Cum putem preveni bolile de plamani

Cum putem preveni bolile de  plamani (II)

         Oxigenul este considerat - pe buna dreptate - elixirul vietii, pentru ca nu ne putem lipsi de el nici macar 5 minute. Nevoia noastra de aer este permanenta si pentru satisfacerea ei raspund organele respiratorii care functioneaza neobosite scu un sistem tubular extrem de ramificat si cu 400 de milioane de alveole (basicute pulmonare)t cata vreme le tratam asa cum se cuvine. Indienii din America de Nord ii spun Wakan Taka, tao-istii chinezi, Chi, in Grecia antica i se spunea Pneuma, iar in India, Prana - este vorba despre energia vitala, fizica si psihica, dobandita prin respiratia constienta. Se spune ca cei care respira linistit si regulat traiesc in armonie cu ei insisi si cu lumea inconjuratoare si ca, dimpotriva, respiratia neregulata, superficiala, este adeseori expresia unor tensiuni interioare si exterioare.          Pentru confirmarea acestor adevaruri nu este necesara prea multa teorie: la nevoie, oamenii pot renunta la apa vreme de cateva zile, iar la hrana, chiar cateva saptamani. Dar daca incetam sa respiram, suntem lipsiti de elixirul vietii, fara de care nimeni nu poate rezista nevatamat mai mult de 5 minute: OXIGENUL! Acest gaz atat de pretios ne alimenteaza creierul, inima, intreg organismul, prin intermediul plamanilor si al bronhiilor care "muncesc" neintrerupt, dar de cele mai multe ori fara sa se observe.          Doar cei care lasa din cand in cand sa le patrunda adanc in plamani aerul curat de munte sau cel sarat, de mare, sau cei care ies dintr-o bodega inundata de fum de tigara in aerul limpede al noptii cunosc cu adevarat puterea oxigenului: respiratia constienta invioreaza, creeaza o stare de bine, destinde blocajele, trezeste mintile adormite, elibereaza spiritul si linisteste sufletul.          Cata vreme sunt sanatoase, organele respiratorii incearca sa se apere singure de "agresori". Perisorii fini din nas opresc intrusii mai maricei, iar tusea reflex produsa de faringe ii elimina, apoi, ca o centrifuga, cu o viteza de pana la 120 m pe secunda. Adeseori, autocuratirea organelor respiratorii nu functioneaza insa asa cum ar trebui, si-atunci se instaleaza bolile. Cele mai inofensive sunt infectiile, chiar daca ele "secera" la fiecare agresiune sute de alveole pulmonare. Gripele si racelile sunt produse de virusuri, impotriva carora ne putem apara intarindu-ne sistemul imunitar. Iar daca acestia au reusit sa patrunda din mucoasa nazala inspre caile respiratorii mai profunde, organismul incearca sa scape de ei printr-un excedent de flegma si prin tuse - ceea ce ii reuseste, de obicei, intr-un interval de timp de 7 zile. Daca insa tusea dureaza cateva saptamani si bolnavul expectoreaza o flegma de culoare galbuie, el trebuie sa fie ascultat de un medic care sa stabileasca daca bronhiile sunt sau nu inflamate. In caz de bronsita, perisorii vibratili se lipesc, iar autocuratirea cailor respiratorii este paralizata. Impotriva tusei persistente, medicii prescriu de obicei expectorante sau calmante care sa blocheze iritatia la nivelul creierului. Discutiile iscate pe seama acestor preparate sunt foarte aprinse. Unele dintre ele exista pe piata de peste 50 de ani si n-au fost testate niciodata cu metode moderne. Oamenii de stiinta critica efectele secundare grave ale acestor medicamente si se indoiesc de eficienta lor. Cercetatorii englezi de la Universitatea Bristol au studiat anul trecut peste 300 de medicamente si pledeaza pentru eliminarea acestora, utilitatea lor neputand fi dovedita suficient.          De fapt, tusea nu e doar un reflex suparator, ci si un semnal de alarma, iar cu afectiunile care depasesc faza bronsitei nu este de glumit. In Europa, 10% din totalul numarului de decese este cauzat de unele boli ale organelor respiratorii. In tarile industrializate, pneumonia este considerata infectia cu cea mai mare mortalitate. De aceasta boala sufera mai cu seama persoanele in varsta sau cele slabite, de aceea lor li se recomanda vaccinul antigripal, avand in vedere faptul ca tot mai numeroase tulpini virale devin rezistente la antibiotice. Si mai raspandit este astmul. In Europa, un adult din 20 si un copil din 10 sufera de aceasta boala, care la varsta copilariei a devenit cea mai frecventa afectiune cronica. Din pacate, expertii inca mai bajbaie in privinta cauzelor astmului.

Indrumari pentru ingrijirea plamanilor si bronhiilor

        Asa, da

         - Tusea poate fi semnalul unei afectiuni bronhiale grave. Daca dureaza mai mult de 14 zile, consultati un medic.          - In cazul unor afectiuni respiratorii grave, pieptul trebuie incalzit pe dinauntru si pe dinafara. Puloverele groase, fularele si ceaiul fierbinte calmeaza simptomele iritatiilor bronhiale.          -  Vaccinurile impotriva gripei sunt importante mai ales pentru persoanele mai in varsta si pentru cei care sufera de afectiuni bronhiale, pentru ca in cazul lor, infectia dureaza mai mult, iar simptomele sunt deosebit de puternice. Ceea ce lezeaza - pe durata lunga - alveolele.          - Miscarea regulata (de ex. plimbarile, urcatul scarilor sau mersul pe bicicleta) sunt benefice cailor respiratorii. Dar si mai bune sunt sporturile de rezistenta, de ex. joggingul si turismul montan, care stimuleaza irigarea sangvina, intaresc musculatura si sporesc performantele fizice.

        Asa, nu

        - Nu fumati!         - Evitati incaperile cu pereti umezi sau acoperiti de mucegai: sporii lui provoaca inflamatii.         - Evitati camerele supraincalzite si neaerisite. Daca aerul inspirat este foarte uscat, apa din organele respiratorii se pierde treptat, iar ele se usuca, se irita usor si se inflameaza. Contramasura: deschideti din cand in cand ferestrele si aerisiti brusc si scurt incaperea.         - Aparatele pentru umidificarea aerului mai mult strica decat folosesc. Fara o intretinere si o dezinfectie regulata, ele pot deveni lansatoare de bacterii.         - Copiii n-ar trebui sa creasca izolati si feriti de microbi. Joaca in aer liber si in praf si chiar infectiile usoare le intaresc sistemul imunitar.

5 afirmatii gresite despre plamani si bronhii

        1. "Cine sufera de astm sau de alte afectiuni bronhiale ar trebui sa se crute si sa nu faca sport"          Dimpotriva. Expertii le recomanda bolnavilor de bronsita cronica (si de alte afectiuni bronhiale) sa faca sport, dupa un program bine intocmit, pentru ca sportul sporeste capacitatea de efort si intareste musculatura respiratorie. Oricum, in prealabil trebuie ceruta parerea unui medic.

        2. "Cei care sufera de bronhii sa stea in camere bine incalzite"          La toate afectiunile respiratorii, aerul proaspat este foarte important. Daca nu e ger sau viscol, bolnavii se pot plimba linistiti pe-afara, dar imbracati bine. Pentru a-si menaja bronhiile, este bine ca acestia sa nu respire pe gura.

        3. "Poluarea aerului cu gaze industriale sau de esapament este atat de ridicata, incat doua-trei tigari in plus nu mai conteaza"          In comparatie cu multitudinea de substante toxice hiperconcentrate existente in fumul de tigara, poluarea aerului joaca un rol secundar. In lume, cancerul pulmonar si bolile bronhiale cronice sunt declansate in 90% din cazuri, de fumat.

        4. "Dupa ce-am fumat 15 sau 20 de ani, plamanii sunt asa de afectati, incat nu mai merita sa ma las"          Merita oricand: dupa 5 ani fara tutun, riscul de imbolnavire pentru fostul fumator se reduce la jumatate, iar dupa 10 ani, el este egal cu cel pentru nefumatori.

        5. "Cei care trec de la tigarile normale la tigarile cu filtru le fac un bine propriilor plamani"          Studiile efectuate arata ca cei care fumeaza tigari cu filtru vreme indelungata "trag" deosebit de mult, astfel ca inhaleaza si mai profund particulele daunatoare. In plus, ei fumeaza mai mult, ca sa ajunga la doza obisnuita de nicotina.

 1. Stabilirea si evaluarea gradului de risc

        Fumati?          Nu. (0)          Mai putin de 10 tigari pe zi. (1)          Peste 10 tigari pe zi. (2)

        Inhalati substante care irita caile respiratorii?          Nu, nu mai mult decat altii. (0)          Inhalez destul de frecvent substante, precum: gaze de esapament, spray-uri, cosmetice, lacuri etc. (1)          Frecvent: muncesc intr-un aer plin de praf (de ex. in mina) sau sunt expus permanent unor substante iritante, ca de pilda, aburii concentrati, gazele de esapament. (2)

        Evaluare:          0 puncte: Nu riscati sa va imbolnaviti de bronhii sau de plamani.          Intre 1-2 puncte: riscul de-a va imbolnavi este ridicat si ar trebui sa stati de vorba cu medicul dvs.          Peste 3 puncte: Riscul de imbolnavire este foarte ridicat si-ar trebui sa fiti sub control medical permanent.

 2. Testul pentru astm

        Simtiti uneori ca vi se strange pieptul sau vi se pare ca atunci cand respirati auziti un suierat sau un horcait?          Da. (3)          Nu. (0)         Va treziti din cand in cand noaptea si va vine sa tusiti sau va sufocati?          Da. (3)          Nu. (0)

         Evitati in mod constient fumul de tigara, mirosul intens de mancare, aerul rece sau mirosul de gaze de esapament de pe strada, pentru ca altfel va sufocati sau va vine sa tusiti?          Da. (3)          Nu. (0)

         Va vine sa tusiti sau va sufocati mai tare ca de obicei cand:

         a) Infloresc, primavara, tufele, copacii si ierburile?          Da. (1)          Nu. (0)

         b) Va apropiati de animale sau le atingeti?          Da. (1)          Nu. (0)

         c) Aspirati covorul sau scuturati patul?          Da. (1)          Nu. (0)

        Evaluare:          0 puncte: Nu exista nici un indiciu ca aveti astm.          Intre 1-3 puncte: Este posibil sa suferiti de astm. Stati de vorba cu medicul dvs.          Peste 3 puncte: Indiciile asupra bolii sunt destul de clare. Consultati imediat medicul.

3. Testul pentru bronsita si emfizem pulmonar

        Cat de des tusiti?          Doar in caz de infectie si nu mai mult de doua saptamani (incontinuu) (0)          De peste patru ori pe an si uneori mai mult de doua saptamani (1)          Tusesc aproape permanent (2)

         Expectorati dimineata?          Nu. (0)          Putin. (1)          Mult. (2)

         Daca da, cum arata flegma?          deschisa (0)          galbuie (1)          verzuie, maronie (2)

         Observati-va respiratia: ce se-ntampla cand expirati?          Nu se aud zgomote. (0)          Uneori suiera sau horcaie ceva in piept. (1)          Suiera si vajaie cand expir si cand inspir. (2)

         Vi se intampla sa va treziti noaptea fiindca nu mai aveti aer?          Nu, niciodata. (0)          Rareori. (1)          Frecvent. (2)

         Cat de des sunteti raciti sau faceti bronsita?          Aproape niciodata. (0)          O data sau de doua ori pe an. In general tusesc si ma tine mai mult de o saptamana. (1)          Mi se intampla frecvent - in ultimii doi ani am fost racit(a) mai mult de trei luni (pe an). (2)             Cand faceti sport cu persoane de aceeasi varsta, observati ceva deosebit?          N-am nici o retinere si/ sau sunt mai bine fizic decat ceilalti. (0)          La efort mare, nu mai pot tine pasul, pentru ca respir greu. (1)          La efort mic, nu mai am aer suficient si trebuie sa incetinesc ritmul sau sa ma opresc. (2)

         Cum apreciati capacitatea dvs. fizica din ultimele luni?          Ma simt aproape la fel de tanar si de bine fizic ca acum sase luni. (0)          Am senzatia ca a inceput sa scada mai repede decat la cunoscutii de aceeasi varsta cu mine. (1)          Am scazut mult fizic in comparatie cu cei de-o varsta cu mine. Sunt mai mereu bolnav(a) sau ma simt mai subred(a) ca sanatate.(2)

        Evaluare:         0 puncte: La dvs. totul pare a fi in regula. Caile respiratorii sunt sanatoase         Intre 1-3 puncte: Exista indicii slabe asupra unei afectiuni respiratorii. Stati de vorba cu medicul dvs.         Intre 4-6 puncte: Exista semne clare ca plamanii sau bronhiile dvs. sunt afectate. Mergeti cat mai curand la un medic specialist.         7 si peste 7 puncte: Suferiti, evident, de o afectiune bronhiala. Daca n-ati facut-o inca, consultati cat mai repede un medic specialist.