Manifestari clinice - colecistita acuta

Manifestari clinice - colecistita acuta

Manifestarile clinice ale colecistitei acute sunt dominate de durere abdominala insotita de greata, varsaturi, frisoane si stare de rau generalizata. In faza initiala, de debut, durerea este localizata si in epigastru mijlociu, este constanta si de intensitate moderata, crescand in mod gradat si atingand un punct de maxima intensitate, prag la care se mentine cu mici variatii ce pot stimula colica intestinala. Dar spre deosebire de colica intestinala, cea din colecistita acuta nu dispare complet in intervale libere, variatiile survenind pe un fond dureros continuu. Se extinde si predomina ca intensitate in hipocondrul drept, pe masura ce procesul inflamator progreseaza si presiunea din vezicula biliara creste. Durerea iradiaza in umarul drept in aproximativ 5% din cazurile necomplicate. Ea poate iradia insa si in ambii umeri sau in alte zone cum ar fi: hipocondrul stang, regiunea interscapulara si subscapulara stanga.

Cand colecistita se asociaza cu pancreatita, durerea in bara sau in regiunea lombara superioara predominant in stanga.

Cand procesul inflamator determina perforatia veziculei biliare, intensitatea durerii in hipocondrul drept scade (prin disparitia distensiei veziculare), senzatia generalizandu-se in tot abdomenul, datorita peritonitei biliare.

Cand fenomenele inflamatorii si presiunea intraveziculara sunt de proportii reduse, durerea abdominala poate avea caracterul unei simple colici biliare, care cedeaza fie spontan, fie la analgezice. In general durerea abdominala din colecistita acuta nu cedeaza insa decat partial sau temporar la antispastice si analgezice.

In peste 90% din cazuri bolnavii prezinta greturi si varsaturi, la inceput alimentare, apoi bilioase.

Cand inflamatia cailor biliare predomina, bolnavul prezinta frisoane sau senzatia de frison. Frisoanele pot fi insotite sau nu de hipertensiune. Miscarile respiratorii pot fi superficiale si polipneice, iar inspirul profund poate intensifica durerea din hipocondrul drept.

Diagnostic pozitiv si diferential

In majoritatea cazurilor, diagnosticul pozitiv de colecistita acuta se stabileste pe baza anamnezei si a examenului clinic obiectiv.

Elementele diagnosticului pozitiv sunt: durerea abdominala intensa cu semn de iritatie si inflamatie peritoneala in hipocondrul drept, prezenta hidropsului vezicular acut cu sau fara plastron subhepatic, febra, frisoane, leucocitoza marcata, neopacifierea veziculei biliare la colangiografia intravenoasa. De o mare valoare diagnostica este examenul obiectiv locoregional. In primele 24 ore el pune in evidenta durerea provocata la compresia brusca a palparii profunde.

Dupa 24 de ore apar fenomenele de hidrops vezicular acut, vezicula biliara devenind palpabila la 1/3 din cazuri. Ea se percepe ca o formatiune periforma neteda, intens dureroasa, ce urmeaza ficatul in miscarile respiratorii si care poate dispare brusc (cand calculul obstruat s-a degajat din defileul infundibulocistic unde produce obstructia). O vezicula biliara mult modificata parietal, cu pereti grosi si scleroatrofici, printr-o colecistita cronica litiazica, nu ofera asemenea semne de hidrops vezicular acut, deoarece ea nu se destinde si nu poate fi palpata. Un semn clinic obiectiv, tot atat de valoros ca si in hidropsul vezicular acut este prezenta plastromului subhepatic, formatiune tumorala cu coexistenta pastoasa, determinata de reactia inflamatorie pericolecistica. Plastromul are conturul difuz delimitat si se poate extinde in epigastru si flancul drept, ajungand uneori in fosa iliaca dreapta sau in regiunea ombilicala. In prezenta plastromului subhepatic, vezicula biliara nu poate fi palpata, desi este destinsa.

Examinarile paraclinice si de laborator:

v     efectuarea unei radiografii abdominale pe gol poate fi de mare valoare diagnostica, cand aceasta pune in evidenta calculi biliari radiologici, calcificarea peretelui veziculei biliare. Mai pot fi vizualizate radiologic vezicula de portelan, colecistita emfizematoasa, ileusul biliar.

v     Colecistografia per os ofera date despre continutul si functionarea veziculei biliare prin aprecierea contractiei stimulate.

v     Colangiografia permite examinarea cailor biliare cu ajutorul substantei de contrast injectata intravenos.

v     Ecografia este explorarea imagistica de electie pentru diagnosticul litiazei biliare. Calculii se evidentiaza ca imagini hiperecogene, mobile in interiorul veziculei biliare, cu con de umbra acustica posterioara. Ecografia permite si vizualizarea noroiului sub forma unui depozit cu ecogenitate redusa, dispus in zonele declive, fara con de umbra, mobil cu miscarile posturale.

v     Scintigrafia izotopica - este utila pentru identificarea observatiei canalului cistic.

v     Un rol important in stabilirea diagnosticului de colecistita il are descoperirea modificarilor bioumorale:

v     Hemograma

o       leucocitoza 10000 - 20000/mm³

o       mai mare de 20000/mm³ in complicatii

v     teste functionale hepatice si enzimele serice

o       hiperbilirubinemia peste 5mg%

o       transaminaza oxalacetica crescuta

o       fosfataza alcalina crescuta

v     recorelarea urinei pentru examene biochimice

v     recoltarea varsaturilor

v     Diagnosticul diferentiat se face cu

v     colica biliara febrila

v     pielonefrita si colica renala dreapta

v     ulcerul gastroduodenal perforat

v     apendicita subhepatica

v     pancreatita acuta

v     abcesul subhepatic

v     abcesul paranefritic drept

v     infarctul de miocard acut posteroinferior

v     cu pneumonia bazata si pleurezia diafragmatica dreapta

v     herpes Zoster toraco-abdominal

v     hepatomegalia

Diagnostic nursing

1. Riscul alterarii circulatiei si respiratiei datorita durerii.

Manifestari de dependenta:

o       Respiratie ineficienta

Surse de dificultate:

o       Durerea

2. Dificultatea in a se hidrata si alimenta, datorita regimului preoperator si postoperator impus de interventia chirurgicala.

Manifestari de dependenta:

o       Este interzisa ingestia de alimente si lichide

Surse de dificultate

o       Interventia chirurgicala

3. Riscul aparitiei deshidratarii datorita varsaturilor.

manifestari de dependenta:

o       Buze, gura si mucoase uscate

Surse de dificultate:

o       Varsatura

4. Incapacitatea partiala de ase mobiliza.

Manifestari de dependenta:

o       Reducerea mobilitatii

Surse de dificultate:

o       Durerea

5. Riscul alterarii starii generale datorita aparitiei eventualelor complicatii:

Manifestari de dependenta:

o       Febra

Surse de dificultate:

o       Aparitia de complicatii

6. Riscul aparitiei infectiei.

Manifestari de dependenta:

o       Febra

o       Semne de infectii la nivelul plagii

Surse de dificultate:

o       nerespectarea masurilor de asepsie

7. Anxietate legata de perioade pre si postoperatorie.

Manifestari de dependenta:

o       Neliniste

o       Agitatie

o       Frica de actul chirurgical, anestezie, moarte

Surse de dificultate:

o       lipsa de cunostinte cu privire la:

evolutia bolii

anestezie

procedurile de ingrijire pre si postopratorii