Asfixiile mecanice

ASFIXIILE MECANICE

1.PARTEA GENERALA:

Asfixia defineste ansamblul fenomenelor fiziopatologice consecutive privarii bruste a tesuturilor de oxigen, cu cresterea consecutiva abioxidului de carbon. Termenul este preluat din limba greaca (a = lipsa; sfigmos = puls).

1.1Clasificarea medico-legala a asfixiilor:

1.1.- prin compresiune:

1.1.1.asupra cailor respiratorii: spânzurare, strangulare cu mâna(sugrumarea) sau cu latul

1.1.2.asupra toracelui-abdomenului: compresia toraco-abdominala

1.2.- prin obstructie:

1.2.1.a orificiilor respiratorii: sufocarea

1.2.2.a cailor respiratorii:

1.2.2.1.cu corp strain -solid sau lichid (înec),

1.2.2.2. cu aspirat(sânge,lichid gastric).

1.2.Examinari de laborator:

-cresterea în ser a LDH-5

-valori crescute în lichidul alveolar a fosfolipidelor (fosfatidil-colina si fosfatidil-glicerol).

1.3.Tanatogeneza

Tanatogeneza în asfixiile mecanice are urmatoarele patru mecanisme:

1. Anoxia acuta (lipsa de oxigen)

2. Mecanism hemodinamic (comprimarea vaselor de la nivelul gâtului)

3. Mecanism neuro-reflex (comprimare zonei sino-carotidiene)

4. Luxatia coloanei cervicale,cu ruptura disco-ligamentara(apare numai în spânzurare).

2.1.Spânzurarea

Definitie: este asfixia mecanica prin compresia gâtului de catre un lat, realizata prin greutatea propriului corp. .Latul: implica un punct de sprijin fix(ales aleator de subiect), un nod(al carui aspect poate arata trasaturi ale personalitatii subiectului) si materialul din care este confectionat. .Spânzurarile se clasifica în:A.-dupa pozitia nodului sunt tipice (nodul la ceafa) si atipice (nodul oriunde altundeva). B.-dupa aspectul suspendarii cadavrului spânzurarile se împart în completa (corpul suspendat în lat fara a avea punct de sprijin în mediu) si incompleta (corpul are un punct de sprijin în jur).

Tanatogeneza în spânzurare exista: -anoxia anoxica (lipsa de oxigen) -mecanism neuro-reflex (comprimarea zonei sino-carotidiene)-mecanism hemodinamic (comprimarea vaselor sangvine de la gât)-luxatia coloanei cervicale (în executii)

. Simptome:

. subiective: halucinatii auditive si vizuale, senzatii dureroase, ideatie rapida cu hipermnezie de evocare , excitatie sexuala (numai în comprimarea lenta a gâtului).

. obiective: pierderea cunostintei(la 20-30 de secunde), apoi o perioada de liniste urmata de convulsii generalizate cu protruzia limbii, hipersalivatie, erectie si ejaculare.Moartea survine în 4-5 minute.

Leziuni anatomo-patologice:

1. leziuni generale ale anoxiei (cu lividitati predominante pe membrele inferioare si frecvent hemoragii subconjunctivale).

2. leziuni traumatice:

a)santul de spânzurare: este o zona circulara denivelata la nivelul gâtului, de culoare galbui-violacee, pergamentata, cu directie oblica (punctul cel mai înalt este în zona nodului, unde santul este întrerupt) si cu adâncime maxima în zona opusa nodului. În functie de materialul latului, de numarul circularelor, de interpuneri de diferite materiale, fiecare sant de spânzurare are anumite particularitati.

b) leziuni ale partilor moi, fracturi luxatii ale coloanei cervicale.

Expertiza medico-legala are ca obiective:

.- stabilirea mortii prin asfixie;

.-stabilirea formei asfixiei (existenta santului de spânzurare)

-stabilirea tipului de spânzurare (completa,tipica)

.-stabilirea circumstantelor de producere: se ia în considerare pozitia cadavrului, tipul de lat, accesul victimei la punctul de fixare al latului, semnele de violenta, aspectul îmbracamintii,bolile subiectului,eventuale mesaje-înscrisuri de la subiect.

Din punct de vedere medico-legal frecventa crescuta o are suicidul, urmeaza apoi accidentele (copii, spânzurari autoerotice) si în ultimul rând crima (în cazuri de imposibilitate de împotrivire: copii, narcoza, ebrietate,vârsta înaintata).Trebuie mentionata si disimularea strangularii-omor prin spânzurarea ulterioara a cadavrului si sustinerea tezei s

2.2.Strangularea

Definitie:este asfixia mecanica realizata prin comprimarea gâtului cu un lat (respectiv cu mâna) care se strânge progresiv, cu mâna sau cu alte metode. Strangularea este clasificata din punct de vedere medico-legal în: strangularea cu latul si strangularea cu mâna, numita sugrumare.

2.1. Strangularea cu latul: Este compresia gâtului cu un lat actionat manual.Tanatogeneza are ca mecanisme anoxia anoxica si mecanismul hemodinamic.. Leziunile sunt: -leziuni generale consecutive anoxiei anoxice;-santul de strangulare (leziunea patognomonica):are directie orizontala, este complet, fara întreruperi si fara amprenta nodului, adâncimea este egala pe toata întinderea iar dispozitia este clasificata în functie de cartilajul tiroidian:înalta, mijlocie sau joasa; -alte leziuni traumatice: echimoze, excoriatii, care au caracter de leziuni de aparare (multipolare)

. Expertiza medico-legala are ca obiective stabilirea formei asfixiei (diferentierea santului de strangulare de cel de spânzurare) si circumstantele de producere: suicid (rar) sau crima,când coexista leziuni traumatice(pot lipsi daca victima este în stare de inconstienta datorata ebrietatii, narcozei,sau pot fi minime în situatia surprinderii victimei în strangularile rapide cu agresorul situat în spatele victimei). Uneori se încearca disimularea omorului prin strangulare în sinucidere prin spânzurare.

2.2.. Strangularea cu mâna (sugrumarea):Este comprimarea gâtului cu mâimile,sau cu antebratele si mîinile. Suicidul prin compresiunea gâtului cu mâna nu se poate realiza,întrucât în momentul pierderii constientei mâinile se relaxeaza, deci nu exista autosugrumare ,numai omor. Tanatogeneza :implica mecanismul neuro-reflex si cel hemodinamic, în mica masura anoxia. . Leziunile sunt: a)traumatice locale la nivelul regiunii cervicale (gâtului): -superficiale:echimoze rotunde-ovalare lasate de degetele agresorului, excoriatii semilunare lasate de unghiile agresorului.Inexistenta lor implica compresia prin intermediul unor materiale moi -profunde: hemoragii în musculatura gâtului, fracturi ale coarnelor osului hioid (semn cvasi-constant) sau ale cartilajelor laringelui b) alte leziuni traumatice care atesta lupta si care au aspect de multipolaritate c) leziuni generale de anoxie

Expertiza medico-legala nu ridica probleme, sugrumarea fiind întotdeauna omor.

2.3.Compresia toraco-abdominala

Definitie: este asfixia mecanica realizata prin împiedicarea miscarilor respiratorii. Sunt suficiente 40-60 kg aplicate pe torace si pe abdomen pentru ca în 30-50 minute sa se produca moartea. Tanatogeneza implica mecanismul de anoxie anoxica stagnanta.

.Leziunile sunt:

a) de anoxie: cu staza intensa, petesii; în compresia abdominala sângele oxigenat stagneaza, realizând aspectul de edem carminat pulmonar (semn cu valoare diagnostica).

b) traumatice: pe lânga leziunile superficiale (echimoze, excoriatii, hematoame) apar fracturi costale în doua planuri, rupturi viscerale.

Expertiza medico-legala:asfixia mecanica de acest tip apare cu frecventa crescuta în accidente (cataclisme naturale-cutremure, prabusiri ale tavanelor minelor, prabusiri de copaci,inundatii), urmând apoi omuciderea unde este frecvent asociata cu alte tipuri de asfixii mecanice-de obicei cu sugrumarea.

2.4.Sufocarea

Definitie: este asfixia mecanica prin ocluzie a orificiilor respiratorii, realizata cu mâna (direct ,sau indirect, prin intermediul unor obiecte moi: perna, fular, pelicula de material plastic) sau cu materiale pulverulente (pamânt,nisip, cereale). Tanatogeneza: mecanismul este de anoxie anoxica cu durata de la 3 la10 minute.

Leziunile sunt de: a) anoxie: cu manifestari intense b) leziuni traumatice:

Locale: în caz de sufocare cu mâna apar echimoze, excoriatii în jurul orificiilor bucale si nazale; în caz de sufocare cu materiale moi, leziunile sunt minore sau nu exista, ca în cazul utilizarii pungilor din material plastic. În cavitatea bucala si în fosele nazale pot exista resturi din materialul folosit în realizarea sufocarii(pungi, fire de materiale textile,lâna).Pe mucoasa labiala, datorita compresiunii buzelor pe dinti, apar leziuni pe fata interna a buzelor, care pot fi evidentiate la un examen atent. Pe limba datorita comprimarii apar mici infiltrate sanguine. În caz de sufocare cu materiale pulverulente, acestea sunt evidentiate în cavitatea bucala, fosele nazale si uneori la nivelul traheei.

Generale: situate pe corp si membre ,existenta lor atestând lupta.

Expertiza medico-legala: în cazul în care leziunile sunt minore ,sau exista numai semnele generale ale asfixiilor se va face diagnostic diferential cu intoxicatiile (cu barbiturice ,antihistaminice,etc) sau cu virozele.

Obligatoriu se efectueaza un examen amanuntit al orificiilor bucale,nazale si al cailor respiratorii..

Juridic frecventa crescuta o au omorurile,existand însa si sufocari accidentale

2.5.Obstruarea cailor respiratorii

Definitie: Este asfixia mecanica realizata prin obstructia cailor respiratorii cu corpi straini solizi sau lichizi sau cu aspirate lichidiene (sânge, varsatura).Întrucât înecul este tratat separat,vom prezenta aici numai obstruarea cailor respiratorii cu corp strain solid. Tanatogeneza implica mecanismul neuro-reflex si mecanismul anoxic.

.Leziunile sunt:-de anoxie cu evidentierea corpului strain la nivelul orificiului superior laringian, în laringe, în trahee sau la bifurcatia bronhiilor, cu leziuni iritative ale mucoaselor.-Sunt evidentiabile si leziuni traumatice ale mucoasei bucale, limbii, danturii (pâna la luxatii). Prezenta lor poate indica introducerea cu forta a corpului strain. Alte leziuni traumatice, situate în jurul cavitatii bucale, pe buze, pe membre, pe corp implica lupta.

Expertiza medico-legala: are ca obiective stabilirea formei asfixiei prin evidentierea corpului strain si circumstantele de producere(frecventa crescuta o au accidentele-în special la copii mici sau în timpul mesei-,existând însa si cazuri de omor,situatie în care sunt prezente semnele de lupta si sinucideri.

Obstructia cailor respiratorii cu aspirat sangvin sau cu continut gastric se întâlneste în fracturi de baza craniana însotite de pierderea constientei,victima fiind în decubit dorsal (culcat pe spate) sau în alte situatii în care caz se investigheaza circumstantele: intoxicatia alcoolica, coma de etiologie traumatica sau toxica, eventual electrocutare.

2.6.Înecarea

Definitie: este asfixia mecanica prin obstructia cailor respiratorii în care aerul respirator este înlocuit cu un lichid.Este denumita hidrocutie de autorii francezi.

Tanatogeneza are ca mecanisme:

a) anoxia

b) spasm glotic reflex persistent.

c)reflexe inhibitoare ale inimii cu punct de plecare în mucoasa respiratorie sau în tegumente.

d) mecanism de alergie la frig: crioalergia.

Pierderea cunostintei apare în general dupa un minut, victima coborând si iesind la suprafata de câteva ori; apoi coboara la fund, cu capul în jos.Putrefactia ,datorita gazelor aparute, ridica dupa cateva zile cadavrul la suprafata apei,unde va pluti cu regiunea lombara în sus.

Apar leziuni produse de

a)-animale: detasare de: falange, membre, lipsa nasului, penisului, buzelor (leziuni fara infiltrat sanguin,fiind produse postmortem,sau cu infiltrat sangvin în unele situatii-muscaturi de rechin,etc.)

b)-lovire de stânci, poduri, elice de vapor

c)-târâre (ape curgatoare, atingere de fundul albiei)

d)-tentative de respiratie artificiala (de exemplu fracturi costale).

e)-saritura în apa :leziuni ale coloanei vertebrale, leziuni organice .

Leziuni specifice de înecare: sunt cele datorate patrunderii apei în organism în timpul vietii , deci cu caracter vital.

a - ciuperca înecatului:

b - emfizemul pulmonar acut asfixic:

c - petele Paltauf

d - existenta de apa în tubul digestiv

Examene de laborator: .examenul sângelui examenul planctonulu examenul diatomeelor. examinari complementare: se evidentiaza: cresterea în ser a PNA (peptida natriuretica atriala cresterea în lichidul cefalorahidian a magneziului, cresterea în ser a strontiului

Expertiza medico-legala: are ca obiective stabilirea cauzei mortii (pe baza examinarilor anatomopatologice si a examenelor de laborator) cu mentiuni speciale pentru:-moartea subita în apa, -pentru înecatii albi cu mecanism tanatogenetic neuro-reflex si -pentru leziunile traumatice la care se cauta caracterul vital, sediul lor si circumstantele de producere a mortii:

Pentru suicid pledeaza existenta unor tentative în antecedente, inexistenta leziunilor corporale, corpuri grele situate în buzunar, legate de gât, scrisoare explicativa, situatia barbat-femeie legati împreuna. Pentru accident pledeaza alcoolemia crescuta, marca electrica , intoxicatii diverse, înecul în mlastina sau apa foarte mica. Pentru crima pledeaza existenta de leziuni de strangulare, sugrumare, leziuni taiate-întepate, mâini si picioare legate, calus în gura, cadavru în sac, urme de lupta la locul faptei.Ca si particularitate mentionam cazul 'mireselor din baie',descris în Anglia la începutul secolului (cazul George Smith).

10. AGENTII FIZICI

Agentii fizici capabili sa determine leziuni medico-legale sunt energia electrica, frigul (hipotermia), temperatura înalta (hipertermia), radiatiile calorice, radiatiile Roentgen si variatiile presiunii atmosferice.

10.1. ENERGIA ELECTRICA

Sub influenta energiei electrice,leziunile si moartea sunt produse prin curentul electric (curent industrial, tehnic, casnic) si fulgeratie (energia electrica naturala).

10.1.1.Curentul electric - Electrocutarea

Definitia. Electrocutarea defineste aparitia unui complex morfofunctional datorat trecerii curentului electric prin organism având ca urmare moartea (imediata sau tardiva) sau leziunile specifice evidentiate la persoanele supravietuitoare.

Modul de producere: exista urmatoarele posibilitati:

- contact direct: unipolar sau bi respectiv multipolar.

- contact indirect: arc voltaic: strat de aer intermediar 1-35 mm.

Efectele curentului electric se manifesta:

-asupra organismului:1.termic:-arsuri (de tip I,II,III,carbonizare-arsura tip IV)si marca electrica(leziune specifica curentului electric). 2.mecanic: rupturi tegumentare (plagi), musculare, de organe, fracturi osoase. 3.biochimic:-fenomene de electroliza cu migrari ionice si tulburari de permeabilitate;- edemul electrogen;- metalizarea.

-asupra organelor

1.pe sistemul nervos central: curentii electrici puternici au efect inhibitor, cei slabi efect excitant;

2.pe musculatura:-convulsii (prin îndepartarea de sursa de curent electric, este posibila salvarea) -tetanizari (prin atasarea de sursa de curent elecric, duce la moarte) - asupra musculaturii respiratorii produce frecvent paralizia acesteia, ducând la deces.

Tanatogeneza. a. la curentii slabi mecanismele sunt asfixia prin tetanizarea paralitica a musculaturii respiratorii,si fibrilatia ventriculara; b. la curentii de intensitate mijlocie: paralizia sistemului nervos central, asfixia prin tetanizarea musculaturii respiratorii si fibrilatia ventriculara; c. la curentii puternici: paralizia sistemului nervos central.

.Anatomie patologica:se descriu marca electrica ,metalizarea ,edemul electrogen ,arsurile electrice, leziunile distructive.

Socul electric: actiunea curentului electric se manifesta pe doua linii: local (la punctul de contact) rezultând leziuni locale si asupra întregului organism, rezultând socul electric. Timpul de instalare al acestuia este de la câteva secunde la câteva ore, pâna în primele doua zile.               Manifestarile socului electric sunt:

-spasm muscular (la locul de contact cât si în musculatura întregului corp);

-spasm vascular (cu cresterea tensiunii arteria le ,tahicardie si tulburari de ritm);

-oprirea respiratiei (cu staza pulmonara , instalarea unei hipoxii cerebrale si generale);

-pierderea cunostintei, cu tulburari la nivelul sistemului nervos central, existând senzatii de frica, moarte iminenta, senzatii luminoase, senzatie de constrictie toracica puternica;

Socul este reversibil (la început existând o moarte aparenta).

Din punct de vedere juridic, exista moarte accidentala (accidente casnice, profesionale si de tip particular: autoerotice), moarte prin sinucidere (rar) si omor (foarte rar).

10.1.2. Fulgeratia

Este definita ca actiunea curentului electric atmosferic asupra organismului,producând leziuni sau moartea. Descarcarea de energie electrica naturala este de urmatoarele tipuri: descarcare între doi nori care se numeste fulger, descarcare nori - sol , trasnet, cu formare de arc voltaic. Tensiunea este foarte mare (milioane de volti), temperatura ajungând pâna la 20. 000 C.

Efectele asupra organismului sunt:a. mecanice:- plagi profunde, penetrante asemanatoare celor produse prin arme de foc,arme despicatoare;- fracturi, dezarticulatii. b. calorice- arsuri pâna la carbonizare;- aprinderea hainelor;- topirea obiectelor de metal; c. biochimice- edem electrogen. d. figura de trasnet':este un desen tegumentar cu aspect caracteristic - asemanator unei ramuri de brad care dispare însa la câteva ore dupa moarte e. efect electromagnetic: magnetizarea obiectelor metalice. Din punct de vedere medico-legal, este vorba de moarte accidentala. .

10.2. LEZIUNILE SI MOARTEA PRODUSE PRIN FRIG

.Actiunea frigului se întâlneste mai frecvent la sugari, la batrâni, sau la persoanele aflate în intoxicatii alcoolice acute.Ea este:

1. locala:producând degeraturi de gradul I (vasoconstrictie cu tegumente cianotice, durere, apoi tegumente de culoare alba si scaderea sensibilitatii); gradul II (eritem, edem, flictene sero-sangvinolente): gradul III, IV (necroza uscata a tesuturilor). Substratul microscopic este endarterita.

2. generala : la temperatura de 24 C-20 C functiile organismului sunt abolite (fiziologic temperatura corpului este mentinuta constanta prin transformarea chimica a alimentelor în energie calorica cu implicarea sistemelor de termoreglare - eliberare de glicogen hepatic, vasoconstrictie periferica, încetarea transpiratiei, contractia muschilor piloerectori, implicarea glandei tiroide, suprarenale, etc. ).

Factorii ce influenteaza actiunea frigului sunt :

1. factori de mediu: atmosfera -calm sau vânt, umiditate

2. factori endogeni: subalimentatia, alcoolismul, boli anemice, cardiace, endocrine, oboseala, extremele de vârsta .

10.2.4.Anatomia patologica la cadavru se observa:

1. Lividitati cadaverice rosii carminate

2. Rigiditate cadaverica de o duritate lemnoasa (mobilizarea pielii pe planuri subiacente constituie diagnostic diferential)

3. Hemoliza

4 Gastric: în mucoasa gastrica se observa existenta unor infiltrate sanguine de culoare cafenie.Acestea sunt petele Vîsnevschi cu urmatorul aspect: dimensiuni între 2-4 mm, numar frecvent pâna la 100, culoare cafenie (prin formare de clorhemina datorita combinarii acidului clorhidic cu sângele); petele lipsesc sau sunt mici în caz de moarte rapida.

5. Serologic apare cresterea raportului Adrenalina/Noradrenalina (peste 24), numit index de hipotermie.

Expertiza medico-legala: se investigheaza 1- împrejurarile decesului (temperatura, conditiile atmosferice - vânt si umiditate, factorii care scad rezistenta organismului la frig, eventuala coexistenta a intoxicatiei alcoolice); 2- examenul cadavrului: -lividitatile rosii-carmin, rigiditatea lemnoasa, petele Vîsnevschi, semnul Ignatovski- prezenta leziunilor locale (degeraturi)-eventuala prezenta a leziunilor de violenta -serologic:indexul de hipotermie 3- diagnosticul este în general dificil, el se pune excluzându-se alta cauza de moarte.

10.3. LEZIUNILE SI MOARTEA PRIN TEMPERATURA ÎNALTA

Efectul leziunilor produse prin temperatura înalta este de doua tipuri: 1. local: se produc arsuri care în functie de grade si întindere pot avea repercusiuni asupra întregului organism 2. general: leziuni date de: a.supraîncalzirea corpului cu variantele: insolatia ,socul termic b. boala arsilor (socul post-combustional)

Arsurile

Ca etiologie, exista arsuri produse de

A. Caldura radiata de:- corpuri solide (incandescente, încalzite la temperatura ridicata)- lichide fierbinti (apa, lapte, grasimi)- vapori de:combustibili (benzina, eter),apa – flacari

B. Substante chimice: acizi, baze, fosfor, nitrat de argint, var nestins

C. Curentul electric: flama electrica degajata de arcul voltaic si încalzirea excesiva a tesuturilor prin pasajul curentului

D. Radiatii ultraviolete

E. Raze X, emanatii radioactive

Anatomie patologica :arsurile sunt de patru grade:

Gradul I : arsuri eritematoase: eritem difuz al pielii, edem, durere. Aceasta leziune (eritemul) dispare dupa moarte, pe cadavru exista numai în jurul arsurilor grave.

Gradul II : flictene: vezicule pline cu exudat serocitrin bogat în leucocite si substante albuminoase.Moartea apare la interesarea a 2/3 din suprafata corporala.

Gradul III : escara: este o necroza a pielii, care ia culoare alb-cenusie sau galben- bruna. Vindecarea se face lent, cu cicatrici cheloide (la plici aparând prin limitarea mobilitatii, infirmitate). Frecvent apar complicatii septice .Moartea apare în caz de interesare a 1/3 a suprafetei tegumentare.

Gradul IV : carbonizarea: este o arsura profunda interesând toate straturile anatomice, producând o distructie tisulara cu desicatie, cu scadere în greutate a segmentului respectiv sau a cadavrului. Aspectul si evolutia sunt asemanatoare unei gangrene uscate, suprevietuirea depinzând de regiune si de extindere. Carbonizarea este:

a. totala, în caz de sursa puternica de caldura sau actiune îndelungata în timp. Dintii si oasele sunt cele mai rezistente, în final dintr-un adult ramâne aproximativ 6 kg de cenusa;

b. partiala (segmentara sau pe toata suprafata corporala,dar superficial).

Socul termic-socul combustional are urmatoarele forme clinice:

a)socul primar, declansat de elementul algic neurogen, de frica si de excitatiile vagale din caile respiratorii, apare imediat dupa arsura si dureaza doua-trei ore

b)socul secundar: apare ca o consecinta a plasmexodiei cu scaderea volumui sangvin circulant, si sumeaza  hipoxia, acidoza si actiunea toxinelor care din teritoriul ars trec în sânge, toate actionând asupra capilarelor si determinând o plasmexodie generalizata. Plasma inunda tesuturile, mai ales în regiunea arsa si determina accentuarea edemului. Scaderea volumului sangvin determina hemoconcentratie, rezultând o ciculatie periferica deficitara, cu hipotensiune ceea ce agraveaza hipoxia, astfel rezultând închiderea cercului

Socul cronic al arsilor: implica leziunile distrofice consecutive arsurilor, mecanismul tanatogenerator fiind secundar.

Cauzele mortii în arsuri sunt:

1. precoce: socul combustional; complicatiile infectioase precoce(septicemii cu germeni gram negativi sau pneumonii, bronho-pneumonii); insuficienta renala acuta (rinichiul de soc); sindromul de supraîncarcare terapeutica

2. tardive: septicemia, insuficienta renala; hemoragia digestiva prin ulcerele gastro-duodenale; insuficienta hepato-renala; accidentele trombo-embolice.

Mecanisme tanato-generatoare:

1. mecanism primar: socul combustional (modificari de soc apar la sase ore, de toxemie la douazeci si patru de ore , infectie la patruzeci si opt de ore)

2. mecanism secundar: insuficienta renala; trombozele (de la membrele inferioare, embolie pulmonara); peritonitele (dupa perforatia ulcerelor); leziuni distrofice consecutive socului cronic al arsilor

Expertiza medico-legala are ca obiective:

1. Determinarea naturii agentului termic:

A. prin flacara: leziunile au un mers ascendent (se aprind în primul rând hainele); exista depozite de fum.

B. prin lichide fierbinti (oparire): leziunile au un mers descendent; nu exista depozite de fum. La lichide cu temperatura de peste 100 C apar escare moi albe, la lichide cu temperatura sub 100 C - eriteme, flictene; la lichide cu temperatura peste 80 C cade parul.

C. prin contact cu metale topite sau corp incandescent: arsurile sunt limitate si grave.

2. Demonstarea caracterului vital al arsurilor: lichidul flictenular contine leucocite în cantitate crescuta si retea de fibrina (arsura este intravitala); existenta oxidului de carbon în sânge demonstreaza ca victima a trait în focarul de incendiu. În carbonizare partiala se gaseste oxid de carbon în sânge si funingine în caile respiratorii superioare si în alveolele pulmonare.

3. Particularitati:

a. la arsii în spatiu închis (încaperi unde exista incendii cu flacari) exista produsi de ardere (funingine) în esofag, cai respiratorii, pâna în alveole;

b. sub învelis, la carbonizati sunt bine pastrate urmele actiunilor violente; leziunile produse prin arme albe, arme de foc, toxicele (arsen, plumb, mercur) pot fi identificate.

c. provenienta unor oase calcinate impune examenul histologic si chimic al cenusii;

d. identificarea cadavrelor cu parti moi calcinate se face pe baza examenului stomatologic, examenului antropologic al oaselor sau identificarea obiectelor de metal, respectiv al sistemului haversian osos.

Juridic exista:- suicid (rar),de obicei în cadrul unor religii sau din motive socio-politice- accident,- omor: în situatia persoanelor care nu se pot apara,sau în situatii de disimulare a omorului sau întârziere a identificarii prin încercarea de carbonizare a cadavrului.

Ca si aspecte particulare,sunt cunoscute torturile care utilizeaza flacarile sau metalele incandescente, ca si existenta persoanelor care au prezentat rezistenta crescuta la diferite forme dintre acestea, unele chiar demonstrativ (cazuri celebre din istorie,si în perioada actuala, la circ).

Alt aspect particular este reprezentat de asa-numita combustie spontana, fenomen intens mediatizat.

10.4. RADIATIILE CALORICE

Homeotermia este mentinuta prin transpiratie, eliminarea de vapori prin respiratie, reactii circulatorii periferice, convexie si iradiere.

Piedicile pentru transmiterea caldurii în mediul ambiant sunt: îmbracamintea, umiditatea crescuta a aerului, stagnarea aerului.

Formele clinice ale leziunilor produse de radiatiile calorice sunt:

1. Sincopa trecatoare-simptomele sunt: paloare, hipotensiune, hipertermie, imitarea de simptome ale intoxicatiei alimentare (varsaturi, diaree, crampe abdominale si musculare).

2. Tetanizarea dureroasa a musculaturii: senzatia de sete, cefalee, ameteli, dispnee, transpiratii, depresie psiho-motorie si tetanizarea musculara.

3. Forme hipoxice sau/si hiper-piretice sunt grave, cu aspect de precoma: rezolutie musculara completa, tulburari de sensibilitate, convulsii epileptiforme, perioade de excitatie cu delir.

Anatomopatologic:pe cadavru hipertermia se poate mentine câteva ore, putrefactia are un mers accelerat. Apar hemoragii si staza în sistemul nervos central, microscopic cu aspect de necroze celulare, edem. În organe exista hemoragii sub forma de petesii subendocardice si subpleurale; în caz de moarte tardiva apar leziuni de nefrita, focare necrotice pericentrolobulare în ficat si focare bronhopulmonare în plamâni.

Insolatia: este consecinta actiunii caldurii solare si a razelor ultraviolete asupra sistemului nervos central, si apare la muncitorii în aer liber neprotejati, sportivi, cei care adorm la soare. Simptomele sunt: în prima faza cefalee, jena precordiala, pielea fiind uscata, fierbinte; apoi în faza a doua mioza, puls filiform, redoare a cefei, varsaturi, convulsii epileptiforme. Evolutia poate fi spre trei variante: 1.coma si deces 2.tulburari psihice de tip delir halucinator cu viziuni terifiante, impulsiuni pâna la suicid si 3.vindecare, frecvent cu sechele de tip cefalee, confuzii, dementa.

Diagnosticul diferential se face cu intoxicatia etilica acuta, comele toxice, meningita acuta, stari de hipertensiune arteriala .

Anatomopatologic:aspecte de congestie cu hiperemie marcata, sufuziuni hemoragice ale meningelui si axului cerebrospinal, staza în restul organelor.

10.5. RAZELE ROENTGEN (RAZELE X)

10.5.1.Razele Roentgen: Au fost accidente frecvente la începutul secolului XX prin necunoasterea modului de utilizare a razelor X. Efectele acestora sunt:

10.5.1.1. locale:

1. Eritemul Roentgenian: apare dupa iradiere cu doza prea mare sau expunere prelungita , dupa un interval de latenta de 10-15 zile. Simptomatologie: pielea devine aspra, uscata, se descuameaza, apare o pigmentatie trecatoare si o epilatie temporara pe suprafetele paroase.

2. Radiodermita apare dupa latenta de 12-15 zile, simptomatologia fiind: eritem accentuat, foarte pruriginos, apoi epidermul se exulcereaza, dermul denudat este dureros. Evolutia este a). spre vindecare fara cicatrizare sau b). spre radiodermita cronica cu atrofie cutanata, ulcerare, uneori malignizare.

3. Radionecroza apare de obicei dupa interval liber de 15 zile cu simptomatologie variabila:a. forme usoare cu sfacelarea pielii; b. forme grave: partile moi interesate pâna în profunzime. Durerile sunt foarte intense întrucât elementele nervoase ramân intacte în tesuturile sfacelate.

4. Leziunile osoase: determina oprirea în crestere a osului, întrucât cartilajele de conjugare sunt foarte sensibile la actiunea razelor X

10.5.1.2.. generale apar în iradierea de durata sau masiva:

forme usoare: apar la câteva ore de la iradiere prin: varsaturi,

cefalee, ameteli, hipotensiune, hipertermie. În sânge se evidentiaza cresterea albumuninelor plasmatice; prin distrugerile tisulare masive, razele X determina eliberarea albuminelor dezintegrate.

2. formele grave: duc la:

- moarte dupa câteva ore uneori

- anemie grava, care nu reactioneaza întotdeauna la tratament

-panmieloftizia radiologica: este scaderea hematiilor si

leucocitelor sub limite compatibile cu viata

-accidente de hipertensiune intracraniana (consecutive edemului ce însoteste liza formatiunilor tumorale intracraniene).

10.5.2.Corpii radioactivi: actioneaza prin iradiatii, existând accidente profesionale sau terapeutice.

10.5.2.1.accidente locale - dermite

- necroze osoase (o perioada de latenta de peste 5 ani)

- neoplasm pulmonar (inhalare de emanatii)

10.5.2.2.accidente generale - leucopenie (cu neutropenie si euzinopenie), -leucemii (limfoida, mieloida),- anemii.      Din punct de vedere medico-legal este implicata responsabilitatea medicala,avându se în vedere:

1. Daca boala pacientului necesita un astfel de tratament

2.Daca tratamentul a fost corect aplicat (exista si cazuri de sensibilitate neobisnuita, anormala a bolnavului care înlatura responsabilitatea medicului).