CARE SUNT SEMNELE SI SIMPTOMELE CANCERULUI DE SAN?

CARE SUNT SEMNELE SI SIMPTOMELE CANCERULUI DE SAN?

Cel mai comun semn de cancer de san este aparitia unui nodul sau a unei tumori noi in san. Cand aceasta este nedureroasa, dura si neregulata, este foarte probabil sa fie cancer. Dar tumorile canceroase pot fi si rotunde, elastice si regulate. Exista totusi, in proportie de pana la 10%, si paciente care au durere in san, dar fara o masa tumorala palpabila. Ceea ce este important este ca atunci cand apare ceva neobisnuit in san sa va adresati medicului.

Alte semne ale cancerului de san pot fi:

• modificarile persistente ale sanului, precum: ingrosarea tegumentului (pielii), tumefactia unei parti a sanului, iritatia sau retractia tegumentului; ulceratia sanului;
• durerea la nivelul mamelonului sau retractia acestuia;

Fig. 6. Cancer mamar - stadiul III. Retractie mamelonara.

• eritemul (inrosirea), scarificarea sau eczematizarea mamelonului;
• scurgerile sau secretiile mamelonare, diferite de laptele matern;
• adenopatia axilara uni sau bilaterala;
• adenopatia supraclaviculara;
• edemul bratului.

Fig. 7. Neoplasm mamar avansat suprainfectat.

CE SE INTAMPLA DACA EXISTA SUSPICIUNEA DE CANCER?

Daca se evidentiaza ceva neobisnuit pe mamografia dumneavoastra sau daca doctorul detecteaza o tumefactie mamara, vor trebui facute alte teste pentru a vedea daca este cancer. Dupa efectuarea anamnezei (cu istoricul bolii actuale) si a unui examen fizic complet, incluzand si un examen clinic al sanului, medicul dumneavoastra poate sugera realizarea unei mamografii sau a unei ecografii a sanului. Uneori aceste teste imagistice pot arata daca o tumefactie mamara este benigna.

Desi se efectueaza mai rar, o ductograma este uneori un test util in depistarea cauzei unei scurgeri mamelonare. Daca exista o scurgere mamelonara, se poate colecta o parte din lichid pentru a fi examinat microscopic, in scopul depistarii unor posibile celule maligne.

Singurul mod de a vedea daca intr-adevar aveti cancer mamar este efectuarea unei biopsii. In timpul biopsiei, celulele de la nivelul sanului sunt recoltate in asa fel, incat sa poata fi studiate in laborator. Exista cateva tipuri de biopsii. In unele se utilizeaza un ac foarte subtire pentru a extrage lichid si celule de la nivelul tumefactiei. Alte metode folosesc un ac mai gros sau interventia chirurgicala, pentru a obtine mai mult tesut. Intrebati medicul ce fel de biopsie se va efectua si la ce va puteti astepta in timpul procedurii si dupa aceasta.

Punctia cu ac fin si examenul citologic (in cazul unei leziuni evidente de cancer) se pot efectua intr-un cabinet medical sau in ambulatorul din cadrul unui spital.

Atunci cand, clinic, leziunea este de dimensiuni mici si cand la mamografie este suspecta, pacienta este anuntata ca va suferi o interventie chirurgicala cu efectuarea unei biopsii pentru stabilirea diagnosticului, cu examen extemporaneu (in timpul interventiei chirurgicale) la gheata, care va pune diagnosticul de cancer sau il va infirma.

Daca pacienta are diagnostic de cancer, interventia chirurgicala poate fi oprita, urmand ca ulterior pacienta sa consimta la indicatia terapeutica si in acelasi timp sa discute cu familia. Sau, daca a fost avizata si a consimtit, atunci interventia chirurgicala va continua cu mamectomia si limfadenectomia (indepartarea ganglionilor axilari).

Tesutul indepartat in timpul biopsiei este examinat in laborator pentru a vedea daca cancerul este sau nu invaziv. Biopsia este utilizata pentru a stabili tipul cancerului depistat. Aceste tipuri de cancer au fost descrise in capitolul 'Ce este cancerul mamar ?'.

De asemenea, proba biopsica stabileste gradul tumoral. Acestea ajuta la stabilirea prognosticului pacientei, deoarece cancerele cu un aspect asemanator tesutului mamar normal tind sa creasca si sa disemineze mult mai lent. In general, un grad scazut inseamna un cancer cu o crestere lenta, in timp ce un grad mai inalt inseamna un cancer cu o crestere mai rapida. Gradele sunt notate de la 1 la 4, 4 insemnand crestere rapida. Esantionul biopsic poate fi testat si din punctul de vedere al receptorilor hormonali, precum cei pentru estrogen si progesteron. Daca detine receptori pentru acesti hormoni, este desemnat ca ER-pozitiv sau PR-pozitiv. Astfel de neoplasme (cancere) tind sa aiba un prognostic mai bun decat cele fara acesti receptori si probabil ca vor raspunde mult mai bine la terapia hormonala. (Vezi capitolul 'Tratamentul cancerului mamar'.)

Exista si alte teste care pot fi utilizate pentru a prevedea cat de repede se dezvolta un neoplasm (cancer).