Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Boli profesionale produse prin expunere la trepidatii / vibratii

sanatate



+ Font mai mare | - Font mai mic



Boli profesionale produse prin expunere la trepidatii / vibratii

Etiologie



1. Factorul etiologic principal - trepidatiile/vibraiiile sunt miscari ondulatorii ale corpurilor solide produse continuu sau discontinuu cu caractere diferite in timpul functionarii diverselor masini si utilaje, mijloace de transport si care se transmit direct corpului uman. Producerea lor poate fi nedorita - defectiuni ale masinilor si utilajelor, deplasarea nijloacelor de transport pe teren accidentat sau mixt - si dorita - cand reprezinta forme de energie pentru care persoana e retribuita (tractor, ciocan pneumatic).

Se produc prin miscari rectilinii (sistemul dute-vino), miscare circulara (polizor) si mecanism mixt (ciocanul pneumatic).

Caracteristicile fizice ale vibratiilor

Frecventa (nr.de oscilatii/unitatea de timp) exprimate in Hz sau cicli/s;

Amplitudinea - departarea maxima fata de pozitia de echilibru si care se masoara in submultiplii metrului;

Viteza - produsul dintre amplitudine si timp exprimata in cm/s;

Acceleratia - produsul dintre amplitudine si timpul la patrat exprimata in cm/s2.

Vibratiile devin nocive pentru organismul uman cand la frecventa data au celelalte caracteristici fizice peste limitele admise.

2. Factori etiologici secundari/favorizanti:

care tin de organismul uman: anumite afectiuni vasculo-nervoase periferice, fumatul, varsta;

care tin de mediul de munca: microclimat nefavorabil, prezenta concomitenta a zgomotului (ciocan pneumatic);

3. Timpul de expunere - variabil in functie de frecventa trepidatiilor si de prezenta factorilor favorizanti.

Patogenie Vibratiile se transmit direct:

1. intregului organism prin

membrele inferioare cand pozitia de lucru e ortostatica;

membrele inferioare si regiunea pelvina cand pozitia de lucru e sezanda.

Transmiterea trepidatiilor in acest caz se face in 3 axe:

membre inferioare - extremitatea cefalica (axa Z);

regiunea posteripara - regiunea anterioara a trunchiului (axa X);

partea stanga - partea dreapta a trunchiului (axa Y).

Vibratiile ce actioneaza asupra intregului organism au de obicei frecventa intre 0-20 Hz.

2. sistemul mana-brat - de fapt mana-articulatia pumnului-antebrat-articulatia cotului brat - ariculatiile acromio-claviculara si scapulo-humerala (e sistemul care sustine si orienteaza uneltele vibratorii). Aceste vibratii au frecventa intre/20-300 Hz.

Receptia vibratiilor se face la nivelul canalelor semicirculare-din urechea interna, organelor din cavitatea abdomino-pelvina, sistemului osteo-articular, muschilor, teritfoanelor si aponevrozelor.

A. Boli profesionale produse de trepidatiile profesionale cu frecventa < 2 Hz (kinetozele)

Locuri de munca si profesiuni expuse: personalul din avioane, mijloacele navale si uneje mijloace de transport terestre (kinetoze - rau de miscare).

Patogenie - organismul uman functioneaza ca un sistem de rezonanta pentru aceste trepidatii care sunt receptionate la nivelul canalelor semicirculare unde din forma rectilinie se transforma in forma eliplica si sunt transmise la nivel cortical. Cele mai nocive sunt cele cu frecventa intre (0,2 - 0,4 Hz.)

Tablou clinic - paloare, ameteli, cefalee, transpiratii reci, senzatie de greata, iar in formele grave - epigastralgii, varsaturi, apatie, stare generala afectata.

Tratament scoaterea din mediu unde e posibil, antemetice, sedative, tranchilizante.

Profilaxie - asezarea persoanelor in centrul de greutate al mijlocului de transport, crearea unui orizont artificial, evitarea miscarilor bruste ale capului si administrarea de sedative (Bergonal, Ctordelazin) saujiniiemeiice inainte de imbarcare.

B. Boli profesionale produse de trepidatiile profesionale cu frecventa de 2-20 Hz

Etiologie - trepidatiile cu frecventa de 2-20 Hz care au amplitudinea, viteza si acceleratia peste LMA.

Locuri de munca, procese tehnologice si profesiuni expuse - personalul din mijloacele de transport terestre - autobuze, tramvaie, camioane, mijloacele..de transport intrauzjnal, tractoare, muncitorii ce stau langa platformele ce vibreaza (razboaie de tesut, prese si forje, ciocane pneumatice).

Patogenie - transmiterea se face direct Ia organismul uman. Actiunea lor e in functie de elasticitatea, greutatea, impedanta organelor abdomino-pelvine ce vibreaza la aceasta expunere si coloanei vertebrale cu deplasari ale corpilor vertebrali.

Tablou clinic - prezinta 3 tipuri de manifestari:

sindromul digestiv supexior ("epigastralgia tractoristului') - se caracterizeaza prin scaderea apetitului, greata, dureri epigastrice, tulburari de tranzit - apar la sfarsitul schimbului de lucru;

sindromul coloana vertebrala - se manifesta prin dureri (in special la flexie), accentuarea curburilor fiziologice, aparitia scoliozei. Radiologic apar rarefieri ale corpilor vertebrali, osteofite, afectarea discului intervertebral, dureri la percutia apofizelor (mai ales cele spinoase), contractura musculara;

sindromul renal cu dureri lombare, albuminurie, cilindrurie, hematurie, predispozitie la litiaza renala.

Diagnosticul pozitiv se pune pe (dificil de pus):

Stabilirea expunerii profesionale subiectiv si obiectiv,

Tabloul clinic,

Explorari paraclinice.

Tratament scoaterea din mediu si tratament simptomatic.

Profilaxie

masuri tehnico-organizatorice: construirea unor scaune astfel incat vibratiile produse sa nu depaseasca LMA pentru viteza, amplitudine, acceleratie.

masuri medicale - recunoasterea riscului de imbolnavire, examen medical la angajare (in special digestiv, renal, Rx de coloana vertebrala), control medical periodic si educatie sanitara.

C. Boli profesionale produse de trepidatiile profesionale cu frecventa 20-300 Hz (boala de vibratie)

Etiologie - trepidatiile cu frecventa 20-300 Hz ce se transmit prin sistemul mana-brat si care au amplitudinea, viteza si acceleratia peste LMA. Transmiterea vibratiilor se face in functie de sustinerea uneltei si anume: uneltele usoare se sustin cu o mana si cu cealalta se dirijeaza piesa mobila pe materialul de prelucrat; uneltele mai grele sunt sustinute cu umarul, bratul sau antebratul si cu cealalta mana se dirijeaza piesa mobila sau se apasa cu materialul de prelucrat pe piesa mobila.

Locuri de munca, procese tehnologice si profesiuni expuse - nituit, gaurit, industria incpltamintei, in filaturi, sectoru forestier, cioplitorii in pjatra, polizare, industria mobilei, constructii.

Factori favorizanti - greutatea uneltei, modul de sustinere, pozitia de lucru, caracterele materiailului de prelucrat, existenta microclimatului nefavorabil, timpul si durata expunerii, echipamentul salariatului.

Patogenie

1. Trepidatiile cu frecventa de 20-40 Hz - actioneaza asupra aparatului locomotor; actiunea lor e directa, IocaLa si produc laminarea cartilajului articular, afectarea suprafetei osoase articulare, modificarea spatiului intraarticular, necroza subcondrala, afectarea arterioldor osului;

2. Trepidatiile cu frecventa > 40 Hz actioneaza la nivelul sistemului vascuio-nervos periferic in 3 moduri:

actioneaza la nivelul vaselor (arteriole, capilare) de la nivelul palmelor cu si aparitia crizei vasospastice cu secretie crescuta de adrenalina prin excitarea structurilor adrenergice locale;

afectarea anastomozelor arterio-venoase de tip glomic de la nivelul palmelor cu afectarea trunchiurilor nervoase si structurilor nervoase locale;

induce focare de excitatie stagnante la nivel central cu descarcari in periferie si producerea de modificari trofice ale aparatului de sustinere si modificari vasculo-nervoase.

Tablou clinic - este caracterizat prin 3 sindroame:

1. Trepidatiile cu frecventa de 20-40Hz determina/sindromul aparatului locomotor.

2. Trenidatiile cu frecventa > 40Hz determina sindromul vasospastic periferic si sindrom nervos.

Sindromul aparatului locomotor - sunt afectate articulatiile de la nivelul mainii si antebratului, in special articulatiile cotului si pumnului si apoi cea scapulo-humerala si acromio-claviculara.

Simptomele sunt reprezentate de dureri la nivelul acestor articulatii Ia miscarile active si pasive, nemeteoro sensibile. Semnele sunt reprezentate de fenomene inflamatorii, limitarea miscarilor, cracmente la nivelul cotuIui (Radiografia arata ingustarea si deformarea spatiului articular, laminarea cartilajului, osteoporoza, osteofite, chiar osteoliza. La nivelul muschilor produc scaderea fortei musculare, miozite, hipo- si atrofie musculara. La nivelul tendoanelor si tecilor sinoviale apar tendonite, tenosinovite cu
periostite. La nivelul aponevrozelor determina ingrpsarea lor, aparitia de noduli, aderenta la tegumente. Limitarea miscarilor de extensie, diferite grade de impotenta functionala. Cand boala apare la aponevroza palmara se produce limitarea extensiei (sindrom Dupuvtren).

Sindromul Raynaud profesional- apare Ia trepidatii de 40-150-200 Hz. Apare o sensibilitate cu aparitie precoce in expunerea la frig si la persoanele care fumeaza. Acest sindrom evolueaza trifazic cu:

perioada prodromala cu parestezii, dureri la nivelul degetelor;

perioada de stare cand apar tulburari de sensibilitate in teritoriile afectate pana la hipo- sau anestezie. Degetele devin palide, albe, e cuprinsa unghia, temperatura locala este scazuta; dureaza de la minute pana la ore.

3. Sindromul nervos - e produs la trepidatii circulare cu frecventa > 200 Hz. Se manifesta prin tulburari motorii cu scaderea fortei musculare, tulburari senzitive cu parestezii, tulbulari de sensibilitate, tulburari trofice, cu hipo- sau atrofia musculaturii eminentelor tenare si hipotenare si uneori chiar si musculatura antebratului. Apar si .fenomene vegetative, tulburari digestive si hipoacuzie si surditate profesionala.

Diagnosticul pozitiv se pune pe:

Stabilirea expunerii profesionale subiectiv si obiectiv.

Tabloul clinic.

Explorari paraclinice:

pentru sindromul aparatuIui locomotor in special radiografii, EMG;

pentru sindromul nervos EMG;

pentru sindromul Raynaud, arteriografie, fotopletismografie, testul de provocare la rece, testul presor la rece cu calcularea indicelui de recuperare.

Testul de provocare la rece - bolnavul se afla intr-o incapere cu =20-21C, dezbracat pana la jumatate introduce ambele membre superioare pana la cot intr-un vas cu apa rece trangand un cilindru de metal cu diametrul de 3 cm pe spate i se schimba din minut in minut un prosop umed. Daca dupa 15 minute apare criza vaso-spastica macar la o falanga avem test pozitiv.

Testul presor la rece cu calcularea indicelui de recuperare (testul OKADA) -bolnavul se afla intr-o incapere cu =20-21C si tine o mana in apa la 4-5C pana la cot iar la cealalta i se ia TAs si TAd initial si apoi timp de 15 minute din minut in minut. Se observa ca creste in primele 5 minute si apoi scade treptat. Se noteaza TAS si TAD cea mai mare si cea mai mica pentru calcularea IRTPR (indicele de Recuperare dupa Testul Presor la Rece).

IRTPR = TA mare - TA mica / TA mare - TA bazala;

Pentru TAS in conditii normale valoarea indicelui e de 0,89 0,10; la muncitorii cu sindrom Raynaud profesional IRTPR 0,66 0,06; Pentru TAD IRTPR 0,94 0,07, in caz de sindrom Raynaud 0,58 0,07.

Diagnosticul diferential al sindromului Raynaud profesional se face cu:

sindromul Raynaud la fete tinere neexpuse la trepidatii; sindromul Raynaud din colagenoze sau alta etiologie profesionala (expunere iula etilen glicol, policlorura de vinil); sindrom Raynaud dat de substante simpaticomimetice;

sindroame de compresiune: sindromul de scalen, sindromul de tunel carpian;

boli arteriale: trombangeita obliteranta, arterite, arteroscieroza obliteranta;

afectiuni nervoase.

Expertiza capacitatii de munca pentru sindromul Raynaud - se calculeaza indicele CPYYKKO avandu-se in vedere numarul de degete si/sau falange afectate, numarul de crize pe saptamana, rolul factorilor ambientali in producerea crizelor, tendinta evolutiva a crizelor (regresie, agravare, stagnare), durata crizelor, modificari EMG, alte modificari. Daca valoarea PYYKKO = 5-8 = sindrom Raynaud - schimbarea LM sau reducerea nivelului de expunere. Daca e > 8 (10-14) = sindrom Raynaud grav -incadrarea in diferite grade de invaliditate.

Tratament

scoaterea bolnavului din mediu;

administrarea de substante spasmolitice : Xantinol nicotinat cpr 100 mg 4-6/zi;

simpaticolitice: Tolazolin/Compiamin : cpr 250mg 3/zi care creste fluxul arteriolar prin efect α-blocant;

vasodilatatoare periferice: Papaverina;

fizioterapie, bai caldute masaj, gimnastica.

Profilaxie

1. Masuri tehno-organizatorice

proiectarea si construirea de unelte vibratorii cu greutate scazuta,

preferarea uneltelor cu miscare mixta/circulara;

presiunea aerului comprimat sa nu depaseasca 3 atm:

esaparea aerului sa se faca anterior nu lateral;

echipament de protectie care sa atenueze vibratiile, manusi din piele captusite cu par de capra/porc, pentru torace vesta din latex, pentru picioare incaltaminte cu talpa elastica, imbracaminte in sezonul rece.

2. Masuri medicale:

recunoasterea riscului de imbolnavire,

examen medical la angajare, control medical periodic (teste de provocare la rece),

respectarea contraindicatiilor - afectiuni periferice vasculo-nervoase, alcoolism, educatie sanitara, masaj, scaderea consumului de alcool si tutun.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3429
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved