CONTROLUL FINAL AL ABILITATII VIZUALE

1. Miopia

Este un viciu de refractie caracterizat printr-un dezechilibru intre puterea sistemului dioptric si lungimea axului antero-posterior manifestat in sensul unui exces de convergenta.

Focarul principal imagine se formeaza inaintea retinei, iar pe retina imaginea unui punct este sub forma unui cerc de difuziune. Se caracterizeaza in fond printr-un plus de dioptrii desi se noteaza cu semnul " - " .

Clasificarea miopiei:

- in functie de valoarea dioptrica:

- miopie mica pana la 3dpt ;

- miopie medie intre 4 si 6dpt;

- miopie mare peste 6dpt.

- in functie de etiopatogenie:

- miopie axiala;

- miopie de curbura;

- miopie de indice.

- in functie de gradul de alterare al structurilor globului ocular

- miopie simpla;

- miopie patologica, degenerativa;

- miopie maligna.

Frecventa miopiei variaza cu varsta. La nastere cam 5% dintre copii sunt miopi - miopia congenitala. La varsta adulta 25-30% din populatie prezinta miopie din care numai 3% sunt miopii patologice.

Miopia simpla

Apare in jurul varstei de 8-10 ani. Este denumita si miopia scolarului. Miopia simpla este de origine constitutionala. Focarul principal imagine situandu-se in repaos acomodativ inaintea retinei, rezulta ca, pentru a fi vazut clar, obiectul trebuie sa se apropie de ochi pana cand, focarul deplasandu-se si el in acelasi sens, ajunge si coincide cu retina. Rezulta ca pozitia punctului remotum este intre infinit si ochi iar punctul proxim este situat mult mai aproape de ochi.

De aici decurg consecintele inerente: ochiul miop, neavand un mecanism compensator intrinsec cum are hipermetropul, nu vede clar dincolo de punctul remotum, deci la distanta. In vederea de aproape ochiul miop face un efort acomodativ mai mic, il poate mentine timp mai indelungat si poate realiza o proximitate mai mare. De aici abilitatea deosebita a ochilor miopi pentru meserii ce necesita diferentierea detaliilor fine - ceasornicar, bijutier. Efortul de acomodare fiind minim, se modifica relatia acomodatie - convergenta cu tendinta spre strabism convergent. Presbiopia apare mai tarziu sau deloc. Tulburarile patologice ale acomodatiei nu sunt resimtite de ochiul miop.

Simptomatologie

- neclaritatea vederii la distanta;

- eventual asa numita astenopie musculara: oboseala muschilor convergentei

- miopul este obligat tot timpul sa convearga si convergenta nu este sustinuta de acomodatie;

- atitudine particulara: pacientii, pentru a vedea clar la distanta, strang pleoapele.

Obiectiv, in afara tulburarilor de refractie, globului ocular este normal. Evolutie: miopia progreseaza lent cu 1-2dpt pana in jurul varstei de 25 de ani

cand, in general, se stabilizeaza.

Tratamentul: corectie optica cu lentile divergente. Se va prescrie cea mai slaba lentila divergenta care asigura maximum de acuitate vizuala. Se recomanda portul permanent al ochelarilor. La varsta presbiopiei, se vor prescrie ochelari adecvati pentru lectura.

Miopia maligna

Este mult mai rara. este o anomalie congenitala, adeseori transmisibila genetic dominant. Tulburarea de refractie este prezenta de la nastere cu valori dioptrice mari, peste -10dpt.. Progreseaza tot timpul vietii, intermitent, pana la valori dioptrice mari: -20 pana la -30 si mai mult.

Simptomatologia functionala:

- acuitatea vizuala scazuta chiar si cu lentile corectoare deoarece corectia optica aeriana nu poate fi niciodata totala: imaginea retiniana ce s-ar forma prin lentilele corespunzatoare unor valori dioptrice mari de miopie ar fi sub dimensiunea minimum vizibil;

- campul vizual este redus concentric pentru alb si culori, se constata o largire a petei oarbei si scotoame uneori;

- simtul luminos este sub normal: hemeralopie la mari miopii, examenul simtului cromatic evidentiaza deficiente pentru albastru; .

Simptomatologia obiectiva:

modificarile patologice intereseaza toate structurile oculare. Pe masura ce leziunile degenerative progreseaza, apare o scadere a acuitatii vizuale, progresiva.

Complicatii: cataracta complicata, 1 uxatia cristalinului, dezlipirea de

retina. Miopia degenerativa se poate asocia cu malformatii genetice ale segmentului anterior al ochiului (colobom irian, glaucom congenital tardiv) sau al segmentului posterior al ochiului (degeneresceniie tapeto-retiniene, hemeralopia congenitala). Asociatia miopiei cu glaucomul cu unghi deschis

ridica probleme in privinta dificultatilor de depistare: scaderea rigiditatii sclerale caracteristica miopiei risca sa mascheze o hipertensiune intraoculara moderata. De aici decurge necesitatea examenului tensiunii intraoculare prin aplanatie.

Tratament optic: se recomanda corectie subtotala avand in vedere faptul ca lentila biconcava, ce-ar permite corectia totala, reduce dimensiunea imaginii retiniene sub minimum vizibil. Pentru ameliorarea acuitatii vizuale se recomanda lentile de contact, care permit o corectie mai apropiata de valoarea totala a miopiei. Pentru lectura se poate indica o corectie diferentiala si la varste mai tinere.

Micsorarea miopiei prin antrenament vizual

Scopul antrenamentuiui: reducerea miopiei, reducerea efectului miopiei asupra performantelor vizuale globale, ameliorarea eficacitatii vizuale a miopului care nu poarta compensare sau a carei compensare este mai inferioara valorii teoretice necesare. Compensarea la miopi nu va depasi valoarea gasita la schiascopia dinamica pentru distanta Harmon .

Daca este imposibill de determinat un echilibru dioptric in V.A. mai convex sau mai putin concav decat echilibrul dioptric in V.D. se pot folosi prisme ingemanate. Pentru compensare se pot folosi lentile bifocale/compensare subcorijata echivalenta echilibrului aproape/fara ochelari in cazul miopiilor mici /compensare cu lentile divergente de putere mica la miopul corectat .

Ergonomia vizoposturala

Distanta la care se lucreaza aproape este distanta Harmon. Se evita posturile care pot modifica tensiunea oculara (mai afes la copii). Se realizeaza iluminare echilibrata. Se reduce efortul in V.A.

Respiratia

Pentru stimularea activitatii ortosimpatice se recomanda exercitiul respirator, in special respiratie abdominala cu blocaj in expiratia de pana la 10 sec.

Obturarea

In timpul exercitiilor se poate practica dubla obturare centrala. Pentru destructurarea raspunsului la stres in V.A. poate fi utila obturarea monoculara, eventual in alternanta, timp de o ora in fiecare zi.

Fund de ochi Carl Zeiss

Adaptarea la lumina si intuneric

Exercitiul ce poate face parte din antrenamentul pentru miopie este constientizarea campului periferic. Pentru stimulare periferica se poate incepe cu dubla obturare centrala, apoi obturare. Subiectul se deplaseaza fiind atent la ce se intampla in campul sau periferic. Exercitiu util - mersul cu spatele.

Fixarea la distante crescatoare

Trebuie sa se faca fara effort. Subiectul trebuie sa fie constient de scaderea/ cresterea acomodarii. El controleaza acomodarea si rezultatele ei. Exercitiul se face fara compensare sau cu compensare corespunzatoare echilibrului dioptric in V.A..

Fixari in salturi

Se propun fixari aproape-aproape, aproape-distanta medie si aproape-departe.

Inhibitii acomodative

Net/Net

se cere subiectului sa mentina netitatea imaginii la 10 secunde, folosind pentru o miopie de -2,5dpt. lentile de la -1 la -8dpt..

se explica subiectului in ce moment acomodeaza si in ce moment relaxeaza acomodarea.

Net/Neclar

subiectul poarta compensarea, primeste in plus o lentila de -5dpt. El se forteaza sa vada net cateva secunde, apoi vede clar.

Treptat se micsoreaza puterea aditiei.

Neclariate maxima

cu lentile de la -4 la -5dpt. (tinta la 2,5m) subiectul percepe trecerea la neclaritate. Supra acomodarea provoaca vedere neclara in V.D..

Netitatea selectiva

subiectul poarta compensarea se aduga lentile divergente de la -2 la -4dpt..

subiectul pune la punct fortat pe un obiect un timp scurt, apoi se relaxeaza.

Scopul exercitiului este ca subiectul sa fie constient de vointa sa. Se micsoreaza treptat divergenta lentilei adaos.Acomodarea poate duce la micsorarea miopiei.

Modul de organizare al antrenamentului vizomotor

Acesta depinde de tipul de miopie.

Antrenamentul poate fi programat:

preponderent acasa la subiect - o vizita la o luna (optometrist-pacient)

se programeaza la optometrist - tratamentul poate fi intensiv.

Diferitele proceduri

1. Miopie de postura

- comportament strans la teste;

- reflex vizopostural inferior distantei lui Harmon postura esoforica

- se prescrie activitate sustinuta pentru periferie.

2. Miopie data de stas

- demonstrate de istoria cazului;

- se manifesta printr-o mare ampfitudine functionala;

- se lucreaza asupra amplitudinii functionale;

- se incearca suprimarea stresului.

3. Miopie alimentara

- relevata la istoria cazului;

- se consulta un nutritionist;

- se fac modificari in regimul alimentar;

- antrenarea motricitatii; vedere cu periferie. Se stopeaza portul compensoriu si eventual se da ajutor pentru V.A. Astfel: se prescrie lentila convergenta pentru aproape in functie de nevoile profesiei respectand distanta de lucru; nu se depaseste valoarea gasita la skiascopia dinamica; se incearca apropierea de echilibrul subiectiv dat de cilindrii incrucisati la distanta Harmon. Uneori pentru corectarea unei pozitii vicioase se folosesc prisme BI ce nu depasesc 1 - 2 pdpt..

Sfaturi alimentare si activitati ergonomice:

- iluminare corespunzatoare;

- nu se citeste ghemuit pentru a nu bloca respiratia;

- se respecta pauzele regulate in timpul lecturii;

- se evita inchiderea pleoapelor pentru a vedea net; se priveste cat mai

destins;

- se misca globurile oculare de cateva ori pe zi;