NOTIUNI DE ECOGRAFIE MAMARA

NOTIUNI DE ECOGRAFIE MAMARA

Prima ecografie cu diagnostic de tumora de san s-a practicat in anii 1950 . Avantajul major al ultrasunetului fata de radiografie (mamografie) este abilitatea de a patrunde in tesutul glandular dens al sanului tanar. Cu noile ecografe ce folosesc rezolutie mare, astazi este posibil sa fie detectate tumori mai mici de 1 cm si chiar leziuni ale canalelor galactofore.

Daca mamografic si in special mamografia cu rezonanta magnetica, a fost descrisa ca avand cea mai buna rata de detectie a cancerului de san multifocal [2], exista studii ce indica aceeasi rata de detectie cu ecografe de inalta rezolutie [3,4].

Exista 2 nivele de examinare a sanului.[1,4,5]

examinare de baza:

evaluarea leziunilor palpabile clinic

evaluarea densitatilor puse in evidenta mamografic

diferentierea intre leziuni chistice si solide

biopsia percutana ghidata ecografic

examinare specializata:

diferentierea tumorala de amanuntime

detectarea leziunilor multifocale

examenul pacientelor cu risc inalt, pentru depistarea tumorilor oculte

depistarea unor anormalitati timpurii

Tehnica examinarii sanului

Pacienta in decubit dorsal, cu ambele brate sub cap, cu degetele incrucisate sub gat. Aceasta pozitie usureaza si accesul la axila.Sonda este de obicei liniara si cu frecventa de 7 - 10 Mhz.

Sonda ecografica va fi mutata pas cu pas in sectiuni sagitale, cu 3 sau 4 pasi in sens orizontal, se va acoperi intreg sanul. Sonda trebuie tinuta perpendicular pe tegument.[3]

Apasarea exagerata va cauza durere si disloca parenchimul glandular. Lipsa de fermitate va putea lasa in afara ariei de examinare tumori.

Tehnica compresiei reprezinta un adjuvant in identificarea tumorilor. Cea mai frecventa problema a incepatorilor in ecografia mamara, este diferentierea intre infiltratia tesutului grasos si neoplasmul adevarat, deoarece ambele apar ca leziuni hipoecogene in san.

Fig. Nr.337. Schema examinarii pas cu pas a sanului.(adaptat dupa Madjar[3,4])

Fig. Nr.338. Sonda liniara ecografica folosita pentru explorarea sanului

Fig. Nr.339. San cu ecostructura normala , la o pacienta de 27 de ani

Tesutul grasos este usor si isi schimba forma la apasare. Prin diferentiere, cancerele adevarate (altele decat lipoame, adenoame lipomatoase si fibrolipoamele) sunt ferme si isi schimba foarte putin sau deloc forma la compresiune.

Criterii ecografice pentru chistul mamar

forma rotunda/ovalara

margini bine delimitate, netede

omogenitatea

anecogenitate sau hipoecogenitate

aparitia fenomenului de intarire acustica posterioara

Fig, nr. 340. Chist al sanului

Boala inflamatorie a sanului

Inflamatia difuza se caracterizeaza printr-o simpla crestere a parenchimului cu o scadere usoara in ecogenitate.

Formarea de abcese se caracterizeaza prin distorsiunea arhitecturii tisulare. Leziunea hipoecogena este iregulara, cu margini bine delimitate si cu ecouri interne omogene, cu ecogenitate scazuta. Lichefierea duce la formarea unui chist bine circumscris.

Fibroadenoamele

Aparitia comuna intre pubertate si 30 ani . Cresc adesea datorita stimularii hormonale in telarha sau sarcina. Majoritatea se opresc in crestere la 1 - 2 cm.

Criterii sonografice pentru fibroadenom

forme: rotunde, ovale sau lobulate

margini - bine delimitate

omogene, rar inomogene

hipoecogene, rar hiperecogene

aparitia fenomenului de umbra la marginea laterala

Cicatricele mamare

Dupa operatiile pe san, defectele arhitecturale sunt prezente 3 - 6 luni pana la 1 an. Acestea creeaza absorbtia ultrasunetelor in regiunile afectate, ce apar ca leziuni hipoecogene focale cu fenomenul de umbra acustica posterioara. Aplicarea unei presiuni pe zona respectiva, creste penetrarea ultrasunetului si defectul poate fi pus in evidenta.

Carcinomul

Tumorile maligne de san au o mare diversitate si constituie o problema de diagnostic diferential.

Criterii de malignitate a formatiunilor tumorale de san

forma variabila, neregulata

adancimea leziunii mai mare ca latimea

marginile prost delimitate, chiar nedefinite

inomogene

hipoecogene pana la anecogene

umbra centrala

necompresibila

margine ecogenica - reactie perifocala

distorsiune arhitecturala

retractia ligamentului Cooper

calcificari mici

cresterea nodulilor limfatici cu schimbari ale ecogenitatii

dilatarea ductelor galactofore

tegument stralucitor

Bibliografie

Callen P.W., Ultrasonography in Obstetrics and Gynecology , Fifth Edition , Saunders Elsevier 2008, pag 1077- 1097.

Kaiser W.A., Zeitler E.: MR imaging of the breast : fast imaging sequences with and whitout Gd- DTPA. Preliminary observations . Radiology 170, 1989, pag. 681-686 .

Madjar H., Ladner H.A. , Sauerbrei W., Oberstein A., Prmpeler H., Pfleiderer A. : Preoperative staging of breast  cancer by palpation, mammography and high- resolution ultrasound. Ultrasound Obstet Gynecol 1993, 3, pag 185-190.

Merz E., Ultrasound in Obstetrics and Gynecology, second edition , Georg Thieme Verlag 2007 , vol 2, pag 251-264.

Rumack C. M. , Wilson S.R., Charboneau W., Johnson  J.A.M.,Diagnostic Ultrasound, third edition  , Elsevier Mosby vol 1 pag 795

Wild J.J., Reid J.M. : Echographic visualization of lesions of the living intact human breast. Cancer Res 1954, 14, pag.277-282.