Examinarea musculo-scheletala a genunchiului

Examinarea musculo-scheletala a genunchiului

II.1. Bilantul articular al genunchiului:

Bilantul articular, prima etapa se realizeaza pentru a aprecia amplitudinea maxima a miscarilor normale, active si pasive.

Din punct de vedere functional , structurile genunchiului se pot impartii in:

Structuri portante: extremitatea inferioara a femurului , extremitatea superioara a tibiei si rotula - suprafata portanta a genunchiului normal fiind in extensie maxima de 20 cm², iar in flexie de 90 de numai 12 cm²; dupa meniscectomie , suprafata posrtanta scade semnificativ fiind in extensie de numai 12 cm², iar in flexie de doar 6 cm² - in acest fel se dovedeste rolul meniscurilor in transmiterea sarcinii in articulatie (Fairbank). Suprafata de contact intre femur - patela este in medie 0,8 - 1,8 cm² pana la maximum 3 -5 cm²; aceasta suprafata de contact creste de la 0 la 40, apoi scade (contactul maxim se stabileste la 40).

Structuri de fixare: sunt cele care permit miscarea fara pierderea raporturilor anatomice, este vorba de capsula articulara (groasa, rezistenta)si ligamentele;

Structuri de alunecare: care usureaza miscarea suprafetelor de contact si reprezinta un amortizor al miscarilor sub incarcare, meniscurile, masa grasoasa Hoffa, bursele seroase extraarticulare, membrana sinoviala (care actioneaza si indirect ca factor de lubrifiere).

Structuri care asigura miscarile active: extensorii, flexorii si rotatorii -electromiografic s-a constat potentiale mari in agonisti la inceputul miscarii, care scad treptat, iar in final apar potentiale in antagonistiastfel se realizeaza un sistem de regulator de tip "feed-back", care previne miscarile bruste cu forta mare; ischiogambierii (flexorii) se contracta concomitent cu cvadricepsul (extensor), la urcarea unei scarii.

Flexia genunchiului: amplitudinea de miscare este intre 0 si 120 - 130.

Factorii care limiteaza miscarea sunt: tensionarea muschilor extensori ai genunchiului, mai ales dreptul anterior, daca coapsa este in extensie, un alt factor care limiteaza miscarea este contactul moletului cu fata posterioara a coapsei

Stabilizarea miscarii este rezultatul contractiei muschilor sacro-lombari si patratul lombar, si tot odata prin greutatea coapsei si bazinului.

II.2. Bilantul muscular al genunchiului:

Bilantul muscular reprezinta elementul fundamental al evaluarii functionale .

Muschii principali:

Bicepsul femural (lunga portiune): _ nervul sciatic (S1,S2,S3);

_ origine: fata postero-interna tuberozitatea ischiatica;

_ insertie: a) fata externa capul peroneului

b) tuberozitatea externa tibie.

Bicepsul femural (portiunea scurta): _ nervul sciatic (L4,L5,S1,S2)

_ origine -toata lungimea crestei externe linia aspra + partea superioara linia supracondiliana externa.

_ insertie: a) fata externa capul peronier;

b) tuberozitatea externa tibie.

Semitendinosul: _ nervul sciatic (L4,L5,S1,S2,S3);

_ originea: fata inferioara + fata interna tuberozitatea ischiatica;

_ insertie: fata antero-interna partea superioara diafiza tibiala.

Semimembranosul: _ nervul sciatic (L4,L5,S1,S2,S3);

_ originea: partea supero-externa tuberozitatea ischiatica;

_ insertie: a) santul orizontal fata postero-interna tuberozitatea interna tibie.

b) expansiunea fibroasa care se confunda cu aponevroza popliteului +ligamentul lateral intern al genunchiului + aponevroza gambei.

Muschii accesori: _ popliteul

_ croitorul

_ dreptul intern

_ gemenii.

Flexia genunchiului:

Forta (5) si (4) biceps femural: pozitia decubit ventral, gambele in extensie, bazinul fixat, subiectul flecteaza genunchiul: examinatorul apuca gamba deasupra gleznei inducand o rotatie externa a gambei si opunandu-se flexiei pentru testarea bicepsului femural.

Forta (5) si (4) semitendinos si semimembranos: pozitia decubit ventral, gambe in extensie, bazinul fixat, subiectul flecteaza genunchiul, examinatorul apuca gamba deasupra gleznei inducand o rotatie interna a gambei si opunandu-se flexiei pentru testarea semimembranosului si semitendinosului.

Forta (3): pozitia decubit ventral, gambe in extensie, se fixeaza coapsa pe marginea interna si pe marginea externa fara a exercita presiune pe grupul muscular de examinat, subiectul flecteaza genunchiul pe toata amplitudinea de miscare; (daca gemenii sunt slabi, genunchiul poate fi flectat la 10 in ortostatism; daca bicepsul femural este mai puternic, gamba face o rotattie externa; daca semitendinosul + semimembranosul sunt mai puternici, gamba face o rotatie interna in timpul flexiei).

Forta (2): pozitia decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta, coapsa fixata, subiectul flecteaza genunchiul pe toata amplitudinea de miscare, inegalitatea de contractie (tractiune) musculara provoaca rotatia gambei.

Forta(1) si (0): pozitia decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba superioara sustinuta, subiectul incearca sa flecteze genunchiul, se pot palpa tendoanele flexorilor genunchiului pe fata posterioara a coapsei aproape de articulatia genunchiului.