Boala Alzheimer - Simptome cognitive

Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afectiune degenerativa progresiva a creierului care apare mai ales la persoane de varsta inaintata, producand o deteriorare din ce in ce mai accentuata a functiilor de cunoastere ale creierului, cu pierderea capacitatilor intelectuale ale individului si a valorii sociale a personalitatii sale, asociata cu tulburari de comportament, ceea ce realizeaza starea cunoscuta sub numele de dementa (din latina: demens). Boala si modificarile organice din creier care o insotesc au fost descrise pentru prima data de psihiatrul si neuropatologul german, Alois Alzheimer. Denumirea de 'boala Alzheimer' a fost utilizata pentru prima data de psihiatrul german Emil Kraepelin in manualul sau de psihiatrie ('Lehrbuch der Psychiatrie', ). Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mintal la persoanele in varsta si a devenit tot mai frecventa o data cu cresterea longevitatii.

Boala Alzheimer este cea mai frecventa forma de dementa la persoanele in varsta si reprezinta jumatate din totalitatea cazurilor de dementa. Pentru tarile europene se estimeaza ca la persoanele in varsta de 65 de ani frecventa bolii Alzheimer este de ca. 2-3%, la varsta de 70 de ani 3%, la 75 de ani 6%, iar peste 85 de ani 25-40%. Intr-un studiu recent denumit 'PAQUID' efectuat in Franta, s-a constatat ca 17,8% din persoanele trecute de 75 de ani sunt atinse de boala Alzheimer sau de o forma inrudita de dementa. Potrivit statisticilor din Romania, incidenta tulburarilor mintale a crescut de la 605,2 persoane la 100.000 de locuitori in , la 883,3 persoane / 100.000 de locuitori in , fara a avea date asupra cazurilor de dementa.

In cazul unui debut precoce, inainte de varsta de 65 de ani - ca in cazul princeps al lui Alzheimer - se foloseste termenul de 'dementa presenila', cazurile aparute tardiv, la persoane in varsta de peste 70 de ani, corespund notiunii mai vechi de 'dementa senila'.

Manifestarea cea mai caracteristica a bolii este dementa cu caracter progresiv. Pierderea memoriei este de cele mai multe ori primul semn ingrijorator al bolii Alzheimer.

Simptome cognitive

• Tulburari de memorie: dificultatea de a-si reaminti informatii anterior invatate si imposibilitatea de a acumula informatii noi. Primele care se pierd sunt evenimentele recente, in timp ce amintirile vechi pot fi conservate.
• Tulburari de vorbire: bolnavul nu isi mai gaseste cuvintele, chiar pentru notiuni simple.
• Incapacitatea de a efectua diferite activitati motorii coordonate: bolnavul 'nu mai stie' cum sa se imbrace adecvat, cum se descuie usa cu cheia etc.
• Imposibilitatea de a recunoaste, identifica si denumi obiecte uzuale.
• Tulburari ale functiilor de organizare a activitatilor zilnice, incapacitatea de a lua decizii.
• Probleme legate de gandirea abstracta, tulburari de calcul, dezorientare temporala si spatiala, pierderea initiativelor.
• False recunoasteri: la inceput dificultate in recunoasterea fizionimiilor cunoscute, urmata de identificari eronate, care pot provoca stari de anxietate.

Aceste simptome se caracterizeaza printr-un debut gradat, bolnavul dezvolta anumite strategii pentru a-si disimula dificultatile, pentru un anumit timp isi pastreaza o 'fatada' inselatoare, declinul insa se agraveaza progresiv.

Simptome non-cognitive

• Agitatie si agresivitate fizica sau verbala.
• Tulburari psihotice: halucinatii, de obicei vizuale, idei delirante (de persecutie, de gelozie, de abandon etc.).
• Tulburari ale dispozitiei afective: in principal depresie si anxietate, mai rar stari de euforie exagerata.
• Tulburari ale comportamentului alimentar: reducere sau crestere exagerata a apetitului, alimentatie neingrijita, ingerare de substante non-alimentare.
• Dezinhibitie sexuala: comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexuala.
• Incontinenta urinara si pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor fiziologice in locuri neadecvate sau in prezenta altor persoane.

Nu se cunoaste cu siguranta cauza care provoaca boala Alzheimer, dar este posibil sa existe mai multe cauze care concura la aparitia bolii.

• Factori de risc

- Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important, dar nu exista nicio dovada ca boala Alzheimer ar fi cauzata de procesul biologic de imbatranire.

- Factori nocivi pentru aparatul cardio-vascular: diabetul, hipertensiunea arteriala, nivel crescut de colesterol, fumatul (presupunerea ca nicotina ar fi protectiva impotriva bolii Alzheimer s-a dovedit nefondata)[Nicotina este una din cauzele aparitiei bolii].

- Nivel crescut de homocisteina in sange, asociat cu un nivel scazut de vitamina B12 si acid folic.

- Expunerea la metale usoare (de ex. deodoranti cu aluminiu), presupunere care nu este unanim acceptata. Aluminiul, cu efecte neurotoxice, se gaseste adesea in cantitati mari in creierele bolnavilor decedati cu dementa Alzheimer, dar nu se poate dovedi o relatie cauzala.

- Traumatisme cranio-cerebrale repetate grave.

- Unele bacterii (Chlamidii) si unii virusi (slow-virus) ar favoriza formarea de placi senile.

Mijloace de investigatie

Singurul diagnostic de certitudine al bolii Alzheimer il reprezinta examenul morfopatologic post mortem al creierului, care evidentiaza leziunile caracteristice ale maladiei. O anamneza amanuntita, urmata de o explorare neuropsihica corelata cu rezultatul examenelor neuroradiologice, toate impreuna pot stabili diagnosticul cu o probabilitate de 85-90%. In esenta, diagnosticul de boala Alzheimer este un diagnostic de excludere, la o persoana in varsta, prezentand semnele unei demente cu evolutie progresiva, dupa ce au fost eliminate alte cauze posibile.

Examene neuro-psihologice

Este indicat ca in timpul examinarii sa fie prezent si un membru al familiei sau o persoana apropiata celui examinat, care poate da detalii asupra comportamentului de zi cu zi al pacientului, memoriei acestuia si asupra modificarilor de personalitate. In cazul suspectarii unei demente, este de recomandat efectuarea unui interogatoriu standardizat, cum este 'Mini Mental State Examination' - MMSE (exista si o versiune in limba romana), care consta in intrebari relativ simple, prin care se cerceteaza memoria, atentia, gandirea abstracta, capacitatea de denumire a obiectelor, orientarea vizuo-spatiala si alte functii cognitive. Scorul maximal este de 30 de puncte. Deja in cazul unor performante sub 28 de puncte, datorita dificultatii reduse a chestionarului, se poate suspecta o dementa. Acest test permite si stabilirea gradului de deteriorare mintala. Se foloseste si 'testul ceasului': persoana examinata este solicitata sa deseneze cadranul unui ceas, cu cifrele de la 1 la 12, cerandu-i-se sa puna orarul si minutarul la o anumita ora. Pacinetii cu boala Alzheimer au dificultati imense in efectuarea acestui test, chiar intr-o faza incipienta a bolii.

Boala Alzheimer progreseaza in timp, dar rapiditatea agravarii depinde de la o persoana la alta. Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii, alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitati zilnice deja intr-o faza precoce a bolii. Nu exista pana in prezent posibilitatea unei vindecari. O persoana afectata de boala Alzheimer traieste in medie 8 - 10 ani de la aparitia primelor simptome, daca nu intervin alte cauze intercurente de moarte.

Evolutia bolii este impartita in mod conventional in trei faze:

Faza initiala

- pierdere a orientarii

- pierderea capacitatii de a initia anumite activitati

- neadaptare la situatii noi si nefamiliare

- reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita

- tulburari de judecata, decizii gresite

- dificultati in utilizarea banilor

- tulburari de dispozitie afectiva, iritabilitate, neliniste

Faza intermediara

- probleme in recunoasterea persoanelor familiare

- dificultati la citit, scriere si calcul

- greutati in a se imbraca singur

- probleme de gandire logica

- tulburari de dispozitie accentuate, ostilitate fata de persoane apropiate

- pierderea orientarii temporale

- suspiciuni nejustificate, idei de persecutie, gelozie, urmarire

- necesitatea unei supravegheri si ingrijiri permanente

Faza avansata (tardiva)

- pacientii nu-si mai amintesc ca trebuie sa se spele, sa se imbrace, sa mearga la toaleta

- pierd abilitatea de a mesteca alimentele, de a inghiti, uita ca au mancat deja si pretind sa li se serveasca din nou masa

- dificultati in pastrarea echlibrului, dificultati de mers

- stari confuzive, uneori cu agitatie, in special noaptea

- pierderea capacitatii de a comunica prin cuvinte

- pierderea controlului vezicii urinare sau intestinal (incontinenta pentru urina si fecale)

Mijloace de prevenire (Profilaxie)

Pana in prezent nu se cunosc mijloace sigure de prevenire a dementei de tip Alzheimer. Se studiaza posibilitatea ca anumite masuri sa reduca riscul de aparitie a bolii sau sa intarzie dezvoltarea ei.

• Se pare ca mentinerea unei activitati intelectuale continue ar diminua riscul de imbolnavire, dar nu exista dovezi sigure in aceasta privinta. Totusi, anumite activitati ca cititul cu regularitate al unei carti sau al ziarului si revistelor, rezolvarea rebusurilor, mersul la teatru sau concerte, participarea la diverse activitati sociale sunt de recomandat persoanelor dupa iesirea la pensie. Privirea indelungata, pasiva, a emisiunilor de televiziune ar avea dimpotriva efect daunator.
• Se recomanda suficienta miscare, alimentatie rationala cu o cantitate ridicata de legume si fructe bogate in vitamina C in combinatie cu administrarea unor doze ridicate de vitamina E (cu efect antioxidant), grasimi cu procentaj ridicat de acizi grasi nesaturati, renuntare la fumat etc.
• Anumite medicamente, cum ar fi antiinflamatoarele nesteroide (indometacina, ibuprofen, naproxen, aspirina) precum si medicamentele folosite pentru scaderea nivelului de colesterina serica (statine), ar scadea riscul de aparitie al bolii Alzheimer, dar nu exista inca studii randomizate care sa demonstreze in mod peremptoriu aceste observatii. Trebuie sa se ia insa in consideratie si posibilitatea efectelor adverse ale acestor preparate medicamentoase.
• Pana in prezent ( ), doar mentinerea presiunii arteriale la o valoare normala demonstreaza - in urma unor studii efectuate dupa criterii stiintifice stricte - o semnificativa scadere (pana la 50%) a riscului de imbolnavire (studiul SYST-EUR).

Tratament

Desi nu exista inca un tratament eficace care sa vindece boala Alzheimer, o serie de mijloace trebuiesc folosite pentru a imbunatati calitatea vietii bolnavului si a-i mentine pe cat posibil activitatea in familie si societate.

Ingrijirea pacientilor cu boala Alzheimer

Majoritatea pacientilor cu boala Alzheimer sunt ingrjiti la domiciliu de membrii familiei, ceea ce reprezinta adeseori o situatie epuizanta atat din punct de vedere fizic cat si emotional. Ingrijirea unei persoane bolnave poate fi insa o experienta pozitiva, in scopul de a mentine capacitatile restante ale bolnavului si siguranta sa. Chiar din primele faze ale bolii este necesara instituirea unei tutele in cadrul prevederilor legale, pentru rezolvarea relatiilor de ordin oficial sau financiar.

Indicatia plasarii intr-un camin

Nu totdeauna este posibila ingrijirea la domiciliu. Pe masura ce boala progreseaza, se dezvolta tulburari de comportament si apar alte probleme de sanatate care nu pot fi rezolvate acasa. Din pacate, in Romania nu exista suficiente institutii ca numar si, in special, ca dotare tehnica si cu personal calificat, care sa preia aceasta sarcina sociala in conditii optime. Si din acest punct de vedere, luarea unei decizii cu privire la internarea intr-un camin reprezinta un lucru dificil si de o deosebita responsabilitate morala.