Clamidia

Clamidia

Ce este clamidia ?

Chlamidia (clamidia) este una dintre cele mai frecvente boli cu transmitere sexuala. Boala este transmisa de bacteria Chlamydia (clamidia) trachomatis si cel mai adesea apare la adolescentii activi sexual si la adultii tineri. Boala poate fi serioasa dar este usor vindecata daca este detectata la timp. Este, de asemenea si, eventual mai important, cea mai mare cauza de orbire din lume ce poate fi prevenita. Orbirea apare ca o complicatie a conjunctivitei cu chlamidia (clamidia

La barbati boala poate provoca uretrita si infectii cum sunt epididimita si orhita . Aproape jumatate din femeile care au chlamidia (clamidia) si nu sunt tratate de medic vor face sindrom inflamator pelvin (SIP un termen generic pentru infectii ale uterului, trompelor uterine si /sau ovarelor. Sindromul inflamator pelvin poate cauza leziuni ale organelor de reproducere ceea ce ulterior poate duce la complicatii serioase inclusiv durere pelvina cronica, dificultate in a ramane insarcinata, sarcina extrauterina precum si alte complicatii periculoase legate de sarcina.

Ca si gonoreea, bacteria chlamidia (clamidia) se gaseste in colul uterin si uretra si poate trai in gat sau rect. Atat barbatii cat si femeile infectate, frecvent nu au simptome de infectie cu chlamidia (clamidia). Astfel, acesti indivizi pot sa raspandeasca fara sa stie infectia la altii. Bacteria poate sa treaca de la o persoana la alta prin contact sexual si eventual prin contact genito-oral. Daca cineva atinge fluide corporale ce contin bacteria si apoi isi atinge ochiul , este posibil sa apara o infectie a ochiului cu chlamidia (clamidia). Aceasta bacterie poate trece si de la mama la copil in timpul nasterii. Aceasta poate cauza pneumonie si conjunctivita , care pot deveni foarte serioase pentru copil daca nu sunt tratate. Boala nu este dificil de tratat o data ce stii ca o ai. Daca este lasata netratata , totusi, chlamidia (clamidia) poate conduce la probleme de sanatate mai serioase.

Care sunt semnele si simptomele infectiei cu clamidia ?

Chlamidia (clamidia) poate fi greu de detectat deoarece infectiile, in primele stadii, adesea nu produc sau produc putine semne si simptome care ar putea sa va faca sa mergeti la doctor. Cand apar semne sau simptome, de cele mai multe ori acestea sunt usoare sau trecatoare, ceea ce la face usor de ignorat.

Semnele si simptomele infectiei cu chlamidia (clamidia) pot include :

• urinare dureroasa sau nevoia imperioasa de a urina mai des decat de obicei
• durere abdominala inferioara
• scurgere vaginala la femei
• sangerare intre menstruatii
• contact sexual dureros la femei (dispareunie)
• scurgeri din penis la barbati
• testicule inflamate sau prezentand disconfort la atingere sau febra

Uneori o infectie cu chlamidia (clamidia) poate cauza o febra usoara , dureri musculare sau migrena.

Cum se diagnosticheaza infectia cu clamidia ?

Exista analize de laborator pentru a diagnostica chlamidia (clamidia). Unele se pot face din urina sau chlamidia poate fi detectata din materialul recoltat prin tamponarea colului cervical in timpul unei examinari clasice folosind un specul sau pe un tampon vaginal de autocolectrare. Acest lucru se poate face in acelasi timp cu testul Babes-Papanicolau de rutina. Pentru barbati, doctorul poate insera un tampon mic in interiorul penisului pentru a lua o mostra din uretra. In unele cazuri, doctorul poate preleva o proba din anus pentru a verifica prezenta chlamidiei.

Tratamentul infectiei cu clamidia

Clamidia se poate trata usor si se vindeca cu antibiotice. Uneori este suficienta pentru clamidia o doza unica zilnica de azithromicina, pe cale orala.

Totusi, adesea se folosesc tratamente alternative din pricina costului ridicat al acestui medicament. Tratamentul alternativ cel mai frecvent este o doza orala de doxiciclina de doua ori pe zi, timp de 7 zile. Spre deosebire de gonoree, exista o rezistenta mica, daca apare, a clamidiei la antibioticele folosite in mod curent. Exista multe alte antibiotice care au fost si ele eficiente contra clamidiei. Ca si la gonoree , un prezervativ sau alte metode de protectie de bariera impiedica raspandirea infectiei.

Toti partenerii sexuali trebuie evaluati , testati si tratati. Persoanele cu clamidia trebuie sa se abtina de la contact sexual pana cand atat ei cat si partenerii lor sexuali s-au vindecta complet, altminteri este posibila reinfectarea.

Femeile ai caror parteneri sexuali nu s-au tratat corespunzator sunt expuse unui mare risc de reinfectare. Multiplele infectii sporesc la o femeie riscul de a avea complicatii serioase privind capacitatea de reproducere, inclusiv infertilitatea. Trebuie sa se ia in considerare controlul la femei, in special la adolescente, la 3-4 luni de la tratament. Acest lucru este in special valabil daca o femeie nu stie daca partenerul sau sexual a primit tratament.

Puteti sa va reinfectati cu clamidia din nou chiar si dupa ce ati fost tratat deoarece faptul ca ati avut clamidia nu va face imun la aceasta. Este mai bine sa se previna clamidia decat sa fie tratata iar singurul mod de a impiedica complet infectia este abstinenta de la toate tipurile de act sexual. Daca aveti contact sexual, folositi de fiecare data un prezervativ . Aceasta este singura metoda de protectie care va va ajuta sa preveniti clamidia.

Complicatiile infectiei cu clamidia

Daca nu se trateaza, infectiile cu chlamidia pot evolua producand serioase probleme de reproducere si alte probleme de sanatate cu consecinte atat pe termen scurt cat si pe termen lung.

La femei, infectia netratata se poate raspandi in uter sau in trompele uterine si poate cauza sindromul inflamator pelvin (SIP). Acest lucru se intampla la pana la 40% din femeile cu chlamidia (clamidia) netratata. Sindromul inflamator pelvin poate cauza lezarea permanenta a trompelor uterine, a uterului si tesuturilor inconjuratoare. Leziunea poate conduce la durere pelvina cronica, infertilitate si sarcina extrauterina, potential mortala (sarcina in afara uterului). Femeile infectate cu clamidia sunt de pana la cinci ori mai susceptibile de a se infecta cu HIV daca sunt expuse.

Clamidia la barbati se poate intinde la testicule cauzand epididimita care poate duce la sterilitate. Microbul clamidiei se poate raspandi si la prostata. Prostatita poate duce la durere in timpul sau dupa contactul sexual, febra si frisoane , urinare dureroasa si dureri de spate in zona inferioara. Daca practicati sexul anal, clamidia poate cauza inflamare rectala. Aceasta poate duce la durere rectala si scurgeri de mucus.

Atingerea ochilor cu o mana infestata de secretii infectate poate cauza infectari ale ochiului cum ar fi conjunctivita . Lasata netratata, infectia oculara poate duce la orbire.

Clamidia poate produce si sindromul Reiter ( leziuni ale pielii si inflamatii ale ochiului si uretrei ), in special la barbatii tineri .

Jumatate din nou-nascutii din mame cu clamidia se vor naste cu aceasta boala. Clamidia poate afecta fatul cauzand avort spontan, nastere prematura, orbire si pneumonie.

Pentru a ajuta la prevenirea consecintelor serioase ale clamidiei, testarea cel putin anuala pentru clamidia este recomandata pentru toate femeile active sexual in varsta de 25 de ani si mai tinere . Toate femeile gravide trebuie sa faca analize pentru clamidia.

Clamidia pe scurt

• nu exista 'sex sigur'.
• orice simptome genitale cum ar fi scurgerea sau arsura in timpul urinarii sau usturimea sau iritatia neobisnuita trebuie sa fie un semnal pentru a opri activitatea sexuala si a consulta imediat un medic.
• prezervativele nu impiedica in mod necesar raspandirea bolilor cu transmitere sexuala, dar cand sunt utilizate permanent si corect, pot reduce riscul transmiterii clamidiei.
• gonoreea si clamdia sunt boli cu transmitere sexuala, de tip microbian, care se gasesc frecvent impreuna.
• infectia cu clamidia se trateaza cu antibiotice.
• toti partenerii sexuali trebuie consultati, testati si tratati.
• infectia cu clamidia poate duce la distrugerea extensiva a trompelor uterine si la probleme de fertilitate.
• toate femeile gravide trebuie sa-si faca un test pentru depistarea clamidiei.
• femeile ai caror parteneri sexuali nu au fost tratati corespunzator sunt expuse unui mare risc de reinfectare.