MENINGITA STAFILOCOCICA

MENINGITA STAFILOCOCICA

Este o meningita deosebit de severa la adult, varstnic, nou-nascut.

Etiologie

Stafilococii sunt coci gram-pozitivi, aerobi, imobili, nesporulati ce se dispun caracteristic in "gramezi", "ciorchini", atat in produsele patologice cat si in culturile pe medii solide.

Genul staphylococcus este impartit in: staphylococcus aureus, epidermidis si saprophyticus. Din punct de vedere clinic este mai importanta clasificarea patogena care creaza doua mari categorii:

• Stafilococii secretori de coagulaza (foarte patogeni);
• Stafilococii coagulazo-negativi (mai putin patogeni, S. epidermidis, S. saprofiticus).

Diagnosticul pozitiv este sugerat de recunoasterea, la examenul clinic a unui tablou de septicemie stafilococica sau prin identificarea unei porti de intrare sugestive. Confirmarea este data de laboratorul bacteriologic prin vizualizarea stafilococilor in LCR si mai ales prin cultivarea din LCR, sange sau alte focare metastatice.

Tratament

Tratamentul etiologic impune administrarea de antibiotice antistafilococice in asociere Oxacilina cu Rifampicina sau Nafcilina, cefalosporine de generatie III cu Ciprofloxacina sau cu Cotrimoxazol, iar in cazul unei suspiciuni de germen plurirezistent se va recurge la asocierea Meropenem cu Vancomicina. Durata tratamentului este de cel putin 14 zile, in functie de evolutia clinica si biologica.

Tratamentul patogenetic, depletiv trebuie administrat cat mai precoce. In cazurile de CID se recomanda heparinizarea precoce.

Profilaxie

Se impun masuri elementare de igiena personala, ingrijire corecta a leziunilor stafilococice in special a celor cu risc de "stafilococie maligna a fetei".