EFECTUAREA DE SONDAJE, SPALATURI SI CLISMSE - NURSING

EFECTUAREA DE SONDAJE, SPALATURI SI CLISMSE - NURSING

Sondajul reprezinta introducerea unei sonde sau cateter din metal, cauciuc sau material plastic prin caile naturale intr-un organ cavitar sau canalicular.

SCOPUL - este explorator sau terapeutic. Astfel sondajele se efectueaza pentru recoltarea unor produse dintr-o cavitate pentru evacuarea continutului unei cavitati pentru introducerea unor substante medicamentoase, nutritive sau hidratante.

Spalatura - reprezinta introducerea unei cantitati de lichid in cavitatea sondata cu scopul indepartarii substantelor formate sau introduse accidental in acea cavitate.

Pentru evitarea accidentelor ce pot surveni cu ocazia efectuarilor cat si pentru realizarea scopului propus se vor avea in vedere urmatoarele REGULI:

1. Pregatirea psihica a bolnavului, va urmari linistirea acestuia, instruirea lui privind modul de colaborare in timpul sondajului pentru obtinerea unui rezultat eficient;

2. Pregatirea bolnavilor pe cale medicamentoasa, regim dietetic, etc. necesare pentru unele sondaje;

3. Alegerea sondelor, cateterelor, canulelor necesare, va urmari ca suprafata acestora sa fie neteda pentru a nu se produce leziuni ale mucoaselor si ale cailor naturale prin care sunt introduse. Materialul din care sunt confectionate trebuie sa fie rezistent pentru a nu se rupe, varful sa nu fie ascutit pentru a nu crea cai false.

4. Respectarea unei asepsii perfecte prin sterilizarea instrumentelor, a solutiilor utilizate, a materialelor cat si dezinfectia mainilor celui care efectueaza sondajul/spalatura.

5. Efectuarea sondajelor se va efectua cu atentie, cu indemanare, cu sonda lubrifiata sau udata/umezita dupa caz pentru a nu se produce cai false, fistule infestate sau pentru a nu perfora organul sondat.

6. Spalaturile se vor efectua prin introducerea unor cantitati de lichid mai mici decat capacitatea cavitatii de spalat

7. Sondajele si spalaturile se vor nota in F.O. a bolnavului precizand numele celui care le-a efectuat.

8. Eventualele greseli comise cu ocazia sondajului si a spalaturii vor fi raportate imediat medicului pentru a se combate de urgenta complicatiile ce pot surveni.

Efectuarea spalaturii nazale

Spalatura  nazala - reprezinta evacuarea continutului nazal prin introducerea unei cantitati de lichid caldut.

SCOP - terapeutic si explorator. Astfel se pot efectua: baia nazala si dusul nazal.

Baia nazala:

Materiale necesare: pipeta nazala sterilizata, ser fiziologic caldut (37 grade C) sau un alt lichid prescris de medic, 2 prosoape curate, tavita renala;

ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea materialelor:

2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se nunta bolnavul si i se explica inofensivitatea tehnicii;

- se invita bolnavul sa se aseze pe un scaun cat mai comod (pozitie sezanda);

- se protejeaza bolnavul cu un prosop curat in jurul barbiei;

- se ofera bolnavului tavita renala solicitandu-l sa o tina sub barbie;

3. efectuarea tehnicii:

- spalare pe maini cu apa si sapun;

- se imbraca manusile de unica folosinta;

- se verifica temperatura lichidului cu care se efectueaza baia nazala;

- capul bolnavului se apleaca inapoi, usor intr-o parte;

- se aseaza pipeta la orificiul nazal si se lasa sa curga lichidul in nara;

- se solicita bolnavul sa pronunte litera "AAA" pentru a se obtura fosele nazale si a ridica valul palatin, impiedicand astfel patrunderea lichidului in caile respiratorii;

- se proiecteaza capul bolnavului inainte pentru a se scurge lichidul in tavita renala;

- operatia se repeta de mai multe ori pentru fiecare nara;

4. ingrijirea bolnavului dupa tehnica:

- regiunea nazala se usuca cu un prosop curat si se ajuta bolnavul sa se aseze in pat cat mai comod;

5. examinarea lichidului de spalatura:

- se examineaza atent lichidul de spalat, prezentandu-l si medicului de examinat;

Dusul nazal:

Materiale necesare: un irigator nazal sterilizat, ser fiziologic incalzit la 37 grade C, 2 prosoape, oliva nazala sterilizata, tavita renala;

ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea instrumentelor:

2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea si inofensivitatea tehnici;

- se aseaza bolnavul pe un scaun cat mai comod in pozitie sezanda;

- se protejeaza bolnavul cu un prosop in jurul barbiei;

- se ofera bolnavului tavita renala, solicitandu-l sa o tina sub barbie;

- se aseaza irigatorul la o inaltime de 30 cm in raport cu nivelul nasului bolnavului;

3.efectuarea tehnicii:

- spalare pe maini cu apa si sapun;

- se imbraca manusile de unica folosinta;

- se verifica temperatura lichidului;

- se goleste tubul irigatorului de aer;

- se solicita bolnavul sa respire pe gura linistit fara a inghiti si fara a vorbi;

- se introduce oliva nazala orizontal in nara (nu de jos in sus) astfel incat latura plata a olivei sa fie spre septul median nazal iar partea bombata spre aripa nasului;

- se injecteaza lent lichidul incalzit care se va scurge pe cealalta nara de unde il colectam in tavita renala;

4. ingrijirea bolnavului dupa tehnica:

- se usuca regiunea nazala cu un prosop curat;

- se ajuta bolnavul sa se aseze comod in pat;

5. examinarea lichidului:

- se examineaza atent lichidul de spalatura si in cazul in care acesta prezinta un aspect deosebit, se prezinta medicului pentru examinare;

INCIDENTE

1. Lichidul poate trece in faringe si bolnavul se ineaca - in acest caz se intrerupe dusul nazal si bolnavul este invitat sa expectoreze.

2. Bolnavul prezinta durere in ureche - se opreste dusul si bolnavul este solicitat sa inghita de cateva ori saliva cu gura inchisa si nasul astupat prin presarea lui cu degetele.

CONTRAINDICATII

Dusul nazal este contraindicat in rinita datorita riscului de propagare a infectiei la ureche si sinusuri.

Efectuarea spalaturii oculare

Spalatura oculara - reprezinta spalarea sacului conjunctival prin introducerea unei cantitati de solutie aseptica.

INDICATII

Este indicata in scop terapeutic in procesele inflamatorii ale conjunctivei, pentru departarea secretiei cat si pentru indepartarea corpilor straini.

Materiale necesare: o masa de tratament acoperita cu un camp steril pe care vom pregati o pipeta sterila, o casoleta cu comprese de tifon, cu tampoane de vata sterile, tavita renala, substante antiseptice izo-tonice (acid boric 3%, oxiceanat de mercur 1 la 5000 sau ser fiziologic sau apa bicarbonata 22% - toate in prealabil incalzita la 37 grade C);

ETAPE DE EXECUTIE

1.pregatirea instrumentelor si  materialelor necesare:

2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii;

- se aseaza bolnavul in pozitie sezanda cu capul aplecat spre spate cu privirea in sus sau in decubit lateral;

- ochiul sanatos fiindu-i protejat cu o compresa sterila;

- se aseaza tavita renala lipita de obraz si ureche, de partea ochiului ce urmeaza a-i fi efectuata spalatura;

- tavita va fi tinuta de bolnav sau de un ajutor;

3. efectuarea tehnicii:

- spalatura oculara va fi efectuata de 2 asistente;

- una mentine bolnavul in pozitia  aleasa, il supravegheaza, sustine capul bolnavului si tavita renala;

- cealalta efectueaza spalatura:

- spalare pe maini cu apa si sapun; dezinfectare cu alcool;

- se imbraca manusile;

- se verifica temperatura solutiei antiseptice;

- se aseaza pe cele 2 pleoape cate o compresa imbibata in solutie antiseptica de spalare;

- se deschide cu degetele mainii stangi, fanta palpebrala;

- se picura incet lichidul de spalatura cu pipeta in sacul conjunctival evitand contactul pipetei cu corneea ochiului;

- se solicita bolnavul sa miste ochiul in toate directiile;

- se repeta tehnica de mai multe ori;

- se indeparteaza tavita renala;

- se verifica prezenta corpului strain in lichidul de spalatura;

- spalare pa maini cu apa si sapun;

4. ingrijirea bolnavului dupa tehnica:

- se aspira lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului cu tampoane de vata;

- se indeparteaza compresa sterila de pe ochiul sanatos;

- se sterge fata bolnavului cu un prosop curat;

- se ajuta sa se aseze intr-o pozitie cat mai comod;

5. reorganizarea locului de munca:

- instrumentele folosite se spala se dezinfecteaza si se pregatesc pentru sterilizare;

OBSERVATII

1. Varful pipetei va fi tinut la o distanta de 6-7 cm de ochiul bolnavului pentru a preveni traumatizarea ochiului prin eventualele miscari reflexe ale acestuia sau ale asistentei;

2. Spalatura se poate efectua si prin stoarcerea unor tampoane de vara sterile imbibate in solutie antiseptica;

3. Lichidul de spalatura de la un ochi nu trebuie sa infecteze pe al doilea ochi;

Efectuarea spalaturii auriculare

Spalatura conductului auditiv extern - reprezinta indepartarea secretiilor (puroi sau cerumen) sau a corpilor straini si in tratamentul otitelor cronice.

SCOPUL - terapeutic;

Materiale necesare: o masa de tratament acoperita cu un camp steril pe care vom aseza o tavita renala mare, 2 sorturi de cauciuc, musama, traversa, vata, seringa Guyon avand o capacitate de 150-200 ml sterilizata si uscata, prosoape uscate, lichid de spalatura (apa sterila la 37grade C, solutie de bicarbonat de sodiu 1 la mie, solutia medicamentoasa prescrisa de medic);

ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:

2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si i se explica scopul tehnicii;

- in cazul dopului de cerumen, cu 2 ore inainte de a efectua spalatura auriculara, se va instila in conductul auditiv extern de 3 ori solutie de bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20;

- in cazul dopului epidermic, se va instila solutie de acid salicilic 1%in ulei de vaselina;

- in cazul corpurilor straine hidrofile (boabe de legume si cereale) se va instila alcool;

- in cazul insectelor vii, se fac instilatii cu ulei de vaselina sau cu glicerina sau se aplica un tampon cu alcool cu efect narcotizant;

- bolnavul se aseaza in pozitie sezanda;

- se protejeaza patul cu musama si traversa iar umarul respectiv al bolnavului, cu un prosop curat, uscat peste care se aseaza sortul de musama pana la gat;

3. efectuarea tehnicii:

- spalare pe maini cu apa si sapun;

- se imbraca manusile de unica folosinta;

- asistenta imbraca si ea sortul de cauciuc;

- se aseaza tavita renala sub urechea bolnavului care va inclina putin capul spre tavita si o va sustine;

- se verifica temperatura lichidului si se aspira in seringa Guyon;

- se solicita bolnavului sa-si deschida gura prin aceasta, conductul se largeste iar continutul patologic poate fi indepartat mai usor;

- cu mana stanga se trage pavilionul urechii in sus si inapoi iar cu mana dreapta se injecteaza lichidul de spalatura in conduct spre peretele posterior si se asteapta evacuarea;

- operatia se repeta de cateva ori pana cand lichidul scurs in tavita devine curat;

- se usuca conductul auditiv extern cu cateva tampoane de vata uscate;

- la sfarsit se introduce in conduct un tampon de vata uscat dupa ce medicul a controlat rezultatul spalaturii;

- bolnavul este invitat s ia o pozitie cat mai comoda;

- spalare pe maini cu apa si sapun;

4. reorganizarea locului de munca:

- instrumentele folosite se spala si se pregatesc pentru sterilizare;

- efectuarea tehnicii se noteaza in F.O. a bolnavului;

PRECIZARE

Presiunea mare a jetului, temperatura mai crescuta sau mai scazuta a lichidului de spalatura decat ea a corpului pot determina aparitia accidentelor: ameteli, dureri, varsaturi, lipotimie sau traumatizarea timpanului.

Efectuarea spalaturii buco-faringiene

SCOPUL - este de a indeparta exudatele patologice de pe mucoasa bucala, mucoasa faringiana si de pe amigdale.

INDICATII

Este indicata in boli infecto-contagioase, in amigdalite, in faringite, in stomatite.

Poate fi efectuata si de catre bolnav in mod afectiv.

Materiale necesare: o masa de tratament acoperita cu un camp steril pe care vom aseza: 2 sorturi de cauciuc, un irigator avand capacitatea de 2 litri sterilizat si folosit exclusiv in acest scop, un tub de cauciuc lung de 60-80 cm adaptat la irigator terminat printr-o canula si o clema (Mohr), o tavita renala mare, prosop, solutia medicamentoasa indicata de medic in cantitate corespunzatoare incalzita la 37 grade C sau ceai de musetel incalzit la 37 grade C;

ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:

2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si i s explica tehnica accentuand in mod special lipsa oricarui pericol;

- se explica bolnavului sa respire linistit in cursul tehnicii, fara teama, exclusiv pe nas;

- numai la solicitarea asistentei va respira pe gura pentru ca prin gargara sa mobilizeze lichidul de irigatie;

- bolnavul va sta in pozitie sezanda;

- i se aplica sortul de cauciuc si prosopul sub barbie;

bolnavul este invitat sa tina tavita renala si capul aplecat putin inainte pentru ca lichidul de spalatura sa se scurga mai usor in tavita renala eventual la chiuveta;

3. efectuarea tehnicii:

- spalatura va fi efectuata de 2 asistente;

- una mentine bolnavul in pozitia aleasa si il supravegheaza;

- iar cealalta efectueaza spalatura:

- spalare pe maini cu apa si sapun;

- dezinfectare cu alcool;

- se imbraca manusile de unica folosinta;

- bolnavul va deschide gura si va respira linistit pe nas;

- asistenta se aseaza de partea dreapta a bolnavului;

- irigatorul va fi asezat la o inaltime de 50 cm fata de cavitatea bucala a bolnavului;

- se introduce canula in gura bolnavului si se da drumul la lichidul de spalatura cu ajutorul clemei Mohr sau a robinetului, regland jetul cu ajutorul unei pense anatomice;

- lichidul de spalatura se capteaza in tavita renala;

- spalare pe maini cu apa si sapun;

4. ingrijirea bolnavului dupa tehnica:

- bolnavul va face gargara cu o solutie slaba si calduta de ceai de musetel;

- se indeparteaza tavita renala, prosopul si sortul de cauciuc;

- bolnavul este ajutat sa ia o pozitie cat mai comoda;

5. reorganizarea locului de munca:

- instrumentele folosite se spala, se dezinfecteaza si se pregatesc pentru sterilizare;

PRECIZARE

Pot aparea accidente.

OBSERVATII

1. Lichidul de spalatura poate fi aspirat in caile respiratorii.

2. Se pot face leziuni dentare sau ale mucoasei dentare mai ales in cazul copiilor si se previn prin utilizarea unei canule noi din cauciuc sau din material plastic flexibil.

3. Daca bolnavul nu este pregatit psihic se poate speria si poate pierde ritmul respiratiei nazale aspirand lichidul de spalatura.

Efectuarea sondajului si a spalaturii gastrice

Sondajul (tubajul) gastric - reprezinta introducerea unui tub de cauciuc - sonda gastrica Faucher sau sonda duodenala - prin faringe si esofag in stomac.

SCOPUL - este: 1. explorator - cand se efectueaza pentru recoltarea chimismului gastric sau pentru studierea punctiei evacuatoare a stomacului;

2. terapeutic - cand se efectueaza in vederea evacuarii continutului toxic stomacal sau pentru alimentarea bolnavilor (artificial)

INDICATII

- in gastrite acute sau cronice;

- in ulcerul gastric;

Spalatura gastrica - reprezinta evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exudate si substante straine depuse.

SCOPUL - este terapeutic;

INDICATII

- in intoxicatii alimentare sau cu substante toxice;

- in staza gastrica insotita de procese fermentative gastrice;

- in pregatirea pre-operatorie in interventiile de urgenta pe stomac;

- in pregatirea pentru gastroscopie;

CONTRAINDICATII

- imbolnaviri cardio-pulmonare in stare grava decompensate;

- in perioada dureroasa a ulcerului;

- in cancerul gastric;

- in intoxicatiile cu substante caustice;

- in hepatitele cronice;

Materiale necesare: o tava medicala pe care vom pregati: o sonda duodenala sterila, 1-2 seringi de 20 ml sterile, 1 balon Erlenmeyer, musama si traversa, manusi sterile de cauciuc, pensa hemostatica, dejunul de proba si medicamentele indicate de medic, carbune animal - pentru spalatura,2 sorturi de cauciuc sau de material plastic, sonda gastrica Faucher, o sticla cu diametrul de 20-25 cm, o cana din metal sau sticla (5litri) plina cu apa la temperatura de 25-26 grade C, un recipient pentru captarea lichidului evacuat din stomac (caldare, lighean), o palnie din sticla si prosoape.

Sondajul gastric

ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:

2. pregatirea psihica si fizica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii;

- se sfatuieste bolnavul sa urmeze in tocmai indicatiile pe care le primeste in cursul tehnicii;

- se aseaza bolnavul pe un scaun cu speteaza si i se indica sa sprijine spatele cat mai drept;

- bolnavul este imbracat cu sortul de cauciuc pentru a-i proteja hainele de umezeala;

- daca bolnavul prezinta proteza dentara, aceasta se indeparteaza;

- se aseaza tavita renala sub barbia bolnavului pentru a capta saliva ce se va scurge din gura, solicitandu-l sa o mentina in aceasta pozitie;

3. efectuarea tehnicii:

- spalare pe maini cu apa si sapun;

- asistenta va imbraca manusile si sortul;

- sonda se umezeste pentru a favoriza alunecare ei prin faringe in esofag;

- asistenta se va aseza in partea dreapta a bolnavului, fixandu-i capul cu mana stanga tinandu-l intre mana si torace;

- cu mana dreapta apuca extremitatea  rotunjita a sondei in tocmai pentru un creion;

- se cere bolnavului sa deschida larg gura, sa respire adanc timp in care se introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai aproape de radacina limbii, invitand bolnavul sa inghita;

- prin deglutitie sonda patrunde in esofag iar asistenta efectueaza foarte atent manevra de impingere a sondei spre stomac, pana cand marcajul de 40-50 cm de pe sonda ajunge in dreptul arcadelor dentare a bolnavului;

- solicitand mereu bolnavul sa respire profund si sa inghita;

- se verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului stomacal cu ajutorul seringii adaptate la capatul sondei;

- o alta asistenta aseaza la capatul liber al sondei balonul de sticla pentru captarea sucului gastric care va aparea imediat in sonda, din cauza presiunii intra-stomacale marite;

- bolnavul est rugat sa-si contracte peretii abdominali, pentru a favoriza golirea stomacului;

- sonda se extrage printr-o miscare hotarata dar cu precautie dupa ce capatul liber a fost comprimat cu o pensa pentru ca sa nu se scurga continutul sondei inapoi in faringe care ar putea fi aspirat de bolnav si coborat cat mai mult extremitatea ei externa;

- cand capatul intern al sondei ajunge in gura bolnavului, se prinde cu mana stanga si sonda se indeparteaza;

- continutul sondei se goleste in vasul in care s-a facut recoltarea dupa care sonda se aseaza in tavita renala;

Efectuarea tehnicii spalaturii gastrice

- spalare pe maini cu apa si sapun;

- asistenta imbraca manusile si sortul de cauciuc;

- sonda se umezeste;

- asistenta se aseaza in partea dreapta a bolnavului, fixandu-i capul cu mana stanga intre mana si torace;

- cu mana dreapta se apuca extremitatea rotunjita a sondei, intocmai ca pe un creion;

- se cere bolnavului sa deschida larg gura, sa respire adanc si se introduce capatul sondei pala la peretele posterior al faringelui aproape de baza limbii, invitand bolnavul sa inghita, astfel sonda patrunde in esofag, asistenta efectuand foarte atent manevra de impingere a sondei catre stomac, pana la marcajul de 40-50 cm solicitand bolnavul sa respire profund si sa inghita;

- se verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului stomacal cu ajutorul unei seringi adaptata la capatul liber al sondei;

- dupa ce ne-am asigurat ca sonda a ajuns in stomac, se adapteaza la capatul liber al sondei, o palnie de sticla si se aduce la nivelul toracelui bolnavului;

- se verifica temperatura lichidului de spalatura care poate fi apa la 25-26 grade C si se umple palnia cu apa;

- se ridica palnia pana deasupra capului bolnavului pentru ca lichidul sa patrunda din sonda in stomac;

- inainte ca palnia sa se goleasca complet, se coboara cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului, in pozitie verticala pentru ca sa nu se adune in ea lichidul din stomac in baza principiului sifonajului;

- se goleste continutul palniei in galeata sau ligheanul pregatit langa bolnav;

- aceasta manevra se repeta de 5-6 ori pana ce lichidul de spalatura care se evacueaza, devine perfect curat si limpede, fara resturi alimentare sau substante straine;

- se indeparteaza palnia si se prinde capatul liber al sondei cu o pensa hemostatica;

- se procedeaza in continuare ca si la sondajul gastric;

5. ingrijirea bolnavului dupa tehnica:

- bolnavul se serveste cu un pahar de apa calduta pentru a-si clati gura;

- se sterg mucozitatile de pe fata si barbie, la nevoie si din gura;

- se indeparteaza tavita renala si sortul de cauciuc al bolnavului;

- bolnavul se aseaza in pat in pozitie comoda;

6.pregatirea continutului gastric pentru laborator:

- se determina cantitatea de suc gastric evacuata;

- cand sucul gastric este amestecat cu resturi alimentare, se filtreaza prin hartie de filtru;

- se completeaza formularele de recoltare si probele se trimit la laborator;

- se noteaza tehnica in F.O. a bolnavului, precizand data, cantitatea lichidului, aspectul macroscopic si numele celui care a efectuat;

7. reorganizarea locului de munca:

- materialele folosite se indeparteaza;

- instrumentele se spala, se dezinfecteaza si se pregatesc pentru sterilizare;

- daca spalatura gastrica s-a facut pentru eliminarea unor substante toxice ingerate accidental sau voit, se pastreaza tot ce s-a evacuat din stomac sub forma de varsatura sau spalatura, pentru a se putea analiza si identifica substanta toxica si a se institui tratament;

ACCIDENTE

1. Cand apare greata, varsaturi si senzatie de voma - se inlatura sonda recomandand respiratie profunda. Pentru a introduce sonda gastrica la bolnavii care o resping datorita senzatiei de voma, de greata, se poate efectua anestezia faringelui prin badijonarea lui cu solutie de cocaina 2%.

2. Sonda poate patrunde in laringe si in aceasta situatie apare refluxul de tuse, bolnavul se inroseste apoi se cianozeaza - in aceasta situatie sonda se indeparteaza imediat din caile respiratorii.

3. Sonda se poate infunda cu resturi alimentare - desfundarea ei se va face prin insuflare de aer.

4. Se pot produce bronhopneumonii de aspiratie.

OBSERVATII

1. Tubajul gastric se efectueaza in conditiile unei asepsii perfecte (mana celui care il face, instrumentele utilizate, solutiile introduse, etc.).

2. Sonda gastrica nu se unge cu ulei sau alte substante grase caci provoaca greata bolnavilor.

3. Sondajul gastric se poate efectua pe cale endo-nazala cu sonda duodenala Einhorn.

4. Bolnavilor inconstienti li se urmaresc respiratia si culoarea fetei. Pentru verificarea caii de patrundere a sondei, se introduce capatul liber al sondei intr-un pahar cu apa. Aparitia bulelor de aer in pahar confirma patrunderea in caile respiratorii. In aceasta situatie sonda se scoate imediat.

Efectuarea sondajului duodenal

Sondajul (tubajul) duodenal - reprezinta introducerea unei sonde Einhorn dincolo de stomac prin pilor in duoden.

SCOPUL: 1. explorator - cand se efectueaza pentru extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila, suc pancreatic si secretie proprie. Examinarile de laborator permit aprecierea functiei biliare hepatice a cailor extra-hepatice cat si descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj. De asemenea se pot evidentia si boli parazitare ale duodenului si cailor biliare;

2. terapeutic - cand se efectueaza in scop de drenare a cailor biliare si introducerea de medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv;

3. alimentatie artificiala - cand prin sonda se introduc lichide hidratante si alimente lichide in organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de inghitire;

4. aspiratia continua - se practica in cazul ocluziilor sau sub-ocluziilor intestinale precum si dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv;

Materiale necesare: musama si aleza, tavita renala, o perna cilindrica dura sau o patura rulata, solutie de sulfat de magneziu 33% sterila, prosop curat, sonda duodenala Einhorn sterila, hartie indicatoare de pH asezata intr-un cristalizor steril, 2 seringi de 20 ml sterile.

In functie de scopul urmarit se vor mai pregati: medii de cultura, ulei de masline, novocaina (dupa indicatia medicului), slutii necesare hidratarii sau alimentarii bolnavului care se vor incalzi la temperatura corpului;

ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:

- in functie de scopul sondajului, se pregatesc instrumentele si materialele necesare si se transporta langa patul bolnavului;

2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea colaborarii lui pentru reusita tehnicii si inofensivitatea acesteia;

- i se explica bolnavului ca tehnica se efectueaza pe nemancate;

- daca sondajul se executa in salon, se izoleaza cu un paravan patul bolnavului de restul bolnavilor;

- patul se protejeaza cu o musama si o traversa;

bolnavul se aseaza in pozitie sezanda la marginea patului iar daca bolnavul prezinta proteza dentara mobila, aceasta se indeparteaza asezand-o intr-un pahar curat;

3. introducerea sondei:

- se umezeste sonda cu apa sterilizata;

- cu mana dreapta se tine capatul sondei ca pe un creion;

- se introduce cu blandete prin cavitatea bucala sau nazala pana in faringe;

- se cere bolnavului sa respire adanc cu gura deschisa (pentru ca sonda sa treaca prin regiunea faringiana fara a provoca senzatia de voma) si se invita bolnavul sa inghita de cateva ori pana cand oliva metalica trece in esofag;

- se invita bolnavul sa inghita in continuare si se ajuta inaintarea treptata a sondei prin miscari blande, observand atent marcajul sondei;

- cand semnul 45 cm a ajuns in dreptul arcadelor dentare sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac;

- ritmul de inghitire a sondei trebuie sa fie de 1-3 cm la 3-5 min;

- se aseaza bolnavul in pozitia de decubit lateral drept cu trunchiul usor ridicat, capul mai jos si coapsele flectate pe bazin;

- pentru aceasta se introduce perna si pledul facute sul, sub regiunea hepatica a bolnavului;

- se impinge usor sonda, favorizand inaintarea ei spre pilor unde va ajunge cand la arcada dentara ajunge diviziunea de 60 cm;

- se continua introducerea sondei cu mare precautie, cu rabdare, concomitent cu actiunea de inghitire in acelasi ritm;

4. verificarea pozitiei sondei:

- daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifica daca sonda a patruns in duoden:

(a) sau s-a incolacit in stomac;

(b) verificarea pozitiei se poate verifica astfel:

- se insufla 60 ml aer prin sonda cu ajutorul seringii;

- dupa 1 min se aspira si daca sonda a ajuns in duoden, se recupereaza mai putin de 20 ml de aer;

- se introduc 10 ml de lapte prin sonda, care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns in duoden dar poate fi extras daca sonda se gaseste in stomac;

(c) sau se efectueaza control radiologic in serviciul de "Radiologie" unde se urmareste sonda sub ecran;

- sonda poate fi vazuta deoarece continutul ei este impregnat cu saruri de plumb;

- controlul radiologic se va utiliza numai in situatia in care celelalte 2 metode nu au putut stabili pozitia sondei;

5. captarea bilei:

- cand diviziunea de 75 cm ajunge in dreptul arcadelor dentare, oliva sondei a ajuns in duoden (dupa o ora - o ora jumatate de la patrunderea sondei in stomac)

- la capatul liber al sondei apare bila  care se colecteaza intr-o eprubeta sterila, aceasta fiind bila A coledociana de culoare galben aurie;

- se verifica reactia alcalina a sucului duodenal cu ajutorul hartiei de pH;;

- se introduc prin sonda cu seringa 40 ml de solutie sulfat de magneziu 33% la temperatura de 37 grade C pentru a determina drenarea bilei veziculare;

- dupa care se inchide extremitatea libera a sondei, printr-o simpla innodare sau prin pensare cu o pensa anatomica sau clema Mohr;

- dupa 15-30 min se deschide sonda si se colecteaza 30-40 ml de bila vascoasa de culoare inchisa, castanie denumita bila B veziculara;

- dupa evacuarea bilei B se colecteaza in continuare o bila clara care provine direct din ficat denumita bila C hepatica;

- cele 3 tipuri de bila vor fi captate separat in eprubete etichetate care se trimit la laborator cu buletinele de analize;

6. indepartarea sondei:

- inainte ca sonda sa fie indepartata, se insufla cu seringa cativa ml de aer in sonda si se inchide extremitatea ei externa prin comprimare;

- sonda se va extrage printr-o miscare hotarata dar cu precautie si blandete tinand extremitatea libera a sondei sub nivelul stomacului bolnavului pentru ca sa nu se scurga continutul ei in faringe si cavitatea bucala a bolnavului;

7. reorganizarea locului de munca:

- se indeparteaza prosopul si tavita renala de la bolnav;

- acestuia i se ofera un pahar cu apa pentru a-si clati gura;

- il ajutam sa ocupe o pozitie comoda in pat;

- materiale folosite se spala si se pregatesc pentru sterilizare;

ACCIDENTE

1. Greata si varsaturi la introducerea sondei.

2. Incolacirea sondei in stomac.

3. Innodarea sondei in stomac datorita contractiei stomacale datorita senzatiei de voma.

4. Imposibilitatea drenarii bilei cauzata de un obstacol functional (spasmul sfincterului odim) sau de un obstacol anatomic care poate fi coagularea bilei vascoase.

5. Un spasm piloric - se va incerca deschiderea pilorului prin neutralizarea sucului acid din stomac cu o cantitate de 20-40 ml bicarbonat de sodiu 10% sau cu medicamente antispastice administrate inainte si in timpul sondajului.

6. Aspiratia continutului sondei la extragerea ei.

7. Oboseala bolnavului prin prelungirea duratei sondajului peste 3 ore.

OBSERVATII

1. Nu se vor folosi sonde moi, uzate deoarece se pot rupe in timpul manevrarii iar capatul sondei cu oliva metalica, ramanand in stomac.

2. Nu se va grabi inaintarea sondei.

3. Nu se va depasi durata de executie a sondajului (3h, 3h si 30min); daca in decurs de trei ore jumatate nu s-a reusit introducerea sondei in duoden, se a renunta la sondaj.

4. Extragerea sondei in cazul innodarii ei in stomac se va face cu blandete si cu foarte mare atentie. Chiar daca sonda a fost introdusa pe cale nazala, ea va fi extrasa tot pe cale bucala folosind o spatula linguala si o pensa.

5. Relaxarea sfincterului odim in cazul unui spasm se poate realiza prin introducerea pe sonda a 5-10 ml Novocaina 1-2%.

Spalatura vezicii urinare

- se intelege introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica.

SCOPUL - este terapeutic - cand efectueaza pentru: indepartarea exudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor vezicii si cand se efectueaza pentru pregatirea in vederea unor explorari (citoscopie si pielografie);

1. pregatirea materialelor:

- ca materiale de protectie vom pregati: musama si aleza si prosoape curate;

- materiale  sterile - vom pregati: 2 sonde vezicale de tip Thieman sau Nelaton, casoleta cu tampoane sterile, casoleta cu manusi sterile, 2 pense hemostatice, o seringa Guyon si medii de cultura, bazinet si tavita renala;

- ca medicamente vom pregati: ser fiziologic, oxiceanat de mercur 1 la 5000, ulei de parafina, solutie de spalatura avand cantitatea de 1l, solutie de rivanol 0,1-2% si nitrat de argint 1-4 la mie;

2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii;

- se izoleaza patul bolnavului cu un paravan;

- se protejeaza patul cu musama si aleza;

- se aseaza pacientul in pozitie ginecologica;

- se efectueaza toaleta regiunii genitale;

- tehnica se incepe cu sondajul vezical;

- dupa evacuarea vezicii, se adapteaza la capatul liber al sondei, o seringa Guyon sau un irigator si se introduc 80-100 ml de solutie fara sa se destinda vezica;

- se retrage seringa si se lasa sa se scurga lichidul introdus, capatul liber al sondei fiind asezat pe o compresa sterila;

- se repeta operatia pana ce lichidul evacuat este limpede;

- tehnica se noteaza in F.O. a bolnavului specificand aspectul lichidului de spalatura;

OBSERVATII

1. Tehnica se efectueaza in conditii de asepsie perfecta, atat a materialelor cat si a manevrelor.

2. Sonda se poate astupa cu cheaguri de sange; desfundarea ei se face prin insuflare de aer sau ser fiziologic.

3. tehnica se executa cu multa prudenta pentru a preveni complicatiile:

- hemoragii;

- traumatisme;

- infectii;

Sondajul vezical

- introducerea unei sonde sau cateter prin uretra in vezica urinara realizand astfel o comunicatie intre interiorul vezicii si mediul extern.

SCOPUL: 1. explorator - cand se efectueaza pentru recoltarea unei cantitati de urina in vederea examenelor de laborator sau cand se efectueaza pentru depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare;

2. terapeutic - cand se efectueaza pentru evacuarea continutului vezicii in situatia cand aceasta nu se face spontan sau pentru executarea unor procedee terapeutice prin sonda;

Pregatirea materialelor

- musama si aleza, manusi de cauciuc sterile, 2 sonde Foley lungi de aproximativ 15 cm, cu varful usor indoit complet rotunjit avand 1-2 orificii laterale aproape de varf; 1-2 eprubete pentru urocultura, medii de cultura in functie de germenii cautati, ser fiziologic, casoleta cu tampoane de vata sterile, 2 pense hemostatice sterile, materiale pentru toaleta organelor genitale, tavita renala, bazinet, recipient pentru recoltarea urinei;

- medicamente: ulei de parafina steril, oxiceanura de mercur 1 la 5000;

Pregatirea pacientei

- se anunta bolnava, i se explica necesitata tehnici;

- se izoleaza patul cu un paravan, se protejeaza cu musama si aleza;

- pacienta este asezata in decubit dorsal cu genunchii departati (pozitie ginecologica);

- se indeparteaza perna si patura;

- se acopera pacienta lasand libera regiunea genitala;

- se aseaza bazinetul si se efectueaza toaleta organelor genitale externe;

- se indeparteaza bazinetul si se aseaza intre coapsele pacientei, tavita renala.

A. Tehnica efectuarii sondajului la femei

- sondajul se efectueaza in conditii de asepsie perfecta atat pentru pacienta cat si pentru mainile celui ce-l efectueaza si pentru instrumentar;

- asistenta imbraca manusile de cauciuc sterile;

- evidentiaza meatul urinar (locul pe unde iese urina);

- dezinfecteaza cu oxiceanura de mercur orificiul uretral, de sus in jos in directia anusului;

- operatia se face de 2-3 ori;

- scoate sonda cu o pensa anatomica sterila si o prinde intre degetul mediu si inelar ale mainii drepte;

- lubrifiaza sonda cu ulei steril;

- sonda va fi orientata cu varful in sus si se introduce in uretra 4-5 cm;

- paralel cu inaintare sondei, extremitatea libera a acesteia va fi coborata printr-o miscare in forma de arc pentru a-i usura trecerea/inaintarea ei prin vezica;

- primele picaturi de urina se lase sa se scurga in tavita renala apoi urina se colecteaza in recipientele pregatite in functie de scop sau intr-un recipient de colectare;

- dupa ce urina a fost recoltata, capatul liber al il pensam cu o pensa hemostatica iar extragerea sondei se va face cu aceleasi miscari in sens invers;

Ingrijirea ulterioara a pacientei

- se efectueaza toaleta regiunii vulvare 

- pacienta este ajutata sa se imbrace si sa se instaleze comod in pat;

- va fi supravegheata in continuare;

- tehnica se noteaza in F.O. a bolnavului precizand: numele celui care a efectuat-o, cantitatea de urina recoltata si aspectul macroscopic al urinei;

B. Tehnica efectuarii sondajului la barbat:

- pregatirea instrumentelor si a materialelor sunt aceleasi ca si pentru sondajul vezical al femei;

Pregatirea psihica a pacientului

- pacientul este anuntat explicandu-i-se inofensivitatea tehnicii;

- bolnavul este asezat in decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departate;

- se izoleaza patul cu un paravan;

- se acopera bolnavul lasand libera numai regiunea genitala;

- se face toaleta organelor genitale externe;

- sub bazinul bolnavului se aseaza o perna tare, musama si aleza;

- se aseaza tavita renala intre coapsele bolnavului;

Efectuarea tehnicii

- asistenta imbraca manusile de cauciuc sterile;

- alege sonda cu care efectueaza sondajul folosind o pensa anatomica sterila;

- sonda este lubrifiata;

- asistenta dezinfecteaza meatul  urinar cu ser fiziologic steril si oxiceanura de mercur;

- intre degetele inelar si mic ale mainii drepte se prinde extremitatea libera a sondei si cu ajutorul unei pense sterile tinuta in aceiasi mana apuca sonda in imediata vecinatate a varfului;

- introduce varful sondei in meatul urinar si impinge usor cu pensa in timp ce cu mana stanga intinde penisul cat mai bine pentru ca sa dispara cutele transversale ale mucoasei uretrale care ar putea impiedica patrunderea sondei in vezica;

- daca pe parcursul inaintarii sondei aceasta intalneste obstacole anatomice sau functionale sau daca se produc spasme, asistenta retrage sonda si pregateste o alta de calibru mai mic (sonda Thieman);

- patrunderea sondei in vezica se semnaleaza prin scurgerea urinei prin sonda;

- sonda se fixeaza cu leucoplast pana se evacueaza urina;

- urina se recolteaza in eprubetele sau recipientele pregatite in functie de examenele de laborator  ce se vor efectua;

- restul urinei se capteaza in tavita renala sau intr-un alt recipient;

- indepartarea sondei se va face cu ajutorul unei pense anatomice dupa ce extremitatea libera a fost inchisa prin comprimare;

Ingrijirea ulterioara a pacientului

- dupa indepartarea sondei se efectueaza toaleta organelor genitale externe;

- pacientul este ajutat sa se imbrace si se schimba lenjeria de pat daca este nevoie;

- tehnica se noteaza in F.O. a bolnavului mentionand cantitatea de urina recoltata, aspectul macroscopic, numele persoanei care a efectuat-o si eventualele accidente sau incidente;

COMPLICATII

Dupa sondaj pot aparea 2 categorii de complicatii: imediate si tardive;

Complicatii imediate

1. Lezarea traumatica a mucoasei uretrale. Aceasta se obtine prin hemoragie de diferite grade. In aceasta situatie se impune introducerea imediata a tehnicii.

2. Crearea unei cai false prin fortarea sondei - se previne prin efectuarea sondajului cu blandete, cu rabdare, fara sa se forteze inaintarea sondei.

3. Astuparea sondei in cursul evacuarii vezicii - ne dam seama dupa intreruperea curentului de urina. Sonda se destupa prin insuflare de aer sau injectarea a cativa ml de solutie dezinfectanta.

Complicatii tardive

Infectii - prin introducerea germenilor patogeni prin intermediul manevrelor si instrumentelor nesterile.

PRECIZARI

1. Nu se vor exercita presiuni externe asupra hipogastrului pentru a accelera evacuarea urinei. Continutul vezical trebuie sa se evacueze singur datorita elasticitatii vezicii urinare.

2. Golirea brusca a vezicii destinse in special la persoanele in varsta poate provoca hemoragie. De aceea evacuarea se va face incet iar daca vezica nu a fost prea destinsa, se va face partial, urmand ca restul de urina sa se elimine printr-un nou sondaj dar dupa cateva ore.

Efectuarea spalaturii vaginale

Prin spalatura vaginala se intelege introducerea in vagin a unui curent de lichid care poate fi apa sterila sau solutii medicamentoase care dupa ce spala peretii vaginali, se evacueaza pe langa canula.

SCOPUL - este terapeutic cand se executa pentru indepartarea continutului vaginal (produse normale sau patologice) eventual dezlipirea exudatelor patologice de pe mucoasa vaginala sau cand se efectueaza pentru dezinfectia locala inaintea interventiilor chirurgicale, ginecologice si calmarea durerilor.

Materiale necesare: un paravan pentru izolarea bolnavei de restul salonului daca spalatura se efectueaza in salon, tavita renala, vata, o canula vaginala din sticla sau ebonita lunga de 15-20 cm, usor curbata in unghi obtuz avand varful bombat si prevazut cu o serie de orificii pe varf si imprejurul lui, sapun, musama si traversa, 2 invelitori din flanela, plosca, un irigator sterilizat, utilizat numai pentru spalaturi vaginale asezat pe un stativ, solutie medicamentoasa aproximativ 2 l (apa oxigenata, solutie de cloramina sau solutie slaba de permanganat de potasiu), vaselina.

ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:

2. pregatirea psihica si fizica a bolnavei:

- se anunta bolnava si i se explica necesitatea dar si modul de efectuare al tehnicii;

- se izoleaza patul bolnavei de restul salonului cu paravanul, insa de obicei tehnica se efectueaza in sala de tratamente pe masa ginecologica;

- cele doua paturi de impaturesc si se aseaza la picioarele bolnavei;

- se aseaza sub bolnava musamaua si aleza;

- bolnava este ajutata sa se dezbrace pana la brau;

- se va aseza in decubit dorsal cu genunchii flectati si coapsele indepartati (pozitia ginecologica);

- se aseaza plosca in regiunea genitala sub bazinul bolnavei;

- se acopera bolnava cu cele 2 invelitori din flanela lasand accesibila numai regiunea vulvara;

- in cazul spalaturilor calde, regiunea vulvei se acopera cu un strat subtire din vaselina;

- in celelalte situatii se spala organele genitale externe cu apa si sapun;

3. efectuarea tehnicii:

- spalare pe maini cu apa si sapun;

- se imbraca manusile de cauciuc sterile;

- se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase;

- se adapteaza canula pe tubul irigatorului si se goleste aerul de pe tub lasand sa curga apa din tubul irigatorului in plosca asezand rezervorul irigatorului la o inaltime de 50-75 cm fata de nivelul simfizei pubiene a bolnavei;

- cu degetele mainii drepte se indeparteaza labiile si mici, se descopera orificiul de intrare al vaginului;

- se deschide robinetul si cu afluxul de apa se introduce canula in vagin;

- canula se introduce in directia inauntru prin miscari rotative si apoi pana la o distanta de 10-11 cm cand ea intampina o rezistenta a fundului de sac posterior al vaginului;

- se spala bine fundul de sac posterior al vaginului si se plimba apoi canula pe toata suprafata vaginului;

- se scoate canula din vagin inainte ca irigatorul sa se goleasca, rugand bolnava sa tuseasca pentru eliminarea apei din vagin;

- se penseaza tubul irigatorului si se depune in tavita renala;

4. ingrijirea bolnavei dupa tehnica:

- se usuca regiunea genitala a bolnavei cu vata si prosoape curate;

- se indeparteaza plosca, musamaua si aleza;

- daca este nevoie se schimba lenjeria de pat;

- se ajuta bolnava sa se imbrace si sa se aseze comod in pat;

- se aeriseste salonul;

5. pregatirea lichidului de spalatura pentru laborator:

- lichidul de spalatura se examineaza deoarece poate contine flocoane de mucus, de puroi sau cheaguri de sange;

- eprubetele cu lichidul recoltat, se eticheteaza si se trimit la laborator;

- tehnica se noteaza in F.O. a bolnavei, mentionand data si numele celui care a efectuat tehnica;