul:

corticali, care se gasesc in totalitate in corticala si au ansa scurta

juxtamedulari, care au glomerulul in corticala, la limita cu medulara si ansa este lunga si patrunde adanc in medulara.

Nefronul este alcatuit din :

1. glomerul renal : - capsula Bowmann (alcatuita dintr-un strat parietal extern, un strat epitelial intern si un spatiu capsular) - glomerulul renal (reprezentat de o retea de capilare care incepe cu o arteriola aferenta si se termina cu o arteriola eferenta)

Tubul colector strange urina de la mai multi tubi contorti distali, si apoi se uneste cu alti tubi colectori si formeaza calicele mici, care se vor uni si formeaza calicele mari, care se varsa apoi in bazinet → in ureter → vezica → uretra.

Perete exterior parietal

Diureza reprezinta cantitatea de urina eliminata de rinichi in 24 de ore.

VN diureza = 1500 - 2000 ml.

¯ <1000 ml se numeste oligurie.

¯< 400 ml se numeste anurie si se intalneste in insuficienta renala.

> 2000 ml se numeste poliurie Þ diabetul zaharat, diabetul insipid si in ingestii ff crescute de apa.

Diureza este rezultatul a 3 procese fundamentale ce au loc la nivelul nefronului:

ultrafiltrarea glomerulara, reprezinta trecerea apei si micromoleculelor din plasma

prin peretele entotelial al capilarelor glomerulare in capsula Bowmann → tubii uriniferi. In urma acestui proces, rezulta urina primara care reprezinta o plasma deproteinizata. Proteinele fiind macromoleculare, nu au voie sa treaca in urina. Deasemena, nu este voie sa treaca elementele figurate ale sangelui.

Urina primara se filtreaza in cantitati f mari, rata filtrarii glomerulare fiind 120 ml / min Þ 180 l / zi.

La nivelul capilarelor glomerulare exista niste gauri numite "fenestre" prin care trec apa si micro moleculele, stratul intern epitelial sl capsulei Bowmann fiind f. permeabil.

Din cei 180 l de urina primara ajunsa in tubul contor proximal, se elimina doar 1,5 prin procesul de mictiune. Restul se reabsoarbe la nivelul tubilor renali.

reabsorbtia tubulara - consta in trecerea apei si substantelor folositoare organismului,

din tubii renali in capilarele peritubulare.

Se reabsorb activ, adica cu consum de energie, furnizata prin hidroliza ATP-ului : Na, K, glucoza, aminoacizii, vitaminele, fosfatii si sulfatii si bicarbonatul.

Se reabsorb pasiv, in sensul unui gradient electric sau de concentratie : apa, ureea si Cl.

secretia tubulara - procesul de trecere a substantelor de metabolism, toxice sau in exces din capilarele peeritubulare in tubii renali.

Se secreta urmatoarele substante: produsi de metabolism : acidul uric & creatinina, K

metabolitii medicamentelor & ionul de H

MICTIUNEA

Unrina se strange in intervalul dintre 2 mictiuni, in vezica urinara.

Mictiunea este un act reflex, care are la baza un arc reflex medular, coordonat de centrii nervosi superiori, reprezentati de trunchiul cerebral, hipotalamus si cortex.

Stimul = distensia VU cu urina = 300 - 400 ml.

Receptorii sunt reprezentati de mecano-receptori din peretele vezical

Calea aferenta este reprezentata de termiantii senzitive ale nervilor pelvieni.

Stimul → Receptori → (terminatii senzitiva)→ Centru medular → Cortex (prin fibre piramidale)→ nervii rusinosi interni (produc relaxarea sfincterului uretral)Þ deschiderea sfincterelor → mictiune (eliminarea urinii la exterior)

Centrul este medular la niv. S2-S4.

Calea eferenta → fibre morotii ale nervilor pelvieni parasimpatici

Efector - muschiul detrusor vezical Þ contractia vezicii

Pana la varsta de 12-18 luni (la copil) caile piramidale nu sunt mielinizate Þcopilul nu are controlul voluntar asupra mictiunii.

La nivelul cortexului exista un centru stimulator si unul inhibitor al mictiunii.

Centrul stimulator al mictiunii poate produce mictiune voluntar, chiar daca in vezica < 300 ml.

Centrul inhibitor cortical poate opri mictiunea in curs. Altfel, mictiunea s-ar autointretine (odata pornita) datorita unor centri stimulatori din trunchiul cerebral. In punctea trunchiului cerebral exista si un centru inhibitor al mictiunii, care face ca mictiunea sa fie mai rara sau absenta pe timpul noptii.

Daca in vezica se strang de mai mult de 700 ml si creierul exercita influente influente inhibitoare, mictiunea devine imperioasa si dureroasa, intervenind mecanismul de supraplin.

Pana la 300 - 400 ml in urina in vezica, aceasta se destinde fara modifocari ale presiunii intracavitare si fara modifocari ale tensiunii in peretii vezicii.