CORNEEA (cornea)

CORNEEA (cornea)

Corneea alcatuieste portiunea anterioara a tunicii fibroase. Ea este perfect transparenta si reprezinta in acelasi timp o membrana de invelis si un mediu refringent al sistemului optic al ochiului. Considerata in totalitate, corneea se prezinta ca o lentila subtire, care are o fata anterioara (facies anterior)) convexa, o fata posterioara (facies posterior) concava si o circumferinta, reprezentata prin limbul scierocorneean (limbus corneae), la nivelul careia se continua cu sclerotica (fig. 550). Portiunea cea mai proeminenta a fetei anterioare se numeste vertex corneae si la nivelul ei se gaseste polul anterior al globului ocular.

Corneea are o grosime de 0,8 mm in partea centrala si de 1 mm la periferie. Ea este - spre deosebire de sclerotica - complet inextensibila si deci isi pastreaza forma in toate imprejurarile fiziologice. Suprafetele corneei, mai ales cea anterioara, nu  reprezinta segmente de sfera perfecte.

Fata anterioara este mai puternic bombata in sens vertical decit in sens orizontal. Acest defect de sfericitate este corectat in mod normal de o variatie de sfericitate invers conformata a cristalinului. Diametrul corneei - masurat la nivelul fetei sale anterioare -este de 11 mm in sens vertical si de 12 mm in sens transversal. Circumferinta corneei este taiata oblic, in dauna suprafetei sale superficiale. Cu alte cuvinte, sclerotica,. cu care se continua, acopera putin, circular, periferia corneei.

in ceea ce priveste constitutia sa anatomica, corneea este alcatuita din cinci straturi suprapuse: epiteliul anterior, lama elastica anterioara, tesutul propriu al corneei, lama elastica posterioara si endoteliul posterior.

Epiteliul anterior (epithelium anterius corneae) este un epiteliu pavimentos stratificat, foarte asemanator cu epiderma. Celulele profunde sint cilindrice, iar cele superficiale turtite, latite, insa ne-cornificate. Epiteliul anterior se continua peste circumferinta corneei cu epiteliul conjunctival. in apropierea periferiei corneei, aderenta conjunctivei de sclera devine mai intinsa si ia nastere o ingro-sare circulara a conjunctivei, concentrica cu limbul scierocorneean, numita inelul conjunctival (anulus conjunctivae). ,

Lama elastica anterioara (lamina limitans anterior) a mai fost numita si membrana lui Bow-mann. Este o formatiune conjunctiva, pe care se afla epiteliul anterior si care se continua cu membrana bazala a conjunctivei. Tesutul propriu al corneei (substantia propria corneae) este alcatuita din fibre conjunctive reunite in lamele. Alcatuieste patura cea mai groasa a corneei. Lamelele au o lungime destul de redusa si sint unite unele de altele prin marginile lor. intre lamele gasim celule fixe, mobile si un sistem lacunar. Celulele fixe sint fibrocite, cu prelungiri numeroase, care apar turtite pe sectiunile transversale. Celulele mobile sint leucocite. Sistemul lacunar este reprezentat printr-o serie de spatii, asezate intre lamelele conjunctive, care comunica intre ele. Prin spatiile lacunare circula limfa. Totusi, aceste spatii nu sint cai limfatice propriu-zise si nu sint delimitate de un endoteliu. Sistemul lacunar al corneei comunica cu camera anterioara si cu reteaua limfatica a conjunctivei.

Corneea este perfect transparenta, permitind razelor luminoase s-o traverseze cu usurinta. Transparenta ei este in legatura atit cu structura cit si cm proprietatile sale fizico-chimice. Fibrele si deci lamelele pe care le alcatuiesc acestea sint paralele cu suprafata. Fibrilele au o grosime uniforma. Fibrilele si patura lichida inconjuratoare formeaza o unitate.

Membrana elastica posterioara (lamina limitans posterior) sau membrana lui Descemet este un produs cuticular al paturii endoteliale posterioare. Ea este foarte elastica si totodata destul de rezistenta. Periferia ei prezinta o ingrosare circulara
- inelul lui Dollinger -, cate are conexiuni importante cu tunica vasculara. Endoteliul posterior al corneei (endothelium camerae anterioris), dupa cum arata numele, limiteaza corneea fata de camera anterioara. El este reprezentat de o patura unica de celule endoteliale cubice, care la nivelul circumferintei corneei se continua cu epiteliul an terior al irisului.

Vase si nervi. La adult, corneea este complet avasculara. Vasele din jur se opresc la nivelul limbului sclerocorneean, unde formeaza o retea marginala. Nutritia corneei se face prin circulatia lichidelor tisulare prin sistemul lacunar. Nervii corneei sint fibre subtiri si lipsite de teaca de mielina (fibrele nervoase mielinice nu sint transparente). Ei sint nervi senzitivi si provin din trigemen (n. trigeminus). Iau nastere imediat din plexul format din nervii ciliari la nivelul corpului ciliar. Corneea este extrem de bogat inervata si are o sensibilitate accentuata. De-a lungul circumferintei patrund, de jur imprejur, aproximativ 60 de firisoare, care se dispun radiar, inspre centrul corneei. Formeaza plexuri diferite, din care pornesc numeroase ramuscule spre elementele componente ale corneei.

Deosebit de bine inervat este epiteliul anterior, care vine in contact cu mediul inconjurator si deci este expus excitatiilor externe. Se pare ca aproape fiecare celula epiteliala este in legatura cu firisoare nervoase. Acestea se urca pina aproape de suprafata epiteliului, fara totusi a o atinge. Epiteliul corneean este punctul de plecare a unui reflex, care, provocat de o atingere a suprafetei sale, determina inchiderea pleoapelor, prin contractia muschiului orbicular al pleoapelor (m. orbicularis oculi). Reflexul corneean are si o mare importanta in clinica.