GRILE CHIRURGIE

GRILE CHIRURGIE

1. Primul simpton al apendicitei acute este:

a. diaree

b. voma

c. constipatie

d. durere abdominala

e. subfebrilitate

2. Apendicita acuta la gravide este caracterizata prin:

a. incidenta de 1/100 de sarcini

b. este mai frecventa pe parcusul primelor doua trimstre

c. pe masura dezvoltarii sarcinii diagnosticului devine mai

dificil

d. durerea abdominala si apararea musculara sunt absente

e. leucopenia

3. Avantajele apendicectomiei pe cale laparoscopica sunt:

a. durata de spitalizare lunga

b. diminuarea durerii

c. scaderea infectiilor postoperatorii

d. timpul operator scurt

e. se poate efectua in anestezie locala

4. Factorii principali in mortalitatea prin apendicita acuta sunt:

a. sexul

b. varsta pacientului

c. perforatii aparute anterior tratamentului chirurgical

d. lipsa tratamentului antibiotic

e. alte imbolnaviri

5. Din punct de vedere macroscopic cancerul colo-rectal

se poate prezenta sub urmatoarele forme:

a. forma exofitica

b. forma polipoida

c. forma coloida

d. eroziunea superficiala

e. forma anulara

6. Conform clasificarii Dukes stadiul C al cancerului

colo-rectal este caracterizat prin:

a.tumora este limitata la mucoasa

b. prezenta metastazelor limfoganglionare

c. prezenta invaziei in organele invecinate

d. tumora ajunge pana la subseroasa

e. prezenta metastazelor la distanta

7. Care din urmatoarele examinari se pot folosi ca teste

screening in cancerul colo-rectal la subiecti

asimpomatici?

a. testul sangerarii oculte

b. palparea ganglionilor inghinali

c. colonoscopia

d. markerii tumorali

e. curba ponderala

8. Amputatia rectosigmoidiana Miles presupune:

a. interventii chirurgicale seriate la interval de 3-6 luni

b. indepartarea aparatului sfincterian

c. extirparea tesutului conjunctiv perirectal si a

limfonoduliilor regionali

d. coborarea transanala a bontului sigmoidian

e. jupuirea mucoasei canalului anal cu pastrarea

sfincterului

9. Complicatiile perforative ale cancerului rectal se pot

produce prin:

a. corpi straini cantonati la nivelul tumorii

b. volvulusul tumoral urmat de necroza

c. paraziti intestinali

d. necroza partiala a tumorii

e. distensie in amonte de tumora - perforatia diastatica

10. Cancerul gastric schiros (linita plastica)se

caracterizeaza prin:

a. intereseaza numai mucoasa si submucoasa stomacului

b. intereseaza toate straturile stomacului

c. stomacul este destins

d. are prognostic bun

e. are prognostic foarte prost

11. Manifestari clinice ale cancerului gastric sunt:

a. greata si varsaturile cand cancerul este localizat la

nivelul cardiei

b. hematemeza masiva in peste 50% din cazuri

c. anorexia

d. greata si varsaturile cand cancerul este localizat la

nivelul pilorului

e. disfagie cand cancerul este localizat la nivelul cardiei

12. Tipuri de cancer gastric sunt:

a. polipoid

b. schiros (linita plastica)

c. cu localizare superficiala

d. ulcerativ

e. necrotico-hemoragic

13. Semne clasice de neoplasm gastric avansat:

a. ganglion limfatic palpabil in fosa supraclaviculara

stanga (nodulul lui Virchow)

b. anorexia

c. sangerari oculte

d. nodul metastazic ombilical (nodulul Sister-Joseph)

e. ascita masiva

14. Cancerul gastric precoce caracterizat prin:

a. cancer limitat la seroasa stomacului

b. cancer limitat la mucoasa si submucoasa stomacului

c. tipul exofitic (I si IIA) sunt slab diferentiate

d. tipurile morfologice ulcerative sunt slab diferentiate

e. tupurile morfologice ulcerative sunt bine diferentiate

15. Tratamentul pacientilor cu cancer gastric este in primul rand:

a. radioterapeutic

b. chirurgical

c. chimioterapeutic

d. hormonoterapeutic

e. imunoterapeutic

16. Gastrectomia radicala subtotala presupune:

a. rezectia ligamentului gastrocolic

b. ligaturarea si sectionarea arterei gastrice stangi la origine

c. gastroduodenostomie

d. gastrojejunostomie

e. ligaturarea si sectionarea trunchiului celiac

17. Limfomul gastric este caracterizat prin:

a. hemoragii digestive grave

b. radioterapia ofera remisie pe termen lung

c. apare frecvent ca o ingrosare a pliurilor epiteliale ale

mucoasei

d. satietate precoce

e. ineficienta radioterapiei

18. Leiomiosarcomul gastric este caracterizat prin:

a. are origine in musculatura srtiata a stomacului

b. este cea mai frecventa dintre afectiunile gastrice maligne

c. deseori atinge dimensiuni foarte mari

d. se dezvolta in afara lumenului gastric

e. raspandirea la distanta este precoce

19. In stadializarea TNM a cancerului gastric T3

reprezinta:

a. tumora invadeaza structurile adiacente

b. tumora penetreaza seroasa, fara interesarea structurilor

adiacente

c. tumora care depaseste musculatura proprie si se poate estinde in seroasa, dar nu

prin aceasta

d. tumora limtata la mucoasa si submucoasa

e. tumora limitata la mucoasa, fara sa penetreze membrana bazala

20. Peretele anterior al canalului inghinal este format din:

a. fascia tranversalis

b. aponevroza muschiului oblic extern

c. muschiul transvers abdominal

d. muschiul oblic intern

e. teaca dreptilor abdominali

21. Hernia aparuta printre fibrele incrucisate linie albe este:

a. hernia ombilicala

b. hernia spiegel

c. hernia subombilicala

d. hernia epigastrica

e. hernia lombara

22. Cea mai frecventa si mai serioasa complicatie a herniei inghinale este:

a. incarcerarea

b. ireductibilitatea

c. atrofia testiculara

d. strangularea

e. pierderea dreptului de domiciliu

23. Zone herniare afectate mult mai rar sunt:

a. regiunea femurala

b. ombilicul

c. gaurile obturatorii

d. inciziile chirurgicale

e. linia alba

24. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in cazul herniei strangulate:

a. vascularizatia viscerului exteriorizat este compromisa

b. apare mai frecvent in cazut herniilor care au orificii mari

c. produc durere intensa

d. nu transmite impulsul atunci cand pacientul tuseste

e. poate fi fatala

25. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in hernia omblicala:

a. apare mai frecvent la barbati

b. apare mai frecvent la femei

c. ombilicul reprezinta o zona de rezistenta crescuta a peretelui abdominal

d. interventia chirurgicala clasica este hernioplastia Mayo

e. strangularea colonului si ometului este destul de frecventa

26. Herniile inghinale pot fi:

a. dobandite

b. ereditare

c. infectioase

d. congenitale

e. degenerative

27. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in tratamentul herniilor abdominale:

a. la adultul tanar, fara tare organice, este suficienta

purtarea unor brauri pentru rezolvarea herniei

b. este simptomatic

c. herniile abdominale reductibile nu necesita tratament

d. braurile si centurile chirurgicale sunt utile pentru

tratarea herniilor mici

e. atunci cand interventia chirurgicala este contraindicata

f. in general, toate hernniile trebuie rezolvate chirurgical

28. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. herniile ainghinale pot fi directe sau indirecte

b. la barbati, strangularea herniilor indirecte poate duce la

strangularea concomitenta a cordonului spermatic si a

testicolului

c. herniile femurale sunt mai frecvente la barbati

d. herniile femurale apar in special la multipare varstnice

e. herniile femurale reductibile pot fi confundate cu o

safena varicoasa

29. Referitor la herniile Spiegel, sunt false urmatoarele:

a. apar prin tringhiul lombar superior Grynfeltt

b. sunt rare

c. apar printre fibrele incrucisate ale tecii dreptului la

nivelul linie albe

d. cu exceptia celor mari, dunt dificil de diagnosticat

e. herniile prea mici pentru a fi diagnosticate clinic, se pot

evidentia frecvent folosind ecografia si CT

30. Obstacolele de la nivelul sifonului vezicular, incriminate in otiopatogenia litiazei veziculare sunt:

a. stenozele sclero-inflamatorii (tip cistic)

b. modificarile distrofice crevico-cistice (adenomiomatoza,

colesteroloza)

c. anomalii congenitale ale sifonului (hiperplazia valvelor

Heister)

d. diskinezii cervico-cistice

e. stenozele tumorale

31. Ce procentaj din cazurile cu litiaza veziculara evolueaza spre perfirare in peritoneu liber?

a.1%

b.5%

c.10%

d.25%

e.50%

32. Complicatiile litiazei veziculare sunt:

a. infectioase

b. migratorii

c. fistulare si perforative

d. neoplazice

e. hemoragice

33. In diagnosticul diferential al colecistitei cronice litiazice trebuie avute in vedere urmatoarele afectiuni:

a. ulcerul duodenal

b. pancreatita conica

c. peritonita de etiologie apendiculara

d. colica renala dreapta

e. colica hepatica prin distensia capsulei Glisson din

insuficienta cardiaca

34. Care sunt formele clinice ale litiazei veziculare?

a. latenta

b. ulceroasa

c. dureroasa

d. dispeptica

e. neoplazica

35. Litotritia extracorporeala in litiaza biliara este contraindicata in:

a. sarcina

b. absenta complicatiilor biliare

c. ulcer gastro-duodenal

d. calculi urici < 3 cm

e. anevrism regional

36. Probleme de diagnostic al colecistitei acute se intalnesc la:

a. batrani

b. politraumatizati

c. cardiaci

d. imunodeficitari

e. pacienti diabetici

37. Ce forme imbraca colecistita cronica litiazica?

a. forma hiperplazica

b. forma catarala

c. forma scleroatrofica

d. forma gangrenoasa

e. forma flegmonoasa

38. Care este cea mai frecventa cauza de abdomen acut chirurgical d origine biliara?

a. fistulele bilio-digestive

b. icterul mecanic

c. fistulele bilio-biliare

d. colecistita acuta

e. hidropsul vezicular

39. In evolutia colecistitei acute poate aparea:

a. plastonul vezicular

b. plocolecistul

c. peritonita biliara

d. abcesul subhepatic

e. degenerare maligna

40. Factori de risc implicati in etiologia cancerului mamar sunt:

a. iradierea regiunii toracice mai ales inainte de 30 de ani

b. mutatia genetica BRCA 2

c. varsta tanara

d. multiparitatea, si alaptarea

e. antecedentele familiare de cancer mamar

41. Caile principale de drenaj limfatic ale glandei mamare sunt reprezentate de:

a. calea axilara

b. calea transpectorala

c. calea presternala

d. calea retrosternala

e. calea mamara interna

42. Semnele clinice de alarma pentru tumprile maligne mamare sunt:

a. tumoru de consistenta moale

b. bine delimitate

c. aderente de planurile superficiale si profunde

d. manevra Tillaux pozitiva

e. prezenta semnului cojii de portocala

43.Semnele mamaografice care pledeaza pentru malignitatea unei tumori mamare sunt:

a. opacitatea cu contur difuz sau sub forma de plaja noroasa

cu contur sters

b. prezenta spiculilor si a microcalcificarilor grupate

c. lipsa haloului peritumoral

d. subtierea lizerelului cutanat

e. prezenta macrocalcifierilor

44. Factorii de prognostic implicati in evolutia pacientelor operate cu cancer mamar sunt:

a. volumul tumorii

b. gradul de diferentiere

c. ditarea ganglionilor axilari

d. prezenta receptorilor hormonali

e. nivelul glicemiei

45. In ocluziile intestinale prin strangulare durerea este:

a. surda, continua

b. brusca, instensa, continua

c. sincopala, insotita de paloare, anxietate si transpiratii

d. mai putin violenta, cu evolutie progresiva

e. intermitenta

46. Timpanismul juxtaombilical (semnul Laugier) apare in:

a. ocluzia jejuno-ileonului, mai ales prin volvulare

b. ocluzia joasa, prin tumori rectosigmoidiene

c. peritonita

d. ocluzia prin tumora ileo-cecala

e. stenoze incomplete ale colonului

47. Imaginea radiologica specifica ocluziilor ileonului este reprezentata de:

a. imagini hidroaerice rare, mari, cu diametrul vertical mai

mare

b. imagini hidroaerice cu diametru lateral mai mare

c. imagini hidroaerice localizate caudal spre dreapta,

organizate in tuburi de orga sau trepte de scara

d. absenta imaginilor hidroaerice

e. imagini hidroaerice cu localizare craniala

48. Obiectivele tratamentului in ocluzia intestinala sunt:

a. reechilibrarea bolnavului

b. decompresiunea bolnavului

c. rezolvarea cauzei de ocluzie

d. profilaxia recidivelor

e. eliminarea sursei de cantaminare bacteriene

49. In ocluzia intestinala diagnosticul pozitiv se face pe baza:

a. presentei durerii si intreruperii tranzitului

b. distensiei abdominale cu varsaturi

c. aparare musculara generalizata cu varsaturi

d. aspectului radiologic de imagini hirdoaerice

e. dureri epigastrice insotite de hematemeza si melena

50. Gravitatea mare a leziunilor colonului este data de:

a. vascularizatia colonului

b. dimensiunea colonului

c. septicitatea colonului

d. apendicectomia in antecedente

e. inervatia colonului

51. Cel mai frecvent organ interesat in traumatismele abdominale este:

a. ficatul

b. stomacul

c. vezica urinara

d. splina

e. pancreasul

52. Semnele locale abdominale in cazul leziunilor traumatice de splina sunt:

a. durere spontana in hipocondrul stang cu iradiere in

umarul stang (semnul Kehr)

b. durere spontana in hipocondrul stang cu iradiere in

flancul stang (semnul kehr)

c. semnul von Wahl

d. semnul Balance

e. semnul Courvoisier-Terrier

53. In tipul IV de traumatism pancreatic arsenalul terapeutic cuprinde:

a. duodeno-pancreatectomia

b. pancreatectomia subtotala

c. colangiografia intraoperatorie

d. pancreatectomia distala

e. evaluarea ampulei

54. Hematoamele retroperitoneale posttraumatice mari sunt cele:

a. care se intind d la fundul de sac Douglas pana la polul

superior renal

b. care se intind de la fundul de sac Douglas pana la polul

inferior renal

c. care sunt localizate numai la nivelul bazinului

d. nu exista o asemenea clasificare

e. care cuprind intreg retroperitoneul

55. Indicatiile clare ale CT abdominal la traumatizati sunt urmatoarele:

a. bolnavi cu traumatisme craniene inchise

b. bolnavi cu traumatisme craniene deschise

c. bolnavi cu hematurie dar stabili hemodinamic

d. bolnavi cu fracturi pelviene si sangerare semnificative

e. bolnavi cu hemodinamica stabila dar cu examen clinic abdominal echivoc

56. Despre revarsatul Morel-Lavalle sunt adevarate afirmatiile

a. se datoreaza rupturilor musculare cu sangerare difuza

b. este consecinta leziunilor ramurilor arterei epigastrice

superioare sau inferioare

c. apare de obicei dupa impactul tangential al agentului

vulnerant cu peretele abdominal profund

d. la examenul clinic este prezent semnul Bouchacourt

e. in revarsatele mici se practica punctie evacuatorie si

pansament compresiv

57. Semne obiective in socul hemoragic generat de traumatismele abdominale grave:

a. tendinta la colaps

b. contractura musculara

c. varsaturi

d. oligoanurie

e. abdomen balonat cu matitate decliva deplasabila

58. Manevra Pringle in traumatismele hepatice:

a. consta in clampajul digital sau cu lat al pediculului

hepatic

b. consta in aplicarea unei pense clampe nestrivitoare pe

artera hepatica comuna si vena porta

c. nu trebuie sa depaseasca 15 minute in conditii de

hipotermie locala si sistemica

d. nu trebuie sa depaseasca 30 de minute in conditii de

normotermie

e. realizeaza hemostaza temporara in hemoragiile

abundente

59. Leziunea traumatica splenica de tip II include:

a. hematom subcapsular<10cm

b. ruptura splenica cu profunzime 1-3 cm

c. hemtom cu diametru >5cm

d. interesarea vaselor trabeculare

e. ruptura<1 cm profunzime

60. Semnul CULLEN in pancreatita acuta este reprezentat de:

a. echimoza sub ligamentul inghinal

b. echimoza pe flancuri

c. echimoza periombilicala

d. echimoza scrotala

e. echimoza epigastrica

61. Pancreatita acuta la alcooloci este explicata prin:

a. interventia factorului vascular

b. pasajul calculilor prin tractul biliar

c. spasmul oddian

d. gastroduodenita cronica

e. diskineziile duodenale

62. Durerea de pancreatita acuta:

a. are debut lent, progresiv

b. are debut brusc

c. atinge intensitatea maxima in cateva zile

d. atinge intensitatea maxima in cateva ore

e. persista cel putin 3-4 zile

63. Tratamentul chirurgical in PA:

a. vizeaza eliminarea litiazei biliare (la cele de cauza

litiazica)

b. nu are obiect decat in momentul constituirii necrozelor

infectate

c. isi propune oprirea evolurie bolii prin decapsulare

pancreatica sau foraj pancreatic

d. in cazul pancreatite necrotico-hemoragice de referinta

este necrosectomia, cu menajarea pancreasului sanatos

e. in cazul pancreatitei necrotico-hemoragice d referinta

sunt rezectiile pancreatice reglate

64. In algoritmul terapeutic al necrozei pancreatice obiectivate CT, care atitudine nu este adecvata:

a. debridare in cazul necrozei infectate

b. observare in cazul necrozei neinfectate

c. laparotomie precoce in afara unor perforatii gastro-

intestinale precoce

d. interventie pt. oprirea unei hemoragii determinate de un

fuzeu necrozant

e. sfincterotomie endoscopica pt. rezolvarea calculului

inclavat in papila

65. Complicatiile evolutive propriu-zese ale pancreatitei acute sunt:

a. tumora de cap de pancreas

b. sechestrul pancreatic

c. abcesul pancreatic

d. pancreatita cronica

e. pseudochistul pancreatic

66. Factorii precipitanti cei mai frecventi ai aparitiei MSOF pe parcusul primei saptamani a PA sunt:

a. infectia pancreatica

b. hipoxia

c. abcesul pancreatic

d. organizarea necrozei

e. socul circulator

67. Referitor la scorul Baltasar din  PA, urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:

a. este o clasificare clinica

b. stadiul C reprezinta inflamarea pancreasului si tesutului

peripancreatic cu conservarea conturului glandular

c. stadiul B arata un pancreas marit de volum cu contur

pastrat

d. dadiul D arata prezenta unei colectii pripancreatice

e. cuprinde 4 stadii

68. Scopul terapiei in PA este reprezentat de:

a. stoparea progresiunii locale a bolii

b. antibioticoterapie profilactica

c. profilaxia instalarii insuficientei organelor tinta

d. nutritie parentala agresiva

e. bolnavii cu fome grave pot fi operati in urgenta imediata

69. Diagnosticul biologic din pancreatita acuta arata cresterea:

a. amilazemiei

b. amilazuriei

c. glicemiei

d. lipazemiei

e. calcemiei

70. Hemoragia colonica poate avea ca surse:

a. angiodisplazia

b. colita ulcerativa

c. diverticuloza

d. neoplazii

e. invaginatia

71. Cele mai frecvente cauze de HDI la adolescenti si tineri sunt:

a. diverticulul Meckel

b. boli inflamatorii intestinale

c. tumori maligne

d. diverticuloza

e. polipi

72. Hemoragia de la nivelul intestinului subtire poate fi determinata de:

a. sindromul Mallory-Weiss

b. varice intestinale

c. tromboza mezenterica

d. invaginatia intestinala

e. infectii enterice

73. Urmatoarele considerente referitoare la TIPS nu sunt adevarate:

a. accesul se realizeaza prin intermediul punctiei venei

hepatice

b. este creat un canal intraparenchimatos intre vena

hepatica si un ram major al venei porte

c. se foloseste un cateter cu balonas

d. se insera stent din metal expandabil cu diamet. de 10mm

e. este folosit la pacientii cu hemoragie cronica determinate

de hipertensiunei portala

74. Urmatoarele afirmatii privitoare la ulcerul de stress sunt adevarate:

a. ulcerul Curling apare la arsi

b. ulcerul Curling apare in traumatismele craniene

c. ulcerul Cushing apare la arsi

d. ulcerul Cushing apare in traumatismele craniene

e. apare dupa interventii chirurgicale

75. Leziunile angiodisplazice ale colonului apar mai frecvent la nivelul urmatoarelor segmente:

a. cec

b. colon drept

c. colon stang

d. flexura splenica

e. colon sigmoid

76. Poate reprezenta cauza de HDS consumul urmatoarelor substante:

a. salicilati

b. steroizi

c. beta-blocante

d. anticoagulante orale

e. alcool

77. In hemoragiile de la nivelul intestinului subtire arteriografia:

a. indentifica locul hemoragiei cand rata sangerarii

este ~1 - 2ml/min

b. poate indentifica tumori sangerande, malformatii arterio-

venoase sau angiodisplazia

c. evidentiaza hemoragii cu debit de 0,1 - 0,2 ml/min

d. poate fi repetata in decurs de 30 de ore daca sangerarea

e intermitenta

e. nu are nici o valoare

78. Pacient in varsta de 58 de ani, cunoscut potator se prezinta in serviciul de urgenta cu hematemeza, TA:90/60 mm hg, AV:100/min. la examenul clinic se observa: tegumente icterice, abdomen globulos cu desen vascular accentuat. Cauza cea mai probabila de HDS este:

a. ulcer duodenal

b. esofagita de reflux

c. varice esofagiene din ciroza hepatica

d. sindrom Mallory-weiss

e. ulcer gastric

79. Ocluzia intestinala datorata diverticulului Meckel se poate produce prin:

a. invaginagie

b. ghem de ascarizi

c. torsiune in jurur axului

d. corp strain diverticular

e. brida diverticulo-ombilicala

80. Simpomatologia digestiva in Boala Crohn cuprinde:

a. ulceratii ale cavitatii bucale

b. diaree cronica

c. steatoree

d. prurit anal

e. dureri colicative

81. Complicatiile posibile ale Bolii Crohn sunt:

a. amiloidoza

b. insuficienta hepato-renala

c. ocluzia intestinala

d. fistulele

e. malignizarea

82. Principiile tratamentului chirurgical in Boala Crohn sunt:

a. tratamentul chirurgical reprezinta tratamentul de electie

b. tratamentul chirurgical este indicat cat mai tarziu posibil

c. tratamentul chirurgical este rezervat complicatiilor

d. tratamentul chirurgical este indicat in formele acute

e. exereza chirurgicala a leziunilor trebuie sa fie cat mai

extinsa

83. Care din urmatoarele elemente sunt caracteristice sindromului carcinoid?

a. flush-ul

b. nistagmusul

c. edemul Quincke

d. wheezing-ul

e. caracterul paroxistic al manifestarilor

84. Hemoragia digestiva superioara produsa la nivelul diverticulului Meckel se produc datorita:

a. stagnarii bolului alimentar la acest nivel

b. hipertoniei parasimpatice transmise pe calea nervilor

vagi

c. heterotopiei mucoase gastrice de la nivelul diverticulului

d. stazei venoase din peretele diverticular

e. cunsumului de antiinflamatorii nesteroidice

85. Tratamentul chirurgical al complicatiilor diverticulului Meckel presupune una din urmatoarele proceduri:

a. diverticulectomie

b. excizie cuneiforma

c. enterectomie segmentara

d. vagotomie

e. derivatie interna

86. Principalele afectiuni cu care trebuie facut diagnosticul diferential al formei cronice de Boana Crohn sunt:

a. colita ulceroasa

b. dizenteria

c. febra tifoida

d. tuberculoza ileocecala

e. abcesul douglasului

87. Desi inconstant, semnul patognomonic al investigatiei intestinale la sugar este:

a. varsatura

b. distensia abdominala

c. eruptia cutanata

d. rectoragia

e. diareea

88. Tratamentul chirurgical al invaginatiei intestinale poate consta din:

a. dezinvaginare prin "mulgere"

b. piloroplastie

c. enteropexie

d. colostomie

e. rezectie segmentara de intestin

89. Fracturile costale sunt mai frecvente la:

a. copii

b. adulti

c. femei

d. barbati

e. varstnici

90. Gravitatea fracturilor costale este in functie de:

a. topografie

b. sex

c. teren biologic

d. numarul fracturilor

e. mecanismul de producere

91. Caracteristicile fracturilor sternale sunt urmatoarele:
a. durere la nivel sternal

b. hematom presternal

c. tulburari de ritm cardiac

d. depresiune la palpare

e. crepitatie osoasa cu senzatie de "declic" la nivel sternal

92. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate referitor la voletul costal?

a. apare doar in fracturile sternale cu deplasare

b. apare ca urmare a fracturilor costale multiple (cel putin

2 coaste), coastele fiind fracturate in cel putin doua

puncte

c. formeaza un bloc costal ce se mobilizeaza in timpul

miscarilor respiratorii independent de restul cutiei

toracice

d. apare doar in fracturile arcurilor costale anterioare

e. nu este insotit de fractura costala

93. Care din sindroamele de mai jos sunt prezente in hemotoracele posttraumatic?
a. sindromul infectios

b. sindromul dezechilibrelor acido-bazice si hidro-

electrolitice

c. sindromul de perete toracic moale

d. sindromul de obstructie a cailor aeriene superioare

e. sindromul de compresiune pleuro-pulmonara

94. In hemotoracele posttraumatic apare:
a. anemie marcata

b. insuficienta circulatorie

c. respiratie paradoxala

d. perturbarea circulatiei venoase de intoarcere mai ales in

hemotoracele mare

e. bradipnee

95. Pneumotoracele total unilateral posttraumatic determina:

a. deplasare mediastinala cu afectarea plamanului nelezat

b. deplasarea mediastinala cu afectarea circulatiei venoase

de intoarcere

c. cresterea rezistentei vasculare pulmonare cu tulburari de

hemodinamica si insuficienta respiratorie

d. respiratie paradoxala

e. balans mediastal

96. Leziunile traheo-bronsice apar prin urmatoarele mecanisme:

a. compresiune antero-posterioara violenta a toracelui

b. compresiune latero-laterala violenta a toracelui

c. cresterea brusca a presiunii intratraheale la traumatismele

toracice surprinse cu glota inchisa

d. efectul de forfecare produs de miscarea brusca a traheei

in raport cu un punct fix

e. lovitura directa cu gatul in hiperextensie

97. Tratamentul conservator al leziunilor traheo-bronsice se practica doar in:

a. caz de enfizem subcutanat

b. cand leziunile sunt limitate la traheea cervicala

c. cand leziunile sunt insotite cu revarsat hematic pleural

d. leziuni longitudinale reduse ale membranei traheale

posterioare

e. leziune bronsica sub 1/3 din circumferinta bronsiei

principale, dupa pleurostomie

98. In traumatismele toracice ruptura pulmonara este rezultatul:

a. fracturilor costale

b. contuziilor posterioare

c. plagilor nepenetrante

d. hipertensiunea bronho-pulmonara la expir in conditii de

compresiune sau decelerare la subiectii surprinsi cu glota

inchisa

e. acumulari de sange in cavitatea pleurala

99. Care din urmatoarele complicatii sunt caracteristice vomicii hidatice?

a. hipertensiunea pulmonara

b. inundatia traheo-bronsica cu sindrom Mendelson

c. soc anafilactic

d. hemoptizia pre sau post vomica

e. supuratia lojei chistice

100. Care din urmatoarele semne si simptome fac parte din triada caracteristica simptomatologiei carcionoidului bronsic?

a. tusea

b. vomica

c. hemoptizia

d. dispneaa

e. infectii intercurente

101. Semnele radiologice caracteristice pentru hamartomul pulmonar sunt:

a. masa tumorala bine conturata

b. localizare centrala

c. localizare periferica

d. localizare frecventa in campul pulmonar inferior

e. margini boselate sau lobulate

102. Leiomiomul pulmonar apare mai frecvent:

a. la tineri

b. la sexul feminin

c. la varstnici

d. la sexul masculin

e. nu are importanta sexul sau varsta

103. Care din factorii de mediu de mai jos sunt incriminati in etiologia cancerului bronhopulmonar?
a. alcoolul

b. fumatul

c. consumul de antiinflamatorii nesteroidiene

d. expunerea profesionala la hidrocarburi, azbest si radiatii

ionizate

e. poluarea atmosferica

104. Care din urmatoarele aspecte anatomo-patologice sunt caracteristice pentru carcinomul bronhopulmonar cu celule mici?
a. prinde rapid hilul si ganglionii mediastinali

b. apare pe cicatrici pulmonare si fibroze intestitiale

c. crestere lenta cu metastazare tarzie

d. cea mai agresiva forma de cancer pulmonar

e. are tendita la cheratinizare cu formare de perle epiteliale

105. Care sunt dsediile cele mai frecvente de metastazare a cancerului bronhopulmonar?

a. pancreas

b. creierul

c. ficatul

d. sistemul osos

e. suprarenalele

106. Care sunt semnele caracteristice ale triadei Gaillard ce apare in pneumotoracele spontan?

a. timpanism

b. absenta murmurului vezicular

c. absenta vibratiilor vocale

d. matitate

e. raluri sibilante

107. Care din semnele de mai jos sunt semne de certitudine pentru abcesul pulmonar?
a. leziuni necrotice cavitare cu bronhoree purulenta

b. sputa fetida

c. examen bacteriologic sugestiv sau confirmativ din

aspiratul figrinoscopic "protejat"

d. raspuns prompt la penicilinoterapie

e. prezenta unor surse endugene de bacterii anaerobe

108. Bronsiectaziile pot fi:
a. dobandite

b. ereditare

c. congenitale

d. asociate unor dezordini imunologice

e. idiopatice

109. Carciomul hepatocelular poate debuta inaintea aparitiei leziunilor de ciroza hepatica doar in:
a. infectia cu virus B

b. infectia cu virus C

c. hemocromatoza

d. alcoolism

e. nu apare numai pe leziuni de ciroza

110. Cancerul hepatocelular este o tumora:
a. dura

b. moale

c. de culoare maroniu deschis

d. de culoare violacee

e. de culoare rosie

111. Care din urmatoarele semne apar frecvent in colangiocarcinom?
a. diaree

b. hepatomegalie

c. varsaturi

d. durere abdominala

e. icter

112. Care sunt formele anatomo-patologice clasice descrise pentru carcinomul hepatocelular?
a. forma infiltrativa

b. forma expansiva

c. forma nodulara

d. forma masiva

e. forma difuza

113. Care din elementele biologice de mai jos sunt adevarate pentru carcinomul hepatocelular?

a. leucocitoza

b. anemie

c. VSH crescut

d. alfa fetoproteina si des-gama-carboxiprotrombina

crescute

e. fosfataza alcalina crescuta

114. Propagarea neoplazica a cancerului esofagian se realizeaza pe urmatoarele cai:
a. invazia transmurala

b. extensia extramurala

c. extensia la organele vecine

d. invazia limfatica locoregionala

e. invazia sistemica

115. Clasificarea standard a gradelor disfagiei este urmatoarea:
a. deglutitie inversata

b. dificultati ocazionale de deglutitie

c. deglutitie doar pentru alimente semisolide sau pasate

d. deglutitie numai pentru saliva

e. deglutitie absenta pentru saliva

116. Dezideratele tratamentului chirurgical in cancerul esofagian sunt:
a. suprimarea tesutului neoplazic

b. restabilirea posibilitaii de alimentatie

c. atenuarea disfagiei

d. prevenirea recidivelor

e. mentinerea functiei tractului alimentar

117. Pentru cancerul esofagian mediastinal superior, interventiile chirurgicale indicate sunt:

a. esofagectomia prin triplu abord

b. esofagectomia prin sternotomie mediana

c. bypass-ul cu stomac sau colon

d. esofagectomia transhiatala

e. eso-gastrectomia

118. Care dintre afectiunile urmatoare nu constituie contraindicatie pentru rezectia simpla paliativa in cancerul esofagian:
a. metastaze hepatice izolate, rezecabile

b. disfagie severa

c. pleurezie maligna

d. invazie mediastinala

e. insamantare sistemica

119. Prevalenta acalaziei cardiei este de:
a. 2 la 100000 locuitori

b. 4 la 100000 locuitori

c. 6 la 100000 locuitori

d. 8 la 100000 locuitori

e. 10 la 100000 locuitori

120. Debutul simptomatologiei acalaziei cardiei se face prin:
a. disfonie

b. disfagie

c. ataraxie

d. regurgitatii

e. pierdere ponderala

121. Semnul radiologic caracteristic in acalazia cardiei este:
a. imaginea hidro-aerica

b. devierea mediastinului

c. absenta pungii cu aer a stomacului

d. aerocolia de transvers

e. gastroptoza

122. Pseudoacalazia se caracterizeaza prin:
a. disfagie progresiva

b. durere toracica

c. regurgitatii

d. sialoree

e. pierdere ponderala

123. Tripla operatoe Gavriliu in tratamentul acalaziei cardiei consta in:
a. cardiomiotomie extramucoasa Heller

b. vagotomie tronculara

c. fundoplicatie Dor

d. miomectomie ventrala extramucoasa a pilorului

e. piloroplastie

124. Boala hemoroidala este:
a. boala mecanica

b. boala vasculara

c. boala musculara

d. boala alimentara

e. boala sociala

125. Clasificarea stadiala a hemoroizilor nu cuprinde:
a. stadiul 0

b. stadiul I

c. stadiul II

d. stadiul III

e. stadiul IV

126. Tipurile de tratament ambulator al manifestarrilor inflamatorii si dureroase ale hemoroizilor sunt:
a. trombectomia

b. infiltratia intraedematoasa

c. injectia intrafemurala

d. infiltratia intrasficteriana

e. fotocoagularea laser

127. Secventa patognomonica in fisura anala este:
a. scaun - sangerare - durere

b. scaun - interval liber - durere

c. durere - recoragie - diaree

d. durere - eliminare de scaun patologic - disparitia durerii

e. scaun - durere - sangerare

128. Diagnosticul diferential al fisurii anale se face cu:

a. cancerul anal

b. abcesele perianale

c. sancrul sifilitic

d. ulceratia nala a bolii Crohn

e. ragadele sau fisurile lineare

129. Tratamentul medical specfic al fisurii anale consta in:
a. antialgice

b. tonice vasculare

c. miorelaxante

d. vitamine complex B

e. nu exista tratament medical specific

130. Conform teoriei glandular canaliculare, supuratia perianala evolueaza in urmatoarele stadii:
a. staza venoasa ce favorizeaza infectia

b. abces initial centrat pe o glanda infectata

c. confluarea abceselor

d. extensia in spatiile intersfincteriene inalte sau joase

e. deschiderea la piele sau in rect

131. Diagnosticul abceselor perianale este sugerat de:

a. un sindrom dureros anal

b. stare febrila sau subfebrila

c. tumefactie vizibila si palpabila cu caractere inflamatorii

d. tuseu rectal dureros

e. rectoragie

132. Care dintre urmatoarele tipuri de fistule perianale nu face parte din clasificarea Parks:

a. fistule intersfincteriene

b. fistule extrasfincteriene

c. fistule complexe

d. fistule transsfincteriene

e. fistule combinate

133. Principii generale de tratament chirurgical in abcesele anale:
a. interventia precoce fara a astepta colectarea

b. injectarea de albastru de metil pe traiectul fistulos

c. deschiderea larga si corecta a abcesului

d. descoperirea orificiului primar, a criptei incriminate si

distrugerea ei

e. sutura mucoasei anale pentru a preveni recidiva

134. Tabloul clinic al tiroidei acute cuprinde:
a. febra, frisoane

b. durere in regiunea cervicala anterioara

c. tahicardie

d. disfagie, disfonie

e. dispnee

135. Examenul biologic in tiroidita acuta evidentiaza:
a. leucocitoza

b. VSH crescut

c. PBI moderat crescut

d. RIC foarte scazut

e. RIC foarte crescut

136. Diagnosticul diferential al tiroiditelor acute se face cu:
a. parotiditele acute

b. congestia tiroidiana intrapartum

c. gusa cu hemoragie interstitiala

d. cancerul tiroidian

e. flegmoanele gatului

137. Tratamentul tiroiditei acute consta in:
a. repaus

b. comprese alcolizate

c. antiinflamatorii

d. antibioterapie

e. T4 sau extracte tiroidiene

138. Factorii care pot duce la perturbarea sintezei hormonilor tiroidieni:
a. excesul iodului din apa, sol, alimente

b. alimente gusogene

c. medicamente

d. surmenaj

e. defecte enzimatice transmise autozomal recesiv

139. In functie de volum gusa se clasifica in:
a. gusa mica

b. gusa medie

c. gusa mare

d. gusa voluminoasa

e. gusa ponjanta

140. Fenomenele de cpresie in gusa apar pe:
a. venele jugulare (cianoza fetei, epistaxis, cefalee,

turgescenta jugularelor)

b. arterele carotide (tulburari ischemice cerebrale)

c. nervul recurent (pareza recurentiala, disfagie, voce

bitonala)

d. simpaticul cervical (sdr. Claude Bernard Horner -

midriaza, exoftalmie, ptoza palpebrala)

e. trahee (tiraj, cornaj)

141. Explorarile morfologice in gusa constau in:
a. radiografie cervicala si toracica

b. trazit baritat esofagian

c. scintigrafia tiroidiana

d. RIC

e. punctia, biopsia, aspiratia

142. Diagnosticul diferential al gusei se face cu:

a. tiroida

b. cancerul tiroidian

c. parotidita abcedata

d. chisturi branhiale

e. adenopatii cervicale laterale

143. Diagnosticul de stadilitate al gusei cuprinde:

a. stadiul asimptomatic

b. stadiul oligosimptomatic

c. stadiul endocrinopatic

d. stadiul visceropat

e. stadiul neuropat

144. Explorarile paraclinice utile in diagnosticul unui nodul tiroidian solidar sunt:
a. formula leucocitara

b. scintigrafia tiroidiana

c. ecografia tiroidiana

d. efecte de frenaj tirotrop

e. citodiagnosticul

145. Coplicatiile gusei sunt:

a. complicatiile mecanice date de compresie

b. fistula

c. hemoragia interstitiala

d. strumita

e. hipertiroidizare

146. Manifestarile generale in hipertiroidie sunt:
a. pierderea ponderala

b. piele calda, moale

c. temperatura centrala moderat scazuta

d. termofobia

e. sudoratia

147. Criteriul paraclinic de certitudine in boala Graves este:
a. T3, T4 crescute

b. TSH seric scazut

c. RIC crescut

d. prezenta atc antireceptori TSH

e. punctia biopsie

148. Tabloul clinic al tireotoxicozei:
a. scadere ponderala

b. oboseala, nervozitate

c. somnolenta

d. termofobia

e. tremuraturile

149. Momentul operator oprim in hipertiroidie este dat de:
a. stabilizarea pulsului in jur de 100/min

b. somnul este odihnitor si ling

c. subiectiv nu mai acuza fotofobie

d. obiectiv-stabil sau usoara crestere ponderala

e. normalizarea metabolismului

150. Cauzele si elementele de risc in cancerul tiroidian sunt:

a. radiatiile ionizate (terapeutice)

b. factori genetici

c. tulburari metabolice congenitale

d. carenta de iod

e. iradiere accidentala

151. Tratamentul cancerului tiroidian cuprinde:
a. chirurgia

b. hormonoterapia

c. tratamentul cu Iod

d. iradierea externa

e. chimioterapia

152. Vena Giacomini face legatura intre:
a. vena safena magna si vena safena parva

b. vena safena magna si vena femurala

c. vena safena parva si vena poplitee

d. vena safena magna si venele perforante ale coapsei

e. vena safena parva si venele comunicante ale gambei

153. Semnul Trendelenburg I semnifica:

a. insuficienta venelor perforante

b. insuficienta venelor comunicante

c. insuficienta ostila a venesei safene interne

d. insuficienta sistemului venos profund

e. insuficienta ventriculara stanga

154. Explorarile paraclinice neinvazive in diagnosticul varicelor sunt:
a. untrasonografia Doppler

b. dopplerduplex

c. ecodoppler

d. flebografia

e. testul Linton

155. Tipurile de varice sunt:
a. teleangiectaziile

b. venele lenticulare

c. varice ale colateralelor venelor safene

d. varice tronculare

e. varice in teritoriul unor vene perforante insuficiente

156. Factorii etiopatogenetici generali interni incriminati in aparitia varicelor hidrostatice sunt:
a. avitaminozele

b. infectiile

c. obezitatea

d. sarcina

e. factorul endocrin

157. Etipoatogenia varicelor secundare este:

a. ereditara

b. posttrombotica

c. compresiune pe trunchiuri principale venoase

d. traumatisme externe ale venelor

e. fistule arteriovenoase

158. Sindromul Parks-Weber se datoreaza:
a. compresiei pe trunchiurile venoase principale

b. trombozei venoase profunde

c. fistulei arteriovenoase congenitale

d. tromboflebitei superficiale

e. varicoflebitei migratorii

159. Sindromul Klippel-Trenaunay se caracterizeaza prin:
a. varice

b. alungire hipertrofica a membrului

c. limfebem

d. ahgiom plan tuberos

e. prezenta fistulelor arteriovenoase

160. Factorii care ingreuneaza circulatie venoasa sunt:
a. forta gravitationala

b. vascozitatea sangelui

c. presa abdominala

d. tonusul peretelui venos

e. pulsatia arterelor paravenoase

161. Venele perforante Cockett fac legatura intre:
a. vena safena interna si vena tibiala posterioara

b. arcul venos posterior al gambei si venele tibiale

posterioare

c. vena safena externa si vena poplitee

d. vena safena interna si vena femurala

e. vena peroneala si venele dorsale ale piciorului

162. Terapia anticoagulanta cu heparina urmareste:
a. prevenirea extensiei trombozei

b. lizarea cheagurilor recente

c. limitarea formarii coagulilor intracardiaci

d. inhibarea sinteze protombinei

e. inhibarea factorilor de coagulare VII, IX si X

163. Cea mai frecventa forma de embolie arteriala este:
a. trombembolia

b. embolia grasoasa

c. embolia gazoasa

d. embolia tumorala

e. corpi straini

164. Din punct de vedere etiologic arteriopatiile cronice obliterante se clasifica in:
a. arteriopatii traumatice

b. arteriopatii infectioase

c. arteriopatii metabolica

d. trombangeita oblitareanta

e. arteriopatii viscerante

165. Tratamentul chirurgical al ischemiei periferice trebuie efectuat in:
a. primele 10 ore de la debut

b. primele 24 ore de la debut

c. primele 6 ore de la debut

d. primele 12 ore de la debut

e. primele 72 ore de la debut

166. Teoriile care explica modalitatea de aparitie a placii de aterom sunt:
a. teoria musculo-secretorie

b. teoria trombogenetica

c. teoria mecanica

d. teoria chimica

e. teoria plurifactoriala

167. Factorii de risc in etiologia arteriopatiilor cronice obstructive sunt:
a. hipercolesterolemia

b. hipertrigliceridemia

c. diabetul

d. hipertensiunea arteriala

e. miopia

168. Terapia postoperatorie cu trombostop din ischemia acuta periferica se face timp de:
a. 6- 12 de ore

d. 24 - 48 de ore

c. 4 - 6 luni

d. 4 -6 saptamani

e. 12 luni

169. Indicatiile splenectomiei diagnostice sunt:
a. tumori splenice de etiologie neprecizata

b. limfoamele Hodgkin (stadiul I A, II B)

c. limfoame non- Hodgkin

d. tumori splenice metastatice

e. tuberculoza splenica

170. Chistul hidatic hepatic se datoreaza infetarii cu:
a. giardia lamblia

b. echinococcus granulosus

c. E. Colli

d. echinococcus multilocularis

e. psudomonas aeruginosa

171. Anatomic embrionul hexacant este format din :

a. cuticula

b. scolex

c. memebrana proligera

d. gat

e. strobila

172. Explorarile serologice si biologice sugestive pentru chistul hidatic hepatic sunt:
a. eozinofilia

b. limforagia

c. testul intradermic Cassoni pozitiv

d. testul ELISA

e. hemoglobinuria

173. Simptomatologia rupturii chistului hidatic in caile biliare cuprinde:
a. icterul mecanic

b. angiocolita acuta

c. contractura abdominala

d. diaree

e. hemobilie

174. Dintre procedeele chirurgicale care extirpa total sau partial adventicea fac parte:
a. chistotomia cu drenajul extern al cavitatii restante

b. chistectomia totala

c. chistectomia partiala Lagrot

d. anastomozele chisto-digestive

e. tratamentul percutan

175. Semnele clinice caracteristice peritonitelor acute sunt:
a. apararea musculara

b. contractura musculara

c. hiperestezia cutanata

d. semnul Blumberg

e. hematemeza

176. Semnele paraclinice caracteristice peritonitelor acute sunt:
a. pneumoperitoneul la radiografia abdominala pe gol

b. prezenta de lichid liber pertoneal evidentiata ecografic

c. anemia severa

d. trombocitoza

e. leucocitoza

177. Gemenii implicati in peritonitele apendiculare sunt:
a. E. Colli

b. bacterii gram negative

c. anaerobi

d. candida

e. staphiloccoci

178. Obiectivele tratamentului chirurgical in peritonitele acute cuprind:
a. antibioterapie cu spectru lung

b. eliminarea sursei de contamiare

c. lavajul peritoneal

d. drenajul peritoneal

e. antibioterapie in functie de antibiograma

179. Dintre peritonitele primare fac parte:
a. ulcerul duodenal parforat

b. apendicita acuta perforata

c. coleperitoneul

d. peritonita bacteriana spontana la copii cu sindrom nefrotic

e. peritonita bacteriana spontana la cirotic

180. Factorii de risc implicati in etiologia cancerului de pancreas sunt:
a. menarha precoce

b. multiparitatea

c. fumatul

d. regimul alimentar bogat in lipide

e. litiza biliara

181. Urmatoarele afirmatii privind cancerul de pancreas sunt adevarate:
a. icterul apare precoce in formele cefalice

b. semnul Couvoisier -Terrier apare in formele caudale

c. pruritul se asociaza icterului obstructiv

d. tumora palpabila apare in stadiile precoce ale bolii

e. diareea grasoasa (steatoreea) apare datorita insuficienteai pancreatice

182. Triada simptomatica caracteristica pentru cancerul de cap de pancreas cuprinde:
a. durere

b. febra

c. frison

d. icter

e. scadere severa in greutate

183. Interventiile paleative pentru retentia biliara in cancerul de cap de pancreas pot fi:
a. colecistostomia

b. duodenopancreatectomia cefalica

c. spleno-pancreatectomia

d. coledoco-duodenoanastomoza

e. endoprotezarea endoscoipica

184. Operatiile radicale pentru cancerul cefalopancreatic sunt:
a. coledoco-jejunostomia pe ansa Y Roux

b. duodenopancreatectomia cefalica

c. duodenopancreatectomia cefalic cu prezervarea pilorului

d. wirsungo-jejunoanastomoza

e. alcolizarea plexului celiac

185. Factorii genetici implicati in etiologia cancerului mamar sunt:

a. mutatia genetica p 11

b. mutatia genetica BRCA 1

c. mutatia genetica BRCA 2

d. mutatia genetica c-HER( neu )

e. mutatia genetica D 21

186. Manevra de determinare a mobilitatii tumorilor mamare fata de muschul pectoral poarta numele de:
a. manevra Tillaux

b. manevra Velpau

c. semnul pectoralului

d. manevra Mondor

e. manevra Mandel

187. Boala Paget a sanului este caracterizata de:
a. ulceratie mamelonara

b. adenopatie axilara ca prim semn al bolii

c. tumora exulcerata

d. retractia mamelonului

e. exematizarea mamelonului

188. Ocluziile intestinale prin obstructie pot apare prin:
a. corpi straini intralumenali

b. compresiuni extrinseci ale lumenului intestinal

c. leziuni parietale intestinale congenitale

d. invazia limfatica locoregionala

e. invazia sistemica

189. Paralizia musculaturii intestinale realizeaza:
a. peritonita

b. aparare musculara

c. ileus paralitic

d. parforatie intestinala

e. durere

190. Secretia zilnica a tubului digestiv normal este de:
a. 3 - 5 litri

b. 5 -7 litri

c. 7 - 9 litri

d. 9 - 11 litri

e. sub 1 litru

191. In clinica ocluziilor intestinale nu apare:
a. durerea

b. varsatura

c. febra

d. intreruperea tranzitului

e. distensia abdominal

192. Aspectul radiologic de ocluzie este dat de:
a. imaginile hidro-aerice

b. aerocolie

c. pneumoperitoneu

d. disparitia bulei de gas gastrice

e. nu exista imagine eadiologica caracteristica

193. Obiectivele tratamentului ocluziilor intestinale sunt:
a. reechilibrarea bolnavului

b. administrarea de sange

c. decompresiunea

d. rezolvarea cauzei de ocluzie

e. profilaxia recidivelor

194. Principalele elemente de diagnostic in ischemia acuta mezenterica sunt:
a. tahicardia paroxistica

b. durerea adbominala severa neinfluentata de analgetice

c. hipotensiunea arteriala

d. enteroragia

e. distensia abdominala