Odontologie - test

ODONTOLOGIE - TEST

TEMA NR. TRATAMENTUL CARIEI DENTARE

Bibliografie asociata

A. Iliescu, M. Gafar - Cariologie si otodontoterapie
restauratoare, Ed.medicala, Bucuresti, 2001.

*1. Cavitatile de clasa a III-a se pregatesc la nivelul cariilor care evolueaza pe suprafetele:

a. Proximale ale premolarilor;

b. Proximale ale caninilor;

d. Palatinale ale frontalilor superiori;
e. Vestibulare ale molarilor

Raspuns- b. (pag. 173)

*2. Tratamentul profilactic al cariei dentare se refera la:

a. Remineralizarea leziunilor incipiente;

b. Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor;

c. Modificarea dietei;
d. Folosirea fluorurilor;

e. Toate de mai sus.

Raspuns- e (pag. 168)

*3. Cavitatile simple implica afectarea a:

a. Trei suprafete dentare;

b. Mai multor suprafete dentare;
c. Doua suprafete dentare;

d. Unei suprafate dentare;
e. Patru suprafete dentare.

Raspuns- d (pag. 172)

*4. Stabilirea conturului marginal pentru cavitatile preparate in santuri, fose si fisuri, trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

a. Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase;

b. Extinderea marginilor cavitatii pentru a include toate fisurile ce nu se elimina prin ameloplastie;

c. Extinderea marginilor sa permita un acces suficient pentru prepararea cavitatii;

d. Se evita plasarea marginilor pe eminente exagerate, cum ar fi pantele cuspidiene;
e. Toate de mai sus.

Raspuns- e (pag. 176)

*5. Grosimea minima admisa in dentina a stratului hibrid este de:

a. 0.5 micrometri;
b. 0.2 micrometri;
c. 0.7 micrometri;
d. 0.8 micrometri;
e. 0.3 micrometri.

Raspuns- a (pag. 345)

*6. Viteza difuziunii rasinii adezive intr-un substrat depinde de:

a. Masa moleculara;
b. Concentratie;
c. Viscozitate;
d. Temperatura;
e. Toate acestea.

Raspuns- e (pag. 330)

*7. Proprietatile cimentului eugenolat de zinc sunt:

a. Rau izolant electric;

b. Ph acid;

c. Sigilant definitiv eficient;
d.Valoare mare a modului de elasticitate;

e. Efect bacteriostatic.

Raspuns- e (pag. 317-318)

*8. Dezavantajele utilizarii lacurilor dentare sunt:

a. Aderenta de natura fizica la tesuturile dure dentare;
b. Aderenta de natura chimica la tesuturile dure dentare;
c. Rezistenta mecanica mare;

d. Izolare termica buna;

e. Indepartare usoara prin uzura masticatorie.

Raspuns- a (pag. 294)

*9. In conceptia actuala a tratamentului cariei dentare simple extensia preventiva se utilizeaza in functie de urmatorii factori:

a. Extinderea cariei;

b. Igiena orala;

c. Pozitia dintelui antagonist;
d. Tipul smaltului;

e. Tipul dietei.

Raspuns- a (pag. 171)

Complement multiplu

1. Principiile fundamentale implicate in obtinerea formei de rezistenta sunt urmatoarele:

a. Cavitati cu baza plana;
b. Reducerea extensiei peretilor cavitatii;

c. Pereti laterali subtiati;

d. Cavitati cu baza concava;
e. Sa asigure grosime materialului restaurativ.

Raspuns- a,b,e (pag. 177)

2. Consideratii privind finisarea peretilor si marginilor de smalt:

a. Directia prismelor de smalt;

b. Localizarea marginilor;

c. Gradul de netezime dorit;

d. Tipul materialului restaurator utilizat;

e. Tipul materialului obturatiei de baza.

Raspuns- a,b,c,d (pag. 180)

3. Particularitatile hibridizarii dentinei uscate sunt urmatoarele:

a. Permite verificarea eficientei clinice prin aspectul alb-cretos al smaltului demineralizat uscat;
b. Necesita o uscare moderata;
c. Nu exista riscul de supraumectare;

d. Marja foarte mica de toleranta tehnica;
e. Acceptata ca tehnica standard de hibridizare.

Raspuns- a,b,c,e (pag. 342)

4. Obiectivele obturatiei de baza sunt:

a. Substituirea dentinei cariate;
b. Economisirea materialelor de obturatie coronara;
c. Economisirea materialelor de obturatie de baza;

d. Pastrarea unei grosimi mici a dentinei sanatoase;

e. Eliminarea zonelor retentive pentru incrustatii.

Raspuns- a,b,e (pag. 301-302)

Avantajele CIS cu mecanism dublu de priza comparativ cu cele conventionale, sunt:

a. Priza mai rapida;
b. Aciditate mai mare;

c. Rezistenta mai mare la compresiune;
d. Friabilitate mare;

e. Scaderea mai rapida a Ph-ului.

Raspuns- a,c (pag. 312)

Accesul rasinii adezive in profunzimea dentinei este influentata de urmatorii factori:

a. Porozitatea matricei dentare;
b. Umiditatea endogena;
c. Umiditatea accidentala;
d. Umiditatea exogena;
e. Tipul rasinii adezive.

Raspuns- a,b,c,d (pag. 327)

Parametrii clinici care perimetreaza procesul de gravare acida sunt:

a. Denaturarea colagenului in cursul conditionarii dentinei;

b. Tipul si concentratia acidului;
c. Mentinerea porozitatilor prin umectarea matricei dentinare demineralizate;
d. Mentinerea porozitatilor dintre fibrele de colagen colabate in urma uscarii intempesive a matricei demineralizate;
e. Tipul adezivului.

Raspuns- a,b,c (pag. 329)

8. Viteza de difuziune a rasinii adezive intr-un substrat depinde de:

a. Masa moleculara;
b. Temperatura;
c. Viscozitate;

d. Timpul de actiune;
e. Afinitatea pentru substrat.

Raspuns- a,b,c,e (pag. 330)

9. Forma de convenienta a cavitatii este acea sculptura sau formare a cavitatii care va permite:

a. O observare corecta;

b. Accesibilitate buna;

c. Operare usoara in prepararea cavitatii;

d. Operare usoara in restaurarea cavitatii;

e. Eliminarea tesuturilor dure alterate.

Raspuns- a,b,c,d (pag. 178)

10. Cimentul fosfat de zinc de tip II are urmatoarele proprietati:

a. Are cea mai mica rezistenta mecanica dintre toate bazele propriu-zise;

b. Elasticitate mare;

c. Friabil;

d. Ph acid;

e. Mare porozitate.

Raspuns- c,d,e (pag. 304)

11. Indicatiile compozitelor fluide sunt:

a. Obturatie de baza in cavitati de clasa a III-a de dimensiuni reduse;

b. Liner in cavitati de clasa a III-a de dimensiuni reduse;

c. Liner in cavitati de clasa a IV-a de dimensiuni reduse;

d. Obturatie de baza in cavitati greu accesibile de clasa a II-a;

e. Obturarea cavitatilor de clasa a VI-a.

Raspuns- a,b,d (pag. 313)

12. Calitatile materialului ideal de coafaj indirect sunt:

a. Biocompatibilitate pulpodentinara;

b. Sigilarea canaliculelor dentinare;

c. Stimularea neodentinogenezei;

d. Radioopacitate;

e. Sa coloreze dentina infectata.

Raspuns- a,b,c,d (pag. 314)

13. Rasinile de cimentare au urmatoarele proprietati:

a. Rezistenta la compresiune;

b. Rigiditate scazuta;

c. Ph neutru;

d. Radiotransparenta;

e. Friabilitate.

Raspuns- a,b,c,d (pag. 322)

14. Plaga dentinara hibridizata are o grosime de:

a. 1-2m;

b. 0,5-1m;

c. 6-8m;

e. 2-5m.

Raspuns- a,e (pag. 322)

15. In coafajul direct, mai eficienta decat hemostaza prin tamponare cu bulete de vata sterila ar fi utilizarea unor lavaje cu:

a. NaOCl 5% timp de 2 minute;

b. Ser fiziologic;

c. Xilina 2% cu epinefrina 1/100.000;

d. Trombina diluata;

e. Trombina concentrata.

Raspuns- a,b,c,d (pag. 325)

16. In conditiile actiunii insuficiente a primerului, o retea de colagen odata colabata nu-si va relua permeabilitatea initiala, avand drept consecinta:

a. Insuficienta infiltrare a rasinii adezive;

b. Infiltrarea cu rasina doar a stratului superficial de dentina demineralizata;

c. Infiltrarea cu rasina doar a stratului profund de dentina demineralizata;

d. Nehibridizarea plagii dentinare;

e. Uscarea dentinei.

Raspuns- a,c (pag. 331)

17. Folosirea unei rasini adezive cu umplutura de viscozitate redusa, intr-un strat cu grosimea optima de 100m, realizeaza un colaj elastic, caracterizat prin:

a. Rezistenta mecanica;

b. Amortizarea solicitarilor masticatorii ocluzale;

c. Amortizarea tensiunilor de deformare a tesuturilor dure dentare;

d. Absorbtia tensiunilor generate de contractia de polimerizare;

e. Rezistenta scazuta.

Raspuns- a,b,c,d (pag. 340)

18. Regulile generale ale unei hibridizari optime sunt:

a. Utilizarea preferentiala a tehnicilor adezive care indeparteaza DDR in 3 etape distincte;

b. Aplicarea primerului prin frecare timp de 15 secunde;

c. Aplicarea primerului prin frecare timp de 30 secunde;

d. Sistemele adezive de primeri cu acetona sunt eficiente doar pe dentina umeda;

e. Aplicarea rasinii adezive intr-un strat suficient de gros.

Raspuns- a,b,d,e (pag. 346)

19. Avantajele prepararilor multiple de cavitati la un pacient, intr-o singura sedinta, sunt:

a. Scad numarul vizitelor la cabinet;

b. Au un efect bun psihologic asupra pacientului;

c. Creste eficienta stomatologului;

d. Se utilizeaza un numar mare de instrumente;

e. Scade vizibilitatea intraoperator.

Raspuns- a,b,c (pag. 184)

20. Avantajele bizotarii conturului marginal al cavitatii sunt:

a. Creste zona necesara pentru etching;

b. Estetic;

c. Creste stratul de obturatie definitiva;

d. Amalgamul marginal devine rezistent;

e. Permite o buna adaptare a incrustatiilor.

Raspuns- a,b,e (pag. 182)

21. Stabilirea conturului marginal in cazul prepararii cavitatilor pe suprafetele netede respecta urmatoarele reguli:

a. Extinderea marginilor cavitatii pana in tesuturile sanatoase;

b. Marginile cavitatii se vor plasa pe pantele cuspidiene;

c. Marginile cavitatii se vor plasa pe crestele de smalt;

d. In cazul prepararii cavitatii de clasa a III-a se accepta localizarea marginii incizale in zona punctului de contact interdentar;

e. Extinderea marginilor pentru a permite un acces suficient manoperelor adecvate.

Raspuns- a,d,e  (pag. 176)

TEMA nr. 35. EtiOpatogenia cariei dentare

Bibliografie asociata

A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie si otodontoterapie
restauratoare, Ed.medicala, Bucuresti, 2001.

*1. Schimburile ionice dintre smalt si mediul bucal:

a. Scad o data cu varsta;

b. Cresc o data cu varsta;

c. Nu sunt influentate de varsta;

d. Nu au importanta in etiopatogenia cariei dentare;

e. Nu implica modificari ale carioactivitatii.

Raspuns- a (pag. 35)

*2. Care dintre urmatoarele teorii face parte din grupul teoriilor mecanismelor externe:

a. Teoria organotropa;

b. Teoria enzimatica;

c. Teoria neurodistrofica;

d. Teoria proteolitica;

e. Teoria reflexa.

Raspuns- d (pag 69)

*3. Se semnaleaza aparitia de carii cu aspect exploziv in urmatoarele situatii:

a. Tulburari ale secretiei salivare;

b. Regim alimentar hipocaloric;

c. Pacienti diabetici;

d. Pacienti cu o buna igiena dentara;

e. Pacienti cu boli cardio-vasculare.

Raspuns- a (pag. 77)

*4. Cel mai important hidrocarbonat alimentar este:

a. Glucoza;

b. Maltoza;

c. Fructoza;

d. Amidon;

e. Maltotrioza.

Raspuns- d (pag. 47)

*5. Cel mai mare potential cariogen il are:

a. Glucoza;

b. Zaharoza;

c. Fructoza;

d. Maltoza;

e. Lactoza.

Raspuns- b (pag. 47)

*6. In etipatogenia cariei dentare sunt incriminati:

a. Doua grupe de factori etiologici;

b. Trei grupe de factori etiologici;

c. O grupa de factori etiologici;

d. Patru grupe de factori etiologici;

e. Cinci grupe de factori etiologici.

Raspuns- b (pag. 31)

*7. Carenta in vitamina D:

a. Duce la structurarea unui smalt hipoplazic;

b. Duce la structurarea unui smalt hiperplazic;

c. Nu interfera cu mineralizarea smaltului;

d. Influenteaza structura dentinei;

e. Influenteaza structura cementului.

Raspuns- a  (pag. 34)

*8. Volumul zilnic al secretiei salivare globale este de:

a. 0,5 - 1.5 l;

b. 0, 1 l;

c. 1,5 - 2l;

d. 15l;

e. 5l.

Raspuns- a (pag 36.)

Complement multiplu

1. Functiile salivei sunt:

a. Reglarea pH-ului bucal;

b. Perturbarea echilibrului ecologic bucal;

c. Clearance;

d. Digestiva;

e. Excretorie.

Raspuns- a,c,d,e (pag. 35)

2. Concentratia calciului salivar este influentata de:

a. Ponderea secretiei glandelor salivare;

b. Ritmul circadian;

c. Antagonistii calciului si pilocrapina;

d. Fibroza chistica;

e. Cantitatea de alimente bogate in calciu.

Raspuns- a,b,c,d (pag. 38)

3. In cazul fluorului clearance-ul are anumite aspecte particulare:

a. Pastrarea unui nivel de baza maximal in saliva;

b. Revenirea mai lenta la nivelul de baza comparativ cu alte substante;

c. Restabilirea nivelului fluorului ionic;

d. Cresterea nivelului fluorului salivar;

e. Imbogatirea nivelului fluorului ionic.

Raspuns- b,c,d,e (pag. 39)

4. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de:

a. Variatiile pH-ului atins;

b. Alimentatie;

c. Ritmul secretiei salivare;

d. Valoarea initiala a pH-ului bucal;

e. Graviditate.

Raspuns- a,c,d,e (pag. 40)

5. Prelungirea timpului de clearance in cazul hidrocabonatelor poate fi cauzata de:

a. Ritmul scazut al secretiei salivare;

b. Periajul imediat dupa mese;

c. Vascozitatea crescuta a salivei;

d. Factori retentivi bucali;

e. Consumul de fructe.

Raspuns- a,c,d (pag. 46)

6. Grupe de populatie in care alimentatia creste riscul la carie:

gravidele

a. Obezii;

b. Bolnavii cronici;

c. Bolnavii psihici;

d. Adolescentii;

e. Bolnavii renali.

Raspuns- a,b,c (pag. 49)

7. Rata de formare si localizarea placii bacteriene variaza fiind influentata de:

a. Regimul alimentar;

b. Saliva;

c. Sex

d. Afectiuni generale;

e. Igiena bucala.

Raspuns- a,b,d,e (pag 52)

8. Confrom teoriei proteolitice actiunea proteolitica se declanseaza in smaltla nivelul:

a. Substantei interprismatice;

b. Lamelelor;

c. Fusurilor;

d. Tecile prismelor;

e. Canaliculii dentinari.

Raspuns- a,b,c,d (pag.69)

9. Teoriile mecanismelor externe sunt urmatoarele:

a. Teoria neurodistrofica;

b. Teoria reflexa;

c. Teoria proteolitica;

d. Teoria chimico-parazitara;

e. Teoria proteolizei-chelatiunii.

Raspuns- c,d,e (pag. 69)

10. In etiopatogenia cariei dentare explozive trebuie luati in consideratie urmatorii factori:

a. Prezenta unei placi bacteriene groase;

b. Intensitatea fortelor de atac cariogen reprezentate de agentii cariogeni locali;

c. Hiperactivitatea agentilor cariogeni datorita consumului de glucide;

d. Intensificarea igienei orale ;

e. Posibilitatile de aparare a organismului.

Raspuns- a,b,d,e (pag. 76)

11. Deficientele imunologice se clasifica in urmatoarele categorii:

a. Deficienta in anticorpi sau a celulelor B;

b. Imunodeficienta celulara sau a celulelor T;

c. Disfunctie fagocitara;

d. Deficienta in complement;

e. Deficienta de ioni de calciu.

Raspuns- a,b,c,d (pag 81)

12. Au posibilitatea de a actiona ca antigene:

a. Exotoxinele de natura proteica rezultate in faza de excretie a bacteriilor vii;

b. Produsii de degradare bacteriana sau celulara;

c. Exotoxinele germenilor Gram negativi patogeni si nepatogeni;

d. Proteinele din lapte;

e. Stafilococul Aureus.

Raspuns- a,b,c (pag. 80)

13. La nivelul smaltului senescenta produce:

a. Reducerea volumului camerei pulpare;

b. Reducerea permeabilitatii;

c. Modificari morfologice prin aparitia fatetelor de uzura;

d. Modificarea coarnelor pulpare;

e. Diminua elasticitatea tisulara consecutiv pierderii de apa.

Raspuns- b,c,e (pag. 87)

14. Imbatranirea tesutului pulpar se manifesta prin:

a. Deshidratare,

b. Atrofie si degenerescenta celulara;

c. Multiplicarea fibrelor de colagen;

d. Diminuarea celulelor de aparare;

e. Multiplicarea fibrelor de reticulina.

Raspuns- a,b,c,d (pag. 87)

15. Teoriile mecanismelor interne in geneza cariei dentare sunt:

a. Teoria organotropa;

b. Teoria proteolizei-chelatiunii;

c. Teoria enzimatica;

d. Teoria neurodistrofica;

e. Teoria reflexa.

Raspuns- a,c,d,e (pag. 72)

16. Fac parte din microsistemul microbian al placii bacteriene si au un rol potential in aparitia cariei dentare:

a. Lactobacilii;

b. Streptococul mutans;

c. Leptotrichia;

d. Candida albicans;

e. Pneumococus.

Raspuns- a,b,c (pag 56 - 57)

17. Dintre indulcitorii calorici mentionam:

a. Sorbitolul;

b. Zaharina;

c. Xilitolul;

d. Lycasinul;

e. Ciclamatul.

Raspuns- a,c,d (pag. 51)

18. Indulcitorii necalorici sunt:

a. Sorbitolul;

b. Aspartanul;

c. Zaharina;

d. Ciclamatul;

e. Xilitolul.

Raspuns- b,c,d (pag. 51)

19. Aderenta microbiana:

a. Presupune mecanisme fizico-chimice;

b. Este influentata de interactiunea dintre suprafata celulei bacteriene si suprafata colonizata;

c. Este influentata de saliva;

d. Este influentata de alimentatie;

e. Este influentata de igiena orala.

Raspuns- a,b,c (pag. 54)

20. Dintre constituentii placii bacteriene enumeram:

a. Celulele epiteliale;

b. Leucocitele;

c. Eritrocitele;

d. Adezine;

e. Particule alimentare.

Raspuns- a,b,c,e (pag. 55)

21. Caria exploziva este prezenta in:

a. Neutropenia ciclica;

b. Sindromul Wiskott-Aldrich;

c. Imunodeficienta combinata grava;

d. Cardiopatia ischemica;

e. Sindromul DiGeorge.

Raspuns- a,b,c,e (pag. 79)

22. In cariile acute explozive:

a. Sunt alterate rapid complexele jonctionale dintre prelungirile odontoblastelor;

b. Este modificata bariera fiziologica de la nivelul odontoblastelor;

c. Raspunsul pulpar depinde de tipul de carie;

d. Raspunsul pulpar depinde de gradul de penetratie;

e. Raspunsul pulpar depinde de sexul pacientului.

Raspuns- a,b,c,d (pag 84)

Tema nr. 36. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti

Bibliografie asociata

M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica,
Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2001

*1. La examenul microscopic in pulpita cronica deschisa ulceroasa apar:

a. 2 straturi;

b. 3 starturi;

c. 4 straturi;

d. 5 straturi;

e. nu se observa stratificare.

Raspuns- d (pag. 83)

*2. Diagnosticul diferential al hiperemiei periinflamatorii se face cu:

a. Pulpitele acute coronare;

b. Necroza pulpara;

c. Granulomul intern Palazzi;

d. Pulpita cronica deschisa ulceroasa;

e. Pulpita cronica deschisa polipoasa.

Raspuns- a (pag. 71)

*3. Diagnosticul diferential al pulpitei acute purulente partiale se face cu:

a. Caria simpla;

b. Gangrena pulpara;

c. Parodontita apicala acuta seroasa;

d. Pulpita seroasa coronara;

e. Hiperemia periinflamatorie.

Raspuns- d (pag. 79)

*4. Diagnosticul pozitiv al pulpitei seroase totale se stabileste pe:

a. Teste de vitalitate negative;

b. Durerea cu caracter pulsatil;

c. Durere intensa si continua;

d. Percutie in ax negativa ;

e. Halena fetida.

Raspuns- c (pag. 76)

*5. In hiperemia preinflamatorie apar urmatoarele modificari morfologice:

a. Mitocondrii mici si rotunjite;

b. Vase sangvine dilatate, cu peretii ingrosati;

c. Vase sangvine dilatate, cu peretii subtiri;

d. Degenerescente celulare, in special odontoblaste;

e. Fibroblasti cu volum micsorat.

Raspuns- c (pag. 70)

*6. Este cunoscuta si ca "turbarea dintilor":

a. Hiperemia periinflamatorie;

b. Pulpita purulenta totala;

c. Pulpita seroasa partiala;

d. Pulpita seroasa totala,

e. Pulpita purulenta partiala.

Raspuns- d (pag. 75)

*7. In hiperemia periinflamatorie durerea persista:

a. Cateva ore dupa indepartarea excitantului;

b. O ora dupa indepartarea excitantului;

c. Dispare odata cu excitantul;

d. Nu apare durere;

e. Persista cateva minute dupa indepartarea excitantului.

Raspuns- e (pag. 71)

*8. In pulpita purulenta totala durerea are urmatoarele caractere:

a. Caracter lancinant

b. Cedeaza la calmante

c. Este spontana, foarte puternica, cu caracter pulsatil

d. Apare la patrundere cu sonda in camera pulpara

e. Apare numai la agenti excitanti fizici.

Raspuns- c (pag. 79)

*9. In pulpita acuta seroasa partiala examenul clinic pune in evidenta:

a. Dinte cu carie profunda, cu depozite bogate in dentina alterata;

b. Dinte cu coloratie anormala;

c. Percutie in ax dureroasa;

d. Testele de vitalitate au un raspuns intens pozitiv;

e. Prin indepartarea dentinei alterate se poate deschide camera pulpara.

Raspuns-a (pag. 73)

*10. Diagnosticul diferential al pulpitei acute seroase partiale se face cu:

a. Hiperemia periinflamatorie;

b. Necroza pulpara;

c. Caria simpla dentara;

d. Miloliza;

e. Gangrena pulpara.

Raspuns- a (pag. 74)

Complement multiplu

1. In aparitia hiperemiei preinflamatorii sunt incriminati urmatorii factori:

a. Traumatismele din cursul pregatirii cavitatilor;

b. Exotoxinele bacteriene;

c. Substantele medicamentoase utilizate pentru tratamentul leziunilor de mucoasa;

d. Traumatismele din cursul slefuirii bonturilor;

e. Excitatiile termice transmise prin obturatiile metalice.

Raspuns- a,b,d,e ( pag. 70)

2. Tratamentul hiperemiei periinflamatorii presupune:

a. Tratamentul cariei simple si coafaj indirect;

b. Tratamentul cariei simple si coafaj direct in dublu timp cu deschiderea accidentala a camerei pulpare;

c. Amputatie vitala;

d. Extirpare vitala;

e. Amputatie devitala.

Raspuns- a,b,c,d (pag. 12)

3. In pulpita acuta seroasa totala pacientul acuza:

a. Durere cu caracter pulsatil;

b. Iradierea durerii;

c. Crize dureroase violente, insuportabile;

d. Reducerea durerii cu ajutorul analgezicelor, dar fara disparitie completa;

e. Proces carios profund.

Raspuns- b,c,d (pag. 76)

4. Diagnosticul diferential al pulpitei seroase partiale se face cu:

a. Pulpita acuta seroasa totala;

b. Pulpita purulenta totala;

c. Parodontita apicala acuta seroase;

d. Gangrena pulpara;

e. Hiperemia periinflamatorie.

Raspuns- a,b,e (pag. 74)

5. Diagnosticul diferential al pulpitei seroase totale se face cu:

a. Hiperemia periinflamatorie;

b. Pulpita purulenta partiala;

c. Parodontita apicala acuta;

d. Pulpita acuta purulenta totala;

e. Pulpita seroasa partiala.

Raspuns- c,d,e (pag. 7)

6. Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice deschise ulceroase se pune pe:

a. Lipsa durerii si aparitia ei la inteparea in profunzime a pulpei dentare cu sonda;

b. Existenta cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare;

c. Raspuns negativ la percutia in ax;

d. Raspuns pozitiv la testele de vitalitate numai la intensitati crescute ale excitantului;

e. Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare.

Raspuns- a,b,c,d (pag. 85)

7. Tratamentul pulpitei purulente totale presupune:

a. Extirparea vitala cu tratament medicamentos - metoda aseptico-antiseptica;

b. Aplicatii cu ozon;

c. Diatermie;

d. Coafaj indirect;

e. Antibiotice endodontal.

Raspuns- a,b,c,e ( pag. 80)

8. Care dintre urmatoarele afectiuni pulpare poate fi reversibila:

a. Pulpita purulenta totala;

b. Pulpita seroasa partiala;

c. Pulpita seroasa totala;

d. Hiperemia periinflamatorie;

e. Pulpita purulenta partiala.

Raspuns- b,d (pag 71, 74)

9. Pulpita cronica deschisa polipoasa evolueaza spre:

a. Fractura coronara;

b. Pulpita acuta seroasa;

c. Pulpita cronica deschisa granulomatoasa;

d. Pulpita acuta purulenta;

e. Gangrena pulpara.

Raspuns- a,b,d,e (pag. 87)

10. Pulpitele cronice deschise sunt:

a. Ulceroasa;

b. Polipoasa;

c. Scleroatrofica;

d. Hiperplazica;

e. Propriu-zisa.

Raspuns- a,b (pag. 80)

11. Pulpita cronica inchisa hiperplazica evolueaza si se complica cu:

a. Fractura dentara;

b. Pulpita seroasa totala;

c. Parodontita apicala cronica;

d. Pulpita seroasa partiala;

e. Necroza pulpara.

Raspuns- a,e (pag. 93)

12. Pulpitele cronice inchise au urmatoarele trasaturi comune:

a. Au caracter invadant;

b. Este prezent tesut de granulatie;

c. Se formeaza in interiorul camerei pulpare inchise;

d. Evolutia clinica este asimptomatica;

e. Procesul inflamator se desfasoara lent.

Raspuns- b,c,d,e (pag 88)

13. Diagnosticul diferential al pulpitei cronice inchise hiperplazice se face cu:

a. Pulpita conica inchisa propriu-zisa;

b. Necroza pulpara;

c. Pulpita cronica deschisa ulceroasa;

d. Gangrena pulpara;

e. Pulpita acuta purulenta totala.

Raspuns- a,b (pag. 92)

14. In pulpita cronica deschisa se observa:

a. Prezenta unei carii cu evolutie indelungata;

b. Prezenta sangerarii la masticatie;

c. Raspuns pozitiv la testele de vitalitate

d. Jena dureroasa la presiunea alimentelor in cavitatea ulceroasa;

e. Palparea cu sonda evidentiaza baza de insertie a polipului in camera pulpara.

Raspuns- a,b,d,e (pag. 85)

15. Diagnosticul pozitiv al pulpitei purulente partiale se pune pe:

a. Caracterul pulsatil al durerii;

b. Durere localizata;

c. Prezenta picaturilor de puroi la deschiderea camerei pulpare;

d. Exacerbarea la rece, diminuarea la cald;

e. Probele de vitalitate dau raspunsuri pozitive, la intensitati mai mari decat in mod obisnuit.

Raspuns- a,b,c,e (pag. 79)

16. In pulpita seroasa partiala durerea este:

a. Vie, iradiata;

b. Vie, localizata;

c. Dispare dupa indepartarea stimulului;

d. Tine cateva minute;

e. Tine cateva ore.

Raspuns- b,d,e (pag.73)

17. Diagnosticul diferential al pulpitei acute seroase totale se face cu:

a. Pulpita acuta seroasa partiala;

b. Pulpita purulenta totala;

c. Nevralgia esentiala de trigemen;

d. Parodontita apicala acuta seroasa;

e. Parodontita apicala acuta purulenta.

Raspuns- a,b,d (pag. 79)

18. Examenul obiectiv in hiperemia periinflamatorie pune in evidenta:

a. Proces carios care nu a deschis camera pulpara;

b. Hipersensibilitate la palpare cu sonda pe fundul cavitatii;

c. Obturatie metalica realizata recent;

d. Proces carios care a deschis camera pulpara;

e. Lipsa sensibilitatii la palpare cu sonda pe fundul cavitatii.

Raspuns- a,b,c (pag. 71)

19. Indicatii de tratament in pulpita seroasa partiala:

a. Coafaj indirect;

b. Coafaj indirect in dublu timp;

c. Amputatie vitala;

d. Extractia dentara;

e. Extirparea vitala.

Raspuns- c,e (pag. 74)

20. Modificarile morfologice in hiperemia periinflamatorie:

a. Micsorarea volumului odontoblastelor

b. Marirea volumului odontoblastelor si fibroblastelor

c. Marginatie leucocitara

d. Prezenta indivizilor microbieni in pulpa

e. Scaderea activitatii metabolice celulare.

Raspuns- b,c,d (pag. 70)

Tema nr. 37. Necroza si gangrena

Bibliografie asociata

M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica,
Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2001

*1. Necroza pulpara este:

a. Mortificarea aseptica acuta a pulpei sub actiunea unor agenti fizico-chimici;

b. Proces inflamator al pulpei dentare;

c. Proces inflamator al tesuturilor periapicale;

d. Mortificarea septica a pulpei;

e. Proces inflamator al tesuturilor periapicale.

Raspuns- a  (pag. 94)

*2. Factorii generali cu actiune favorizanta in necroza pulpara pot fi:

a. Diabet zaharat, hipertensiune arteriala;

b. Luxatii, intruzii;

c. Traumatisme cu intensitate redusa dar repetate;

d. Temperatura peste 75C;

e. Temperatura sub 0C.

Raspuns- a  (pag.94)

*3. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe:

a. Teste de vitalitate pozitive;

b. Insamantare bacteriana pozitiva;

c. Hipersensibilitate la palpare cu sonda canalul radicular;

d. Hipersensibilitate la palpare cu sonda in camera pulpara;

e. Modificari de culoare ale dintelui.

Raspuns-e  (pag. 98)

*4. Palparea cu sonda in gangrena pulpara simpla este:

a. Sangeranda;

b. Usoara, facila;

c. Dureroasa;

d. Dificila, datorita unor obstacole de natura conjunctiva, fibroasa;

e. Fara sa puna in evidenta prezenta resturilor pulpare dezagregate.

Raspuns- d  (pag. 101)

*5. Factorii cu actiune determinanta in gangrena pulpara sunt:

a. Avitaminoze A, C;

b. Spasme vasculare prelungite urmate de ischemie;

c. Microorganisme ajunse in spatiul endodontic;

d. Stari fiziologice: menstruatia, travaliul prelungit;

e. Luxatii cu intruzii.

Raspuns- e  (pag. 94)

*6. Gangrena pulpara simpla:

a. Este o mortificare aseptica;

b. Se datoreaza germenilor aerobi;

c. Se datoreaza germenilor anaerobi;

d. Intereseaza parodontiul apical;

e. Are o imagine radiologica normala.

Raspuns- c  (pag. 94)

*7. Spasmele hipoxiante survin in:

a. Tromboza arteriala;

b. Boala Crohn;

c. Trisomia 21;

d. Colecistita acuta;

e. Ulcer gastric.

Raspuns- a  (pag. 94)

*8. Necroza de colicvatie este determinata de:

a. Coagularea proteica produsa de arsenic;

b. Coagularea proteica produsa de fenol;

c. Coagularea proteica produsa de tricrezolformalina;

d. Coagularea proteica produsa de trioximetilen;

e. Solutii antiseptice (antiformina).

Raspuns-e  (pag. 98)

*9. Factorii chimico-toxici care pot produce necroza pulpara sunt:

a. Apa

b. Apa oxigenata;

c. Perhidrolul;

d. Arsenic;

e. Hidroxidul de calciu.

Raspuns- d (pag. 96)

*10. Un dinte afectat de necroza pulpara poate prezenta:

a. Coloratie modificata;

b. Hipersensibilitate;

c. Hhiperestezie;

d. Sensibilitate la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare;

e. O obturatie recenta.

Raspuns- a (pag. 98)

Complement multiplu

1. Necroza poate evolua spre:

a. Poate ramane o perioada in acelasi stadiu;

b. Infectarea tesutului necrozat cu aparitia gangrenei;

c. Fractura dentara;

d. Parodontita apicala cronica;

e. Pulpita cronica inchisa.

Raspuns- a,b,c (pag. 99)

2. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe:

a. Modificarea de culoare a dintelui;

b. Lipsa sensibilitatii la palparea cu sonda in camera pulpara si canalele radiculare;

c. Teste de vitalitate negative;

d. Insamantare bacteriana negativa;

e. Imagine radiologica modificata.

Raspuns- a,b,c,d (pag 98)

3. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu:

a. Gangrena pulpara simpla;

b. Parodontitele apicale cronice;

c. Pulpita cronica deschisa;

d. Pulpita cronica inchisa propriu zisa;

e. Pulpita acuta seroasa totala.

Raspuns- a,b,c,d (pag 98)

4. Tratamentul necrozei pulpare se face:

a. Include un tratament antibacterian;

b. La fel ca la gangrena pulpara;

c. Extirpare vitala;

d. Amputatie vitala;

e. Nu necesita tratament antibacterian.

Raspuns- a,b (pag. 99)

5. Utilizarea preparatelor pe baza de arsenic determina:

a. Se produce necroza de coagulare;

b. Se produce necroza de colicvatie;

c. Deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundenta;

d. Pulpa necrozata are aspect uscat;

e. Pulpa necrozata are un aspect galben-brun.

Raspuns- a,d,e (pag. 98)

6. Pulpa necrozata se poate infecta cu germeni proveniti din:

a. Cavitatea bucala;

b. Pungi parodontale;

c. Circulatia generala;

d. Focar inflamator de vecinatate;

e. Tumora de vecinatate.

Raspuns- a,b,c,d (pag. 99)

7. Microorganismele din spatiul endodontic in gangrena pulpara sunt:

a. Difteroizi;

b. Lactobacili;

c. Stafilococ auriu;

d. Stafilococ alfa-hemolitic;

e. Noocardia.

Raspuns- a,b,c,e (pag. 99)

8. Examenul histochimic in gangrena pulpara pune in evidenta o masa semiputreda ce contine:

a. Materii grase;

b. Polipeptide alterate;

c. Hidrogen sulfurat;

d. Apa;

e. Monoxid de carbon.

Raspuns- a,b,c,d (pag. 101)

9. Examenul radiologic in gangrena pulpara arata:

a. Transparenta crescuta a canalului radicular;

b. Stramtorarea lumenului radicular prin depozite de dentina;

c. Prezenta barierei dento-cementoide la nivelul apexului;

d. Existenta denticulilor;

e. Spatii intertrabeculare marite de volum.

Raspuns- a,b,c,d (pag. 101)

10. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe:

a. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si insensibilitate totala la sondajul canalelor radiculare;

b. Fetiditate;

c. Teste de vitalitate negative;

d. Examen bacteriologic negativ;

e. Imagine radiologica fara modificari ale aspectului parodontiului apical.

Raspuns- a,b,c,e (pag 102)

11. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare se face cu:

a. Necroza pulpara;

b. Gangrena complicata cu o parodontita apicala acuta;

c. Parodontita apicala cronica;

d. Pulpitele cronice;

e. Pulpitele acute.

Raspuns- a,b,c,d (pag 102)

12. Gangrena pulpara simpla evolueaza spre:

a. Parodontita apicala;

b. Fractura coronara;

c. Fractura corono-radiculara;

d. Focar de infectie;

e. Chist folicular.

Raspuns- a,b,c,d (pag. 102)

13. Formele anatomoclinice de gangrena sunt:

a. Gangrena partiala;

b. Gangrena totala;

c. Gangrena simpla;

d. Gangrena complicata;

e. Gangrena de colicvatie.

Raspuns- a,b,c,d (pag 101)

14. Necroza de colicvatie poate fi declansata de:

a. Tricrezolformalina;

b. Papaina;

c. Tripsina;

d. Antiformina;

e. Clorura de zinc.

Raspuns- b,c,d  (pag.98)

15. Factorii termici ce intervin in etiopatogenia necrozei pulpare sunt:

a. Scaderea temperaturii la 0C nu produce modificari semnificative la nivel pulpar;

b. Scaderea temperaturii, foarte lenta, cu 5C;

c. O scadere brutala a temperaturii la 0C;

d. O crestere a temperaturii cu 5C;

e. O scadere brusca a temperaturii prin aplicarea de zapada carbonica.

Raspuns- c,d,e (pag. 96)

16. Caracteristicile macroscopice ale necrozei sunt:

a. In necroza de colicvatie pulpa dentara este o masa semilichida tulbure;

b. In necroza de colicvatie pulpa dentara are o consistenta redusa;

c. In necroza de colicvatie pulpa dentara are o consistenta crescuta;

d. In necroza de coagulare pulpa dentara are consistenta redusa;

e. In necroza de coagulare pulpa dentara are consistenta crescuta.

Raspuns-a,b,e (pag. 98)

17. Gangrena dentara constituie un focar de infectie pentru organism determinand:

a. Diabet zaharat;

b. Glomerulonefrite;

c. Endocardite;

d. Afectiuni reumatismale;

e. Migrene.

Raspuns- b,c,d (pag 102)

18. In aparitia necrozei pulpare sunt incriminati urmatorii factori:

a. Luxatii;

b. Traumatisme cu intensitate redusa dar repetata;

c. Avulsia dentara;

d. Fractura dintelui cu deschiderea camerei pulpare;

e. Intruzii .

Raspuns- a,b,c,e (pag. 95)

19.Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este si tesutul pulpar propriu-zis, prin elaborarea unor elemente cu actiune distructiva locala:

a. Sulfataza;

b. Acizi nucleici;

c. Enzime lizozomale;

d. Heparina;

e. Enzime proteolitice.

Raspuns-b,c,d,e (pag. 100)

20. Simptomatologia gangrenei pulpare cuprinde:

a. Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare;

b. Pierderea marcata de substanta dentara;

c. Durere la percutia transversala a dintelui;

d. Modificarea de culoare a dintelui;

e. Examen bacteriologic pozitiv.

Raspuns- b,d,e (pag. 101)

Tema nr. 38. PARODONTITE APICALE ACUTE SI CRONICE

Bibliografie asociata

M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica,
Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2001

*1. Parodontita apicala hiperemica aparuta ca urmare a necrozei pulpare prin agenti infectiosi se caracterizeaza prin:

a. La presiunea dintelui in alveola pacientul simte o accentuare a durerii din cauza compresiei pe vasele periodontale;

b. Dintele nu este sensibil la percutia in ax;

c. Dintele prezinta o sensibilitate mare la atingere si senzatia de agresiune din cauza edemului inflamator extins;

d. Dintele prezinta o sensibilitate moderata la atingere si senzatia de egresiune;

e. Dintele este mult mai dureros decat in cazul formelor iritativ-mecanice.

Raspuns- c  (pag. 106)

*2. Diagnosticul diferential in cazul parodontitei apicale hiperemice se face cu:

a. Pulpita cronica inchisa;

b. Pulpita cronica deschisa;

c. Pulpita acuta purulenta totala;

d. Hiperemia preinflamatorie;

e. Gangrena pulpara simpla.

Raspuns- c  (pag. 107)

*3. Subiectiv, parodontita apicala acuta seroasa se manifesta prin:

a. Tumefierea mucoasei si a tegumentelor din vecinatatea dintelui respectiv;

b. Durere la palpare cu degetul pe mucoasa vestibulara;

c. Prezenta unei sangerari abundente in camera pulpara si pe canal;

d. Durere lancinanta, permanenta, exacerbata de cresterea fluxului sangvin;

e. Durere localizata la nivelul dintelui respectiv.

Raspuns- d  (pag. 108)

*4. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta purulenta se pune pe urmatoarele semne:

a. Teste de vitalitate slab pozitive la nivelul dintelui cauzal;

b. Examenul radiologic ce prezinta imaginea caracteristica, conturata;

c. Durere la atingerea dintelui, mobilitate dentara, fistulizare cu eliminare de puroi;

d. Simptomatologie de pulpita;

e. Simptome subiective si obiective nesemnificative, imagine radiologica concludenta.

Raspuns- c  (pag. 112)

*5. Diagnosticul diferential in parodontita apicala acuta purulenta se face cu:

a. Pulpita acuta seroasa partiala ;

b. Pulpita cronica deschisa ulceroasa;

c. Nevralgia de trigemen;

d. Osteomielita maxilara;

e. Granulomul simplu conjunctiv.

Raspuns- d  (pag. 113)

*6. Granulomul simplu conjunctiv se caracterizeaza prin:

a. Durere spontana, continua, cu caracter pulsatil;

b. Pacientul prezinta o rigiditate tipica a fetei, evita atingerea dintelui;

c. Imagine radiologica nesemnificativa;

d. Uneori apare o usoara jena la un dinte, senzatia de alungire a dintelui, in general simptomatologia este stearsa;

e. Mucoasa in dreptul apexului dintelui respectiv este rosie, tumefiata, dureroasa la palpare.

Raspuns- d  (pag. 119)

*7. Parodontitele apicale cronice cu imagine radiologica neconturata sunt:

a. Parodontita apicala cronica cu hipercementoza;

b. Osteita paradentara Merkior;

c. Parodontita apicala cronica specifica din TBC;

d. Parodontita apicala cronica difuza progresiva Partsch;

e. Abcesul apical cronic.

Raspuns- d  (pag. 113/114)

*8. Evolutia granulomului chistic se face spre:

a. Vindecare spontana;

b. Pulpita acuta purulenta;

c. Fractura spontana a osului, in cazul formelor voluminoase;

d. Vindecare in urma tratamentului corect de canal asociat cu antibioterapie;

e. Granulom simplu conjunctiv.

Raspuns- c  (pag. 122)

*9. Parodontita apicala acuta hiperemica iritativ mecanica nu se caracterizeaza prin:

a. Durerea are un caracter acut, permanent, localizata sau iradiata;

b. Este produsa de corpi straini ce au patruns in parodontiul apical (ace rupte, obturatii de canal cu depasire);

c. Durerea cedeaza foarte usor la tratamentul cu antiinflamatoare.

d. Durerea cedeaza foarte greu la tratamentul cu antiinflamatoare sau agenti fizici;

e. Poate fi provocata de traumatisme directe in cursul tratamentului mecanic de canal.

Raspuns- c  (pag. 106)

*10. Obiectiv, in parodontita apicala acuta seroasa, apare;

a. Durere cu caracter ascendent, de la simpla jena la dureri insuportabile;

b. Durere brutala de la inceput, iradiata in regiunile invecinate;

c. Simptomatologie stearsa, aproape inexistenta;

d. Adenopatie regionala, ganglioni indurati si mariti de volum;

e. Durerea este exacerbata de crestere fluxului sangvin in extremitatea cefalica.

Raspuns- d  (pag. 108)

Complement multiplu

1. Diagnosticul diferential in parodontita apicala acuta seroasa nu se face cu:

a. Pulpitele acute,

b. Pulpitele cronice;

c. Nevralgiile de trigemen;

d. Parodontita apicala acuta supurata;

e. Gangrena simpla.

Raspuns- b,e  (pag. 109)

2. Evolutia parodontitei apicale acute seroase se poate face spre:

a. Cronicizare;

b. Parodontita apicala acuta purulenta,

c. Pulpita acuta purulenta;

d. Sinuzita de maxilar

e. Pulpita acuta seroasa.

Raspuns- a,b  (pag. 109)

3. In raport cu structura osului si pozitia dintelui pe arcada, evolutia procesului supurativ in parodontita apicala acuta purulenta se poate face spre:

a. Vestibular, pentru frontalii superiori;

b. Palatinal, pentru radacinile palatinale ale molarilor superiori;

c. Palatinal, pentru caninii si incisivii laterali superiori;

d. Tegumente, cu aparitia de fistule, mai frecvent in cazul dintilor superiori;

e. Tegumente, cu aparitia de fistule, mai frecvent in cazul dintilor inferiori.

Raspuns- a,b,e  (pag. 110)

4. Urmatoarele afirmatii sunt false:

a. Parodontita apicala acuta purulenta imbraca patru stadii in evolutia sa;

b. Stadiul endoosos se caracterizeaza prin dureri iradiate in tot hemimaxilarul, regiunea auriculara, temporala, occipitala;

c. In stadiul submucos durerile ating cote maxime;

d. In stadiul submucos creste mobilitatea dintelui;

e. In stadiul subperiostal se constata o reducere spectaculoasa a durerii si scaderea tumefactiei.

Raspuns- a,c,e  (pag. 111)

5. Parodontitele apicale cronice cu imagine radiologica conturata sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. Granulomul epitelial;

b. Granulomul chistic;

c. Parodontita apicala cronica condensanta;

d. Parodontita apicala cronica cu hipercementoza;

e. Parodontita apicala cronica difuza progresiva Partsch.

Raspuns- c,e  (pag. 113-114)

6. Urmatoarele afirmatii despre examenul radiologic in parodontitele apicale cronice sunt adevarate:

a. Nu este tot timpul concludent, diagnosticul se poate pune doar pe examenul clinic;

b. Examenul radiologic initial poate da informatii despre numarul sedintelor de tratament necesare pana la obtinerea vindecarii complete;

c. Examenul radiologic in timpul tratamentului trebuie evitat pentru a nu traumatiza pacientul;

d. Examenul radiologic in aprecierea rezultatelor se realizeaza dupa obturatia canalelor la 3-6 luni;

e. Examenul radiologic este de multe ori singurul care evidentiaza procesele patologice periapicale.

Raspuns- d,e  (pag. 115-116)

7. Diagnosticul diferential in parodontita apicala cronica fibroasa se face cu urmatoarele afectiuni, cu exceptia:

a. Gangrena pulpara simpla

b. Pulpita acuta seroasa partiala

c. Pulpita cronica inchisa

d. Pulpita acuta purulenta totala

e. Parodontite marginale

Raspuns- b,d,e  (pag. 117)

8. Diagnosticul diferential in parodontita apicala cronica difuza progresiva se face cu:

a. Granulomul chistic;

b. Pulpita acuta seroasa totala;

c. Pulpitele cronice;

d. Adenopatii supurate

e. Actinomicoza

Raspuns- a,d,e  (pag. 124)

9. Dupa Fish, in cazul granulomului simplu conjunctiv, exista urmatoarele zone:

a. Zona de necroza, in periferie;

b. Zona de necroza, in portiunea apicala a canalului radicular;

c. Zona exudativa, in imediata vecinatate a apexului;

d. Zona de iritatie, in imediata vecinatate a apexului;

e. Zona de stimulare, cea mai periferica.

Raspuns- b,c,e  (pag. 118)

10. La examenul obiectiv al unui dinte cu granulom simplu conjunctiv se observa:

a. Un proces carios ce intereseaza si camera pulpara,

b. Uneori se pot intalni fistule sau cicatrice;

c. Teste de vitalitate negative;

d. Usoara jena dureroasa;

e. Imagine radiologica radiotransparenta ce inconjoara apexul, cu contur rotund, bine delimitata de osul invecinat.

Raspuns- a,b,c  (pag. 119)

11. In granulomul chistic simptomatologia consta in:

a. Modificare de culoare a dintelui afectat;

b. Teste de vitalitate slab pozitive;

c. Lipsa sangerarii si a sensibilitatii la patrundere in canal;

d. Teste de vitalitate intens pozitive

e. Durere intensa, pulsatila, iradiata in regiunile invecinate.

Raspuns- a,c  (pag. 121)

12. Parodontitele apicale cronice cu imagine radiologica neconturata sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. Parodontita apicala cronica cu hipercementoza;

b. Osteita paradentara Merkior;

c. Parodontita apicala cronica difuza progresiva Partsch;

d. Parodontita apicala cronica condensanta;

e. Abcesul apical cronic.

Raspuns- a,b,e  (pag. 113-114)

13. Parodontitele apicale cronice specifice pot sa apara in :

a. TBC;

b. Actinomicoza;

c. Bruceloza;

d. SIDA;

e. Lues.

Raspuns- a,b,e  (pag. 114)

14. Diagnosticul pozitiv in cazul parodontitei apicale cronice difuza progresiva Partsch se pune pe urmatoarele semne, cu exceptia:

a. Prezenta fistulei la nivelul mucoasei sau pe tegumente;

b. Prezenta nodulilor conjunctivi la nivelul mucoasei sau pe tegumente;

c. Prezenta secretiei purulente abundente la nivelul fistulelor,

d. Teste de vitalitate pozitive;

e. Imagine radiologica caracteristica.

Raspuns- c,d  (pag. 124)

15. Diagnosticul diferential in cazul parodontitei apicale cronice difuza

progresiva Partsch se face cu:

a. Osteomielita;

b. Actinomicoza;

c. Nevralgia de trigemen;

d. Adenopatii supurate;

e. Granulomul chistic.

Raspuns- a,b,d,e  (pag. 124)

16. Parodontita apicala acuta hiperemica poate fi produsa de:

a. Traumatismele produse de aparate ortodontice corect realizate;

b. Traumatisme directe in cursul tratamentelor mecanice de canal;

c. Traumatisme produse prin accidente de munca;

d. Bruxism;

e. Agenti chimici care ajung la nivelul parodontiului apical.

Raspuns- b,d,e   (pag. 104-105)

17. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

a. Arsenicul, folosit in tratamentul endodontic, poate provoca parodontita apicala acuta hiperemica;

b. Arsenicul, folosit in tratamentul pungilor parodontale, poate provoca parodontita apicala acuta hiperemica;

c. EDTA-ul produce un dezechilibru mineral local prin sustragerea ionilor de Ca, radicalilor fosfat, blocarea ionilor de Na;

d. Agentii microbieni nu sunt implicati in producerea parodontitei apicale acuta hiperemica;

e. Actiunea agentilor microbieni se realizeaza prin exotoxine dar si prin endotoxine.

Raspuns- b,d  (pag. 105)

18. Evolutia parodontitei apicale acuta hiperemica se poate face spre:

a. Parodontita apicala purulenta

b. Parodontita apicala seroasa;

c. Pulpita acuta purulenta;

d. Pulpita acuta seroasa;

e. Spre cronicizare.

Raspuns- a,b,e  (pag. 107)

19. In parodontita apicala acuta purulenta, stadiul endoosos se caracterizeaza prin:

a. Prezenta unui bogat infiltrat leucocitar, mai ales PMN;

b. In centrul leziunii apare liza tesutului osos;

c. Tensiune mare intratisulara;

d. Scaderea pH-ului local;

e. Cresterea pH-ului local.

Raspuns- a,b,c,d  (pag. 110)

20. In parodontita apicala acuta purulenta, in stadiul subperiostal, apare si edemul partilor moi din vecinatate, astfel:

a. Pentru incisivii superiori edemul intereseaza buza si aripa nasului, fara a depasi linia mediana;

b. Pentru incisivii superiori edemul intereseaza buza si aripa nasului, de o parte si de alta a liniei mediane;

c. Pentru caninii superiori edemul intereseaza si pleoapa inferioara;

d. Pentru caninii superiori edemul intereseaza si pleoapa inferioara si pe cea superioara;

e. Pentru frontalii inferiori edemul se intinde de la buza inferioara pana in regiunea submentoniera.

Raspuns- a,c,e  (pag. 111)

Tema nr. 39. TRATAMENTUL NECROZEI SI GANGRENEI PULPARE

Bibliografie asociata

M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica,
Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2001

*1.Tratamentul conservator in cazul unui dinte cu gangrena are urmatoarele indicatii:

a. Edentatii subtotale maxilare;

b. Dintii cu procese carioase ce au avansat mult spre radacina, diminuand rezistenta acesteia;

c. Dinti cu pungi gingivoosoase adanci;

d. Arcade dentare integre si un singur proces de gangrena;

e. Dintii din portiunea distala a arcadei dentare si pacienti cu deschidere mica a cavitatii orale.

Raspuns- d  (pag. 158)

*2. Contraindicatiile tratamentului conservator in cazul gangrenei pulpare sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. Pacienti cu afectiuni generale grave;

b. Dinti cu radacini drepte sau curburi usoare ce pot fi depasite;

c. Edentatii subtotale maxilare

d. Pacienti infirmi, greu deplasabili, pacienti cu psihopatii;

e. Dinti cu implantare slaba.

Raspuns- b  (pag. 158)

*3. Realizarea accesului in vederea tratamentului de canal al unui dinte cu gangrena se realizeaza astfel:

a. La dintii cu coroana intacta si procese carioase la nivel cervical, se face trepanarea prin procesul carios dupa indepartarea dentinei alterate;

b. La dintii cu procese carioase proximale se face trepanarea prin procesul carios, pastrand intacta creasta marginala;

c. La dintii frontali superiori accesul se face dinspre vestibular pentru a avea vizibilitate buna;

d. La dintii cu coroana intacta si procese carioase la nivel cervical trepanarea se face la locul de electie, dupa obturatia provizorie a procesului carios;

e. La dintii frontali inferiori accesul se face dinspre vestibular pentru a avea vizibilitate buna.

Raspuns- d  (pag. 161)

*4. Anomalii frecvente de canale prezinta:

a. Caninii superiori: 3 canale, unul palatinal si doua vestibulare,

b. Incisivii inferiori: 3 canale, unul vestibular si doua linguale;

c. Incisivii inferiori: 2 canale, unul vestibular si unul lingual;

d. Molarii unu superiori: un canal central;

e. Molarii unu inferiori: un canal central.

Raspuns- c  (pag. 162-163)

*5. Despre odontometrie sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a. Reprezinta metoda moderna de permeabilizare a canalelor;

b. Metoda clinica este cea mai exacta pentru ca se bazeaza pe simtul tactil;

c. Metodele electronice sunt rar utilizate dincauza erorilor frecvente ce pot sa apara;

d. In cazul utilizarii metodelor electronice canalul trebuie sa fie foarte bine irigat pentru a nu se bloca acele pe canal;

e. In cazul utilizarii metodelor electronice canalul trebuie sa fie uscat, masurarea fiind influentata negativ de prezente solutiilor de sterilizat canalul.

Raspuns- e  (pag. 163-165)

*6. Preparatia canalului in tratamentul gangrenei se face pana la:

a. 2-3 mm de costrictia apicala pentru a nu impinge dincolo de apex dentina alterata si infectata;

b. Dincolo de apex cu 2-3 mm pentru a indeparta complet agentii microbieni;

c. Pana la nivelul constrictiei apicale, respectand conul cementar;

d. Uneori nu este necesara preparatia canalului fiind suficiente numai metodele de sterilizare fizice si chimice;

e. Pana la nivelul constrictiei apicale, fara a respecta conul cementar.

Raspuns- c  (pag. 166)

*7. Medicatia folosita in dezinfectia canalelor radiculare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, cu exceptia:

a. Efect rapid bactericid si fungicid;

b. Penetrabilitate redusa in tesuturi;

c. Stabilitate chimica la pastrarea in solutie;

d. Tensiune superficiala mica;

e. Reducerea inflamatiei periapicale.

Raspuns- b  (pag. 175)

*8. Pastele complexe cu antibiotice folosite in tratamentul gangrenei pulpare trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

a. Folosirea unor antibiotice cu potential alergizant moderat sau mare;

b. Utilizarea unor asocieri de antibiotice cu spectru mic de actiune;

c. Nu sunt necesare substantele antiinflamatoare;

d. Excipientul sa aiba o difuzibilitate minima;

e. Evitarea asocierii antibioticelor in mecanisme de actiune antagonice.

Raspuns- e  (pag. 187)

*9. Tratamentul gangrenei cuprinde urmatoarele etape importante:

a. Evidarea canalului radicular de resturile pulpare si dentina alterata;

b. Largirea canalului pana la dentina sanatoasa sub spalaturi cu hipoclorit de sodiu;

c. Odontometria;

d. Infectarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare;

e. Nesigilarea spatiului endodontic prin obturatie etansa.

Raspuns- a  (pag. 158)

*10. Conform lui Weine, constituie exceptii ale sistemelor de canale:

a. Canalul unic, drept pana la apex ce se deschide intr-un singur foramen apical;

b. Doua canale independente ce se unesc intr-un canal unic si se deschid intr-un singur foramen apical;

c. Doua canale complet separate ce se deschid fiecare in foramene apicale separate;

d. Canalul unic ce pleaca din camera pulpara si se bifurca in doua canale ce se deschid fiecare in foramene apicale separate;

e. Canalul unic ce pleaca din camera pulpara si se bifurca in doua canale care apoi se unesc inainte de a se deschide intr-un singur foramen apical.

Raspuns- e  (pag 163)

Complement multiplu

1. Referitor la permeabilizarea canalelor radiculare, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a. Se face cu ace Miller sau Kerr fine si foarte fine, fara presiuni si brutalitate;

b. Se face cu ace Miller sau Kerr fine si foarte fine, cu presiune, pentru a depasi obstacolele dentinare de pe canale;

c. Se pot folosi substante chimice de permeabilizare: EDTA, acid sulfuric;

d. Se poate lasa pe canal o mesa cu acid sulfuric 48-72 de ore;

e. Se poate lasa pe canal o mesa cu EDTA timp de 24 de ore sub pansament ocluziv.

Raspuns- a,c,e  (pag. 162)

2. Urmatoarele afirmatii despre odontometrie sunt adevarate:

a. Se realizeaza inainte de permeabilizarea si evidarea continutului canalului radicular;

b. Este metoda clinica cea mai exacta, pentru ca se bazeaza pe simtul tactil al operatorului;

c. Utilizeaza frecvent metodele electronice, datorita preciziei lor;

d. In cazul utilizarii metodelor electronice este necesara uscarea canalului, prezenta hipocloritului de sodiu influentand negativ rezultatul;

e. Acul introdus in canal nu trebuie sa vina in contact cu un material metalic de restaurare coronara.

Raspuns- c,d,e  (pag. 163-165)

3. In gangrena pulpara, preparatia canalului radicular se realizeaza astfel:

a. Tratamentul mecanic se realizeaza pana la constrictia apicala;

b. Tratamentul mecanic se realizeaza pana dincolo de constrictia apicala, depasind-o cu 2-3 mm;

c. Se executa intr-una sau mai multe sedinte de tratament;

d Se fac spalaturi cu hipoclorit de sodiu;

e. Se utilizeaza substante chelatoare pentru usurarea permeabilizarii si largirii canalului.

Raspuns- a,c,d,e  (pag. 166-167)

4. Urmatoarele afirmatii despre tehnica step back sunt adevarate:

a. Se mai numeste si telescopare regresiva;

b. Se mai numeste si telescopare progresiva;

c. Se recomanda in cazul canalelor cu o curbura usoara spre moderata;

d. Se recomanda in cazul canalelor cu o curbura accentuata;

e. Se incepe cu prepararea regiunii apicale.

Raspuns- a,c,e  (pag. 168)

5. Urmatoarele afirmatii despre tehnica step down sunt adevarate:

a. Se mai numeste si telescopare regresiva;

b. Se mai numeste si telescopare progresiva;

c. Presupune o preparare telescopata ce porneste din portiunea apicala;

d. Presupune o preparare telescopata ce porneste din portiunea coronara a canalelor;

e. Are avantajul ca permite accesul rectiliniu spre portiunea apicala fara interferente mecanice dentinare;

Raspuns- b,d,e  (pag. 169)

6. Urmatoarele afirmatii despre tehnica fortelor compensate, sunt adevarate:

a. A fost introdusa de Roane;

b. Permite tratamentul mecanic pe toata lungimea de lucru pana la acul 55 fara transpozitia apexului;

c. Este indicata in canalele cu curbura accentuata;

d. Este indicata in canalele cu curbura moderata;

e. Foloseste ace tip pila rigide cu varf taietor.

Raspuns- a,b,c  (pag. 169)

7. Urmatoarele afirmatii despre tehnica step down - step back sunt adevarate:

a. Se mai numeste tehnica dublei telescopari;

b. In etapa de pregatire step down, se largeste treimea coronara si medie a canalului cu ajutorul frezelor;

c. In etapa de pregatire step down, se largeste treimea apicala a canalului;

d. Pregatirea zonei apicale se realizeaza cu ace Kerr file, unifile sau flexofile;

e. In etapa de pregatire step back, se largeste treimea coronara si medie.

Raspuns- a,b,d  (pag. 169)

8. Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos inainte de obturatia de canal, in urmatoarele situatii:

a. Hiperemie preinflamatorie;

b. Pulpita acuta seroasa partiala;

c. Pulpite cronice deschise;

d. Hemoragie abundenta;

e. Pulpita acuta purulenta partiala.

Raspuns- c,d,e  (pag. 170)

9. Cauze locale ale hemoragiei pot fi:

a. Lezarea parodontiului marginal;

b. Perforarea podelei camerei pulpare;

c. Hemofilie;

d. Afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangelui;

e. Cai false radiculare.

Raspuns- a,b,e  (pag. 170)

10. Indicatiile de utilizare ale hidroxidului de calciu sunt urmatoarele:

a. Parodontitele apicale cronice;

b. Parodontitele apicale acute;

c. Caile false radiculare;

d. Parodontitele marginale cronice;

e. Gangrena pulpara simpla.

Raspuns- a,c,e  (pag. 200-202)

11. Medicatia folosita in dezinfectia canalelor radiculare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a. Efect rapid bactericid si fungicid;

b. Tensiune superficiala mica;

c. Tensiune superficiala mare;

d. Sa influenteze calitatile fizico-chimice ale materialului de obturatie de canal;

e. Stimularea proceselor de vindecare periapicale.

Raspuns- a,b,e  (pag. 175)

12. Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe:

a. pH-ul alcalin 11-12;

b. pH-ul acid de care este raspunzator ionul OH;

c. Solubilitate foarte redusa in apa ce determina eliberarea treptata a ionului OH;

d. Solubilitate mare in apa ce determina dezinfectia rapida prin eliberarea masiva a ionului OH;

e. pH-ul alcalin 12-14 in functie de preparat.

Raspuns- a,c  (pag. 198)

13. Despre hidroxidul de calciu, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a. Este un puternic bactericid;

b. Ionii OH difuzeaza atat in canaliculele dentinare cat si in spatiul periodontal, actionand direct asupra microorganismelor;

c. Dizolva detritusutile organice necrozate si infectate din canale;

d. Nu dizolva detritusutile organice necrozate si infectate din canale, singurul care poate face acest lucru fiind hipocloritul de sodiu;

e. Stimuleaza secretiile persistente din canale.

Raspuns- a,b,c  (pag. 198-199)

14. Despre hidroxidul de calciu, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a. Opreste secretiile persistente din canale ce apar in unele forme de parodontita apicala cronica;

b. Stimuleaza vindecarea leziunilor osteitice periapicale prin conversia pH-ului local catre alcalinitate;

c. Se resoarbe usor in caz de depasire a foramenului apical;

d. Se resoarbe greu in caz de depasire a foramenului apical;

e. Nu se poate folosi in tratamentul cailor false radiculare fiind inactivat de contactul cu sangele.

Raspuns- a,b,c  (pag. 200-201)

15. Indicatiile de utilizare ale hidroxidului de calciu, sunt urmatoarele:

a. Gangrena simpla - aplicatie unica pentru 1-2 saptamani;

b. Parodontite apicale acute - domeniul cel mai important de utilizare;

c. Parodontite apicale cronice - se repeta aplicatiile la intervale de trei luni pana la confirmarea radiologica a vindecarii;

d. Pulpite acute purulente totale - aplicatie unica de 24-48 de ore;

e. Cai false radiculare - tratamentul este mai indelungat.

Raspuns- a,c,e  (pag. 200-202)

16. Despre hidroxidul de calciu, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a. Se poate eugenatul de zinc ca material de obturatie coronara pentru ca asigura o etanseitate buna;

b. Se evita eugenatul de zinc pentru obturatia provizorie deoarece preparatele pe baza de hidroxid de calciu se intaresc la contactul cu eugenatul de zinc;

c. Se poate utiliza cu succes in tratamentul gangrenei pulpare simple;

d. Se poate utiliza cu succes in tratamentul parodontitelor apicale acute din prima sedinta;

e. Se poate utiliza cu succes in tratamentul parodontitelor marginale cronice.

Raspuns- b,c  (pag. 200-202)

17. Indicatiile diatermiei in dezinfectia canalelor radiculare sunt:

a. Inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicala a canalului;

b. Inaintea aplicarii primului pansament cu antiseptice;

c. Dupa obturatia de canal;

d. Intre sedintele de tratament cu antiseptice;

e. Intre sedintele de tratament cu antiseptice se poate aplica in fiecare zi.

Raspuns- a,b,d  (pag. 203)

18. Ozonoterapia este indicata in:

a. Gangrena pulpara simpla;

b. Parodontite apicale cronice;

c. Parodontite marginale cronice;

d. Pulpite purulente inaintea extirparii pulpare;

e. Tratamentul plagii dentinare.

Raspuns- a,b,e  (pag. 211)

19. Ionoforeza este indicata in:

a. Hiperestezia dentinara;

b. Gangrena pulpara simpla;

c. Parodontite apicale cronice;

d. Parodontite apicale acute;

e. Cai false la nivelul camerei pulpare.

Raspuns- a,b,c  (pag. 211-212)

20. Ionoforeza este indicata in urmatoarele situatii, cu exceptia:

a. Parodontite apicale acute;

b. Parodontite apicale cronice;

c. Gangrena pulpara simpla;

d. Prezenta de corpi straini la nivelul canalelor radiculare;

e. Canale cu secretie abundenta.

Raspuns- a,d,e  (pag. 211-212)

21. Indicatiile antibioticelor sunt urmatoarele:

a. Coafaj direct;

b. Coafaj indirect;

c. Pulpita acuta purulenta inainte de extirparea pulpei;

d. Gangrena pulpara simpla;

e. Dupa spalaturi cu solutii antiseptice.

Raspuns-a,b,d  (pag. 211)

Tema nr. 40. OBTURAREA CANALELOR RADICULARE

Bibliografie asociata

M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica,
Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2001

*1. In condensarea laterala la rece, conul de gutaperca principal trebuie sa se opreasca :

a. La constrictia apicala;

b. In treimea coronara a canalului;

c. La 3-4 mm de constrictia apicala;

d. In treimea medie a canalului;

e. La 0,5-1 mm de constrictia apicala.

Raspuns- e  (pag 224)

*2. Ramolirea portiunii apicale de 2mm a conului prin introducerea in cloroform dureaza:

a. 3-4 secunde;

b. 20 secunde;

c. 3 minute;

d. 2 minute;

e. 1 minut.

Raspuns- a  (pag 225)

*3. Hand spreaderele au lungimea partii active de:

a. 10 mm;

b. 15 mm;

c. 20 mm;

d. 25 mm;

e. 30 mm.

Raspuns- e  (pag 223)

*4. Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturarea canalelor radiculare sunt:

a. Inchidere precara a canalelor;

b. Are actiune oligodinamica precara in conditiile unei sigilari precare;

c. Radioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansa;

d. Flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca;

e. Tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala dorita.

Raspuns-e  (pag 243)

*5. La proba conului master in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (Mc Spadden), acesta trebuie sa se opreasca:

a. La apexul radiologic;

b. La constrictia apicala;

c. La 1,5 mm de constrictia apicala;

d. La 2 mm de constrictia apicala;

e. La 3-4 mm de constrictia apicala.

Raspuns-c  (pag 235)

*6. Care sunt dezavantajele tehnicii de condensare laterala la rece a gutapercii:

a. Contraindicata dupa extirparea devitala;

b. Contraindicata in parodontitele apicale cornice fistulizate;

c. Obturatie de canal neomogena;

d. Contraindicata in perforatiile podelei camerei pulpare;

e. Succes clinic nesigur.

Raspuns- c  (pag 224)

*7.Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii este indicata in

a. Canale curbe;

b. Resorbtii radiculare interne;

c. Resorbtii radiculare externe;

d. Canale inguste;

e. Canale scurte.

Raspuns- b  (pag 235)

*8.Contraindicatiile Biocalexului:

a. Gangrena pulpara simpla;

b. Curburi accentuate ale 1/3 apicale;

c. Parodontite apicale cornice;

d. Parodontite apicale cornice fistulizate;

e. Parodontite acute.

Raspuns- e  (pag 218)

*9.Tehnica de obturatie cu paste care se intaresc pe canal, are dezavantajul:

a. Variatii volumetrice dupa priza;

b. Neomogenitatea obturatiei;

c. Depasirea frecventa a constrictiei apicale;

d. Solubilitate apreciabila;

e. Toate de mai sus.

Raspuns- e  (pag 214)

*10. Materialul de sigilare de electie pentru conurile de argint este:

a. Biocalexul;

b. Endometazona;

c. Cimentul fosfat de zinc;

d. Formula Rickert;

e. Gutaperca ramolita.

Raspuns- d  (pag 248)

Complement multiplu

1. Indicatiile Biocalexului sunt:

a. Gangrena pulpara simpla;

b. Curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii, ce nu permit instrumentarea portiunii respective a canalului;

c. Persistenta pulpei vii pe canal;

d. Parodontite apicale acute;

e. Aplicarea in jumatatea apicala a canalului, mai ales in canalele largi, pentru evitarea reactiilor inflamatorii.

Raspuns- a,b  (pag 218)

2. Tehnica de condensare Mc Spadden e contraindicata in:

a. Canale cu multe ramificatii;

b. Canale curbe;

c. Canale inguste;

d. Canale foarte largi;

e. Canale cu delta apicala.

Raspuns- b,c  (pag 235)

3. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt:

a. Nu da leziuni termice ale parodontiului apical;

b. Densitate mare a obturatiei;

c. Faciliteaza dezobturarea usoara;

d. Consum mic de conuri de gutaperca;

e. Omogenitate deosebita a obturatiei.

Raspuns- b,c,d, e  (pag 228)

4. Introducerea pastelor de obturatie in canal se poate face cu:

a. Ace Miller;

b. Conuri de gutaperca;

c. Ace Lentullo;

d. Plugere prin pistonare;

e. Ace Neos-Hawes.

Raspuns- b,c,d  (pag 214)

5. Indicatiile obturatiei segmentare cu rumegus dentinar sunt:

a. Perforatii ale foramenului apical;

b. Canale curbe;

c. Canale inguste;

d. Foramen apical larg;

e. Delta apicala.

Raspuns- a,d  (pag 241)

6. Obturatia de canal cu Biocalex este indicata in:

a. Parodontita apicala acuta hiperemica;

b. Gangrena pulpara simpla;

c. Granulom simplu conjunctiv;

d. Granulom epitelial;

e. Dinti cu canale largi in treimea apicala.

Raspuns- b,c,d  (pag 218)

7. Avantajele finger-spreaderelor fata de hand-spreadere sunt:

a. Nu disloca gutaperca;

b. Permite indepartarea cu usurinta din canal;

c. Presiune laterala mare, dezvoltata in timpul condensarii gutapercii cu pericolul unei fracturi radiculare;

d. Confera operatorului o mare sensibilitate tactila;

e. Permite rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul propriului ax, in ambele sensuri.

Raspuns- a, b,d,e  (pag 223)

8. La obturarea canalului radicular cu acul Lentullo, acesta trebuie:

a. Sa fie usor indoit

b. Sa aiba spirale integre;

c. Sa nu fie ruginit;

d. Sa se verifice patrunderea acului in turatie in canal;

e. Sensul de rotatie pentru propulsarea pastei in canal, sa fie invers acelor de ceasornic.

Raspuns- b,c,  (pag 215)

9. Biocalexul folosit ca pansament endodontic are actiune benefica prin efectul:

a. Bactericid;

b. Bacteriostatic;

c. De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicale;

d. De stimulare a activitatii osteoclastelor;

e. De patrundere in ramificatiile canalelor radiculare.

Raspuns- a,c,e  (pag 217)

10. Utilizarea conurilor de titan in obturatia canalelor radiculare are urmatoarele avantaje:

a. Lipsa coroziunii;

b. Biocompatibilitate;

c. Nedeformabile;

d. Rigiditate inferioara conurilor de argint;

e. Toate acestea.

Raspuns- a,b  (pag 244)

11.Pentru realizarea unei obturatii de canal segmentare se poate folosi:

a. Amalgamul de argint;

b. Conuri metalice de argint;

c. Conuri metalice de titan;

d. Gutaperca;

e. Amalgamul de cupru.

Raspuns-a,b,c,d  (pag 238)

12. Caracteristicile obturatiei segmentare cu amalgam de argint:

a. Bine tolerate de tesuturile apicale;

b. Se resoarbe din canal;

c. Nu necesita ciment de sigilare;

d. Nu necesita canale cu sectiune circulara;

e. Nu asigura sigilare satisfacatoare.

Raspuns- a,c d  (pag 230)

13.Care din urmatoarele tehnici de obturatie de canal se realizeaza prin injectarea gutapercii ramolite prin incalzire:

a. Sistemul FibreFill;

b. Sistemul Ultrafil;

c. Condensarea verticala la cald;

d. Sistemul Obtura;

e. Tehnica McSpadden.

Raspuns- b,d  (pag 237)

14. Alegerea acului Lentullo se face dupa:

a. Volumul canalului;

b. Lungimea canalului;

c. Integritatea fizica a acului Lentullo;

d. Topografia dintilor;

e. Gradul de curbura al canalului.

Raspuns- a,c,d  (pag 215)

15. Caracteristicile dispozitivului de condensare laterala la cald Endotec:

a. Posibilitatea atasarii unui opritor ocluzal din silicon;

b. Calibrarea perfecta a incalzirii;

c. Incalzire in 5 minute cu mentinerea constanta a temperaturii de lucru cat timp e activat butonul de control;

d. Racire lenta prin deconectare;

e. Simplu si ergonomic.

Raspuns- a,b,e  (pag 229)

16. Caracteristicile compactorului original McSpadden:

a. Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si vertical de tija sa;

b. Propulseaza gutaperca cu 1 mm inainte si lateral de tija sa;

c. Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre varf;

d. Actioneaza ca un surub cu rasucire inversa;

e. Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu varful spre baza.

Raspuns- b,c,d  (pag 234)

17. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire, este necesara respectarea urmatoarelor reguli:

a. Trebuie evitata largirea excesiva a canalului;

b. Plasarea corecta a varfului canulei;

c. Injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect;

d. Injectarea gutapercii la consistenta adecvata;

e. Proba clinica a pluggerelor.

Raspuns- b,c,d,e  (pag 237)

18. In tehnica Endotec, evitarea obturatiei de canal cu depasire se face prin:

a. Prepararea unui stop ocluzal adecvat;

b. Evitarea largirii constrictiei apicale;

c. Prepararea unui stop apical adecvat;

d. Prepararea minima a canalului;

e. Control radiologic obligatoriu dupa prima manevra de condensare laterala conventionala la rece a conului master.

Raspuns- b,c,e  (pag 230)

19. Care sunt timpii operatori ai abturatiei de canal cu con de gutaperca calibrat

a. Individualizarea conului de gutaperca;

b. Proba clinico-radiologica a conului;

c. Toaleta finala a canalului prin irigatie;

d. Introducerea cimentului de sigilare in canal;

e. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul.

Raspuns- b,c,d  (pag 220)

20. Care sunt avantajele tehnicii McSpadden:

a. Foarte rapida;

b. Obturatie densa si omogena;

c. Nu e laborioasa;

d. Obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic;

e. Buna etanseizare apicala.

Raspuns- a,b,d,e  (pag 234)

Tema nr. 41. TRATAMENTUL PARODONTITELOR APICALE

ACUTE SI CRONICE

Bibliografie asociata

M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica,
Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2001

Complement multiplu

1.Cum se poate realiza drenajul intr-o parodontita apicala acuta exudativa:

a. Endodontic;

b. Parodontal;

c. Transsinusal;

d. Transmaxilar;

e. Combinat.

Raspuns- a,d,e  (pag. 253)

2. Intensitatea manifestarilor clinice in parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva obturatiei de canal cu depasire depinde de:

a. Starea parodontiului apical inaintea obturatiei de canal;

b. Interesarea canalului mandibular;

c. Interesarea sinusului maxilar;

d. Varsta pacientului;

e. Calitatea materialului de obturatie.

Raspuns- a,b,e  (pag. 251)

3. Tratamentul endodontic intr-o parodontita apicala acuta hiperemica generata de o pulpita acuta purulenta totala presupune:

a. Extirpare devitala;

b. Mese cu Cresophen;

c. Mese cu Walchoff;

d. Pasta cu antibiotice;

e. Extirpare vitala.

Raspuns- b,c,d,e  (pag. 249)

4. Drenajul endodontic in parodontita apicala acuta exudativa seroasa trebuie neaparat insotit de:

a. Imobilizarea dintelui;

b. Anestezie plexala;

c. Folosirea piesei contraunghi pentru a micsora vibratiile;

d. Confectionarea unei chei de stents;

e. Extractia dintelui.

Raspuns- a,d  (pag. 253)

5. Tratamentul general medicamentos intr-o parodontita apicala acuta exudativa seroasa presupune administrarea de:

a. Acid acetil salicilic 250 mg. de 3 ori pe zi;

b. Prednison 5 mg. de 4 ori pe zi;

c. Ampicilina 500 mg. de 4 ori pe zi;

d. Algocalmin 1 g de 2 ori pe zi;

e. Prisnite cu apa la temperatura camerei.

Raspuns- b,c,d  (pag. 253)

6. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente in faza submucoasa presupune:

a. Drenaj endodontic;

b. Drenaj transosos;

c. Incizia muco-periostala la nivelul abcesului,

d. Incizia mucoasei la nivelul abcesului;

e. Aplicarea lamei de dren pentru 24 de ore.

Raspuns- a,d,e  (pag. 254)

7. Tratamentul parodontitei apicale apicale acute arsenicale - forma grava presupune:

a. Se deschide complet camera pulpara;

b. Se indeparteaza complet pulpa coronara si radiculara;

c. Se aplica in canale mese imbibate in dimercaptopropanol;

d. Extractia dintelui si chiuretarea alveolei;

e. Aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice.

Raspuns- d,e  pag. 256)

8. Tratamentul parodontitei apicale acute arsenicale - forma usoara presupune:

a. Indepartarea completa a pulpei coronare si radiculare;

b. Tratamentul mecanic de canal;

c. Extractia dintelui;

d. Aplicarea de mese in alveola cu dimercaptopropanol pentru 24 de ore;

e. Aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice.

Raspuns- a,b  (pag. 256)

9. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutive depasirii apexului cu material de obturatie presupune:

a. Atitudine de expectativa;

b. Tratament antialgic si antiinflamator;

c. Prisnite cu apa rece;

d. Osteotomie transmaxilara;

e. Tratament cu antibiotice.

Raspuns- a,b,d  (pag. 256)

10. Schema de tratament in parodontiele apicale acute exudative purulente in stadiul endoosos presupune:

a. Drenaj endodontic asociat cu analgezice;

b. Incizie mucoperiostala;

c. Drenaj alveolar prin extractia dintelui;

d. Prisnite cu apa la temperatura camerei;

e. Infiltratii plexale cu novocaina.

Raspuns- a,c  (pag. 257 )

11. Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt urmatoarele:

a. Largirea insuficienta a apexului in timpul tratamentului de canal;

b. Iritarea chimica a parodontiului apical;

c. Inceperea tratamentului conservator imediat dupa stingerea procesului inflamator;

d. Incercarea tratamentului conservator in forme de parodontita ce nu beneficiaza de aceasta posibilitate terapeutica;

e. Utilizarea unor intensitati prea mici ale curentului electric in ionoforeza.

Raspuns- b,c,d  (pag. 258)

12. Tratamentul parodontitei apicale cronice cu secretie persistenta moderata presupune:

a. Lasarea deschisa a dintelui;

b. Obturarea provizorie a canalului cu pasta iodoformata;

c. Aplicare de mese cu antiseptic sub pansament ocluziv;

d. Obturarea provizorie a canalului cu pasta pe baza de hidroxid de calciu;

e. Drenaj prin fistula medicamentoasa.

Raspuns- b,c,d  (pag.259)

13. Schema de tratament a parodontitelor apicale cronice cu secretie abundenta cuprinde:

a. Drenaj endodontic si lasarea deschisa a dintelui;

b. Electrofulguratie diatermica;

c. Obturatia provizorie a canalului cu pasta pe baza de hidroxid de calciu;

d. Aplicarea de mese cu antiseptic sub pansament semiocluziv;

e. Crearea unei fistule medicamentoase.

Raspuns- a,c,e  (pag. 259)

14. Tratamentul parodontitelor apicale fistulizate presupune:

a. Tratament chemo-mecanic de canal;

b. Spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte - fistula;

c. Pansament semiocluziv cu antiseptice;

d. Chiuretajul apical;

e. Aplicarea de agenti fizici.

Raspuns- a,b,d  (pag. 260)

15. Schema de tratament in parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave presupune:

a. Extractia dintelui;

b. Tratament cu antiseptice;

c. Chiuretaj apical;

d. Rezectie apicala;

e. Asocierea agentilor fizici in tratamentul mecanic.

Raspuns- a,c,d  (pag.260)

16. Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu exceptia situatiilor clinice in care apar modificari determinate de:

a. Existenta unor fistule;

b. Largire minima a apexului in timpul tratamentului mecanic;

c. Persistenta secretiei pe canal;

d. Folosirea incorecta a agentilor chimici;

e. Folosirea unor intensitati mici ale curentului electric in ionoforeza.

Raspuns- a,c  pag. 258)

17. Crearea fistulei medicamentoase ca solutie de tratament in parodontitele apicale cronice cu persistenta secretiei pe canal se indica la:

a. Dinti frontali superiori;

b. Dinti frontali inferiori;

c. Premolari superiori;

d. Premolari inferiori;

e. Molari superiori.

Raspuns- a,c  pag. 259)

18. Tratamentul parodontitei apicale acute seroase exudative se face prin drenaj extern atunci cand drenajul endodontic nu se poate realiza datorita:

a. Fracturii radiculare;

b. Pivoti endododntici existenti in canal;

c. Ace rupte in canal;

d. Radacini drepte;

e. Mese ramase pe canal.

Raspuns- b,c  pag.253)

19. In prima faza a parodontitei apicale acute hiperemice postobturatie, tratamentul este :

a. Antialgic;

b. Antiinflamator;

c. Antibiotice;

d. Iradieri cu raze infarosii;

e. Anestezie tronculara periferica cu novocaina 1%.

Raspuns- a,b,d  (pag. 252)

20. Tehnica drenajului endodontic intr-o parodontita apicalaacuta seroasa presupune:

a. Anestezie plexala;

b. Imobilizarea dintelui;

c. Trepanarea la camerei pulpare la loculde electie;

d. Permeabilizarea canalelor;

e. Masurarea lungimii de lucru.

Raspuns- b,c,d  (pag.253)

1^*. Cand parodontita apicala acuta hipremica este consecutiva acutizarii unui proces cronic cu intinderi lezionale grave, tratamentul de electie este:

a. Tratamentul cu antiseptice;

b. Tratamentul local cu antibiotice;

c. Rezectie apicala;

d. Spalaturi endodontice cu apa;

e. Lasarea dintelui deschis.

Raspuns- c  (pag. 250)

In parodontitele apicale acute hiperemice postobturatie de canal, durerea este mai intensa daca:

a. Obturatia de canal a fost facuta cu rasina epoxidica;

b. Cantitatea de material de obturatie folosita, este mare;

c. Depasirea se produce la dintii frontali superiori;

d. Avem de-a face cu leziuni parodontale intinse;

e. Tramentul s-a efectuat la barbati.

Raspuns- b  (pag. 251)

3*. Extractia dintilor cu parodontita apicala acuta exudativa este indicata :

a. La dintii cu valoare functionala;

b. Sa se faca pe cat posibil la cald;

c. La pacienti tineri;

d. In cazurile in care nu se poateface tratament endodontic corect;

e. La dinti cuprocesele carioase situate distal.

Raspuns- d  pag. 254)

4*. In faza endoosoasa a parodontitei apicale acute exudative purulente tratamentul presupune:

a. Drenajul endodontic;

b. Tratament general cu antibiotice;

c: Drenaj endodontic asociat cu analgezice;

d. Administrarea de sedative;

e. Realizarea inciziei mucoasei.

Raspuns- c  (pag. 254)

5*.Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutiv inflamatiei pulpare presupune:

a. Drenajul endodontic;

b. Extirparea pulpei;

c. Spalaturi abundente cu solutii antiseptice;

d. Lasarea dintelui deschis pana la calmarea fenomenelor inflamatorii;

e. Tratament general cu analgezice.

Raspuns- b  pag. 255)

6*. In cazulparodontitei apicaleacute hiperemice consecutiva obturatiei de canal executata corect, fara depasire, calmarea durerii se face prin:

a. Dezobturarea canalului;

b. Spalaturi endocanaliculare cu anrtiseptice;

c. Administrarea de antialgice si antiinflamatoare;

d. Lasarea dintelui deschis pana la calmarea fenomenelor dureroase;

e. Tratament general cu antibiotice.

Raspuns- c  pag. 255)

7*.Crearea fistulei medicamentoase se face prin obturarea canalului cu:

a. Pasta Chlumsky;

b. Pasta Walchoff;

c. Pasta pe baza de hidroxid de calciu;

d. Septomixina;

e. Pulpomixina.

Raspuns- b  pag. 259)

8*. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu forme lezionale grave presupune:

a. Tratamentul de gangrena;

b. Spalaturi pe traiectul dinte- fistula;

c. Aplicarea de pansamente cu antiseptice;

d. Tratament chirurgical;

e. Obturarea provizorie a canalului cu pastape baza de hidroxid de calciu.

Raspuns- d  pag. 260)

9*. Cauterizarea chimica, instituita ca solutie terapeutica in parodontitele apicale cronice cu secretie persistenta pe canal, se face prin:

a. Aplicarea de mese cu solutie Walchoff;

b. Aplicarea de mese cu solutie tricrezolformalina;

c. Aplicarea de mese cu solutie acid tricloracetic;

d. Aplicarea de mese cu solutie Cresophene;

e. Aplicarea de mese cu Septomixina.

Raspuns- c  pag. 259)

10*. In cazul parodontitelor apicale cronice cu secretie persistenta pe canal nu se face:

a. Drenaj endodontic;

b. Spalaturi cu solutii anrtiseptice;

c. Obturarea provizorie a canalului cu pasta pe baza de hidroxid de calciu;

d. Tratament general cu antibiotice;

e. Extractia dintelui.

Raspuns- d  pag. 260)