CEREBELUL - CONFIGURATIA EXTERNA A CEREBELULUI

CEREBELUL

A.   GENERALITATI

Cerebelul este un segment al SNC care functioneaza ca centru suprasegmentar de coordonare a activitatii motorii, a tonusulul muscular si a echilibrului. Functiile cerebelului se realizeaza prin mecanisme automate si, in general, nu ating sfera constientului.

Cerebelul reprezinta aproximativ 10 % din greutatea creierului.

Ocupa cea mai mare parte a lojei posterioare a endobazei, fiind situat dorsal de trunchiul cerebral, fiind separat de fata dorsala a bulbului si puntii prin ventriculul IV.

Cerebelul este acoperit de cortul cerebelului, sept transvers al durei mater cerebrale (vezi cap. VIII Meningele cerebrale), care separa loja posterioara de restul cutiei craniene, respectiv fata superioara a cerebelului de partea posterioara a lobilor occipito-temporali ai emisferelor cerebrale. De pe fata profunda a cortului cerebelului se desprinde coasa cerebelului (sept sagital al durei mater cerebrale), care patrunde intre cele doua emisfere cerebeloase, pe fata inferioara a cerebelului.

B. CONFIGURATIA EXTERNA A CEREBELULUI

Cerebelul are forma comparabila cu un fluture, prezentand o portiune mediana ingusta, vermisul, si doua parti laterale voluminoase, emisferele cerebeloase.

Pe sectiune sagitala are o forma triunghiulara, prezentand trei fete.

Fata anterioara, concava datorita celor trei perechi de pedunculi cerebelosi ce leaga cerebelul de trunchiul cerebral. Fata anterioara a cerebelului constituie portiunea mijlocie a tavanului ventriculului IV. La nivelul ei, intre pedunculii cerebelosi, se formeaza recesul medial dorsal al ventriculului IV.

Fata superioara este aplatizata. La acest nivel vermisul se continua direct cu emisferele cerebeloase.

Fata inferioara, convexa. La nivelul ei, vermisul se afla intr-o depresiune (de aproximativ 1cm adancime) ce poarta numele de valecula. Intre vermis si emisferele cerebeloase se afla santurile valeculei. Fetele superioara si inferioara sunt acoperite de scoarta cerebeloasa, iar cea anterioara este reprezentata de substanta alba.

Suprafata cerebelului (fata superioara si cea inferioara) este impartita de cinci fisuri principale si o serie de santuri, mai mult sau mai putin adanci, in lobi si lobuli. Principalele fisuri ale cerebelului sunt:

1. fisura primara
2. fisura orizontala (cea mai adanca, separa fata superioara de fata inferioara a cerebelului);
3. fisura postero-laterala

Aceste fisuri delimiteaza trei lobi:

a.       lobul anterior, situat anterior de fisura primara;

b.      lobul posterior, situat intre fisura primara si fisura postero-laterala

c.       lobul floculo-nodular, situat posterior de fisura postero-laterala.

La randul lor, lobii sunt impartiti in lobuli.

Lobulatia vermisul este cheia intelegerii organizarii macroscopice a cerebelului.

Vermisul este impartit, prin fisuri si santuri, in lobuli, fiecarui lobul pe vermis corespunzandu-i un lobul pe emisfera. Exceptie face lobulul tuber, caruia ii corespund de fapt doi lobuli pe emisfera: lobulul semilunar inferior, situat anterior si lobulul gracil, situat posterior.

Dinspre anterior spre posterior, vermisul prezinta urmatorii lobuli

Lingula, limitata posterior de santul precentral. Pe emisfera, lingulei ii corespunde fraul lingulei. Lingula se sprijina pe valul medular superior, care se continua cu substanta alba a lingulei.

Lobulul central, limitat posterior de santul postcentral. Pe emisfera, lobulului central ii corespunde aripa lobului central.

Culmen, limitat posterior de fisura primara (limita posterioara a lobului anterior). Pe emisfera, lobulului culmen ii corespunde lobulul patrulater.

Declive, limitat posterior de santul postero-superior. Pe emisfera, lobulului declive ii corespunde lobulul simplex.

Folium, limitat posterior de fisura orizontala (limita fetei superioare a cerebelului). Pe emisfera, lobulului folium ii corespunde lobulul semilunar superior.

Tuber, limitat posterior de santul prepiramidal. Pe emisfera, lobulului tuber ii corespunde lobulul semilunar inferior.

Piramis, limitat posterior de fisura secundara. Pe emisfera, lobulului piramis ii corespunde lobulul biventer.

Uvula, limitata posterior de fisura postero-laterala (limita posterioara a lobului posterior). Pe emisfera, uvulei ii corespunde tonsila. Tonsilele cerebeloase se sprijina pe valul medular inferior si pe panza coroida a ventriculului IV. Ele se pot angaja in marea gaura occipitala, in situatii patologice, determinand stop cardio-respirator prin compresia exercitata pe centrii cardio-respiratori bulbari.

Nodulus, legat de echivalentul sau emisferic, flocculus, prin pedunculul flocculusului. Impreuna alcatuiesc lobul flocculo-nodular. Pedunculul flocculusului se prelungeste cu o banda de substanta alba, ce poarta numele de val medular inferior (valva Tarin) si care serveste la insertia panzei coroide a ventriculului IV.

In afara santurilor principale, o serie de santuri dispuse transversal impart suprafata cerebelului intr-o serie de lamele sau folii. La randul ei, fiecare lamela sau folie prezinta mai multe foliole secundare sau tertiare. Astfel, pe sectiune, apare un aspect de tuia (arborele vietii).

C. STRUCTURA CEREBELULUI

Structural, cerebelul prezinta:

- substanta alba, situata in interior si care se prelungeste cu cele trei perechi de pedunculi cerebelosi (vezi curs);

- substanta cenusie reprezentata de scoarta cerebeloasa (dispusa la suprafata fetelor superioara si inferioara a cerebelului) (vezi curs) si nucleii cerebelosi (patru perechi de nuclei situati in profunzime).

Nucleii cerebelului

1. Nucleul dintat, situat in centrul emisferei cerebeloase, are forma de punga de tutun golita, cu hilul orientat medial (este asemanator nucleului olivar bulbar principal).

2. Nucleii emboliformi, situati medial de hilul nucleului dintat. Numele lor provine de la aspectul lor, par mici fragmente 'embolizate' din nucleul dintat.

3. Nucleii globosi, putin mai mari decat cei emboliformi si situati medial de ei. La mamiferele inferioare (pisica), nucleii emboliform si globos formeaza un singur nucleu - nucleul interpositus.

4. Nucleul fastigial, situat la nivelul vermisului in tavanul ventriculului IV (nucleul tavanului). Numele provine de la fastigium, recesul median dorsal al ventriculului IV.

Din punct de vedere filogenetic, clasificarea nucleilor cerebelului corespunde conceptiei clasice privind impartirea cerebelului. Astfel :

- arhinucleii cerebelosi sunt reprezentati de nucleii fastigiali (situati in zona mediana), pe neuronii carora se proiecteaza, punct cu punct, vermisul anterior si posterior.

- paleonucleii cerebelosi, situati in zona paramediana, sunt reprezentati de nucleii emboliformi, globosi si partea mediala a nucleilor dintati. Pe neuronii lor se proiecteaza cortexul paravermian.

- neonucleii cerebelosi sunt reprezentati de partea laterala a nucleilor dintat, pe care se proiecteaza fibrele de la zona laterala a emisferelor cerebeloase. Neuronii lor dau colaterale spre scoarta cerebrala (bucla feed-back).