ORGANIZAREA SI ATRIBUTIILE SPECIFICE SERVICIILOR PENTRU SITUATII DE URGENTA DIN ROMANIA

1.1. Serviciile profesioniste pentru situatii de urgenta

1.1.1. Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta

Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU) a fost infiintat in 15 decembrie 2004, conform H.G.R. 1490 din anul 2004, modificata si completata de H.G.R. 1514 din anul 2005, prin fuziunea Comandamentului Protectiei Civile si Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari ca unitate subordonata Ministerului Administratiei si Internelor.

Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, ca organ de specialitate din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, asigura coordonarea unitara si permanenta a activitatilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta

Inspectoratul General are in subordine serviciile de urgenta profesioniste, organizate ca inspectorate pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti, cu personalitate juridica.

In subordinea directa a Inspectoratului General mai functioneaza institutii de invatamant, de pregatire, de studii si cercetare stiintifica, de comunicatii si informatica, grupuri de prevenire si interventie, subunitati specializate, baze, ateliere si depozite de asigurare tehnica, logistica si de reparatii, Muzeul National al Pompierilor, alte structuri necesare indeplinirii atributiilor prevazute de lege.

Conducerea Inspectoratului General se exercita de catre:

o        inspectorul general, numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului administratiei si internelor, contrasemnata de ministrul delegat pentru administratia publica, acesta are calitatea de ordonator secundar de credite.

o        Prim-adjunctul inspectorului general care coordoneaza nemijlocit si Centrul Operational National.

o     Adjunctul inspectorului general care este seful inspectiei de prevenire.

In cadrul Inspectoratului General se constituie si functioneaza ca structuri specializate, pe domenii de competenta:

o        Centrul Operational National, care indeplineste permanent functiile de monitorizare, evaluare, instiintare, avertizare, prealarmare, alarmare, alertare, coordonare si conducere operationala, la nivel national, a situatiilor de urgenta;

o        inspectia de prevenire, care asigura indeplinirea functiilor de reglementare, avizare, indrumare, informare publica si control;

o        structura de management logistic, care organizeaza, controleaza si realizeaza masurile specifice de asigurare tehnico-materiala, de administrare a patrimoniului si de alta natura pentru indeplinirea atributiilor;

o        structura financiar-contabila, care asigura gestionarea fondurilor publice alocate, aferente Inspectoratului General;

Inspectoratul General are urmatoarele atributii principale:

a)       analizeaza, evalueaza si monitorizeaza tipurile de risc, efectueaza prognoze asupra evolutiei acestora in scopul identificarii starilor potential generatoare de situatii de urgenta, propunand totodata masuri pentru avertizarea populatiei si prevenirea agravarii situatiei;

b)      asigura coordonarea aplicarii unitare, pe intreg teritoriul tarii, a masurilor si actiunilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta;

c)       asigura informarea operativa a ministrului administratiei si internelor si a institutiilor interesate asupra starilor potential generatoare de situatii de urgenta sau producerii situatiilor de urgenta in teritoriu, printr-un sistem informational propriu;

d)      coordoneaza derularea programelor nationale de pregatire in domeniul apararii impotriva dezastrelor;

e)       coordoneaza activitatile de prevenire si de interventie desfasurate de serviciile publice comunitare profesioniste, precum si constituirea grupelor operative pentru coordonarea si sprijinul raspunsului in situatii de urgenta in zonele grav afectate;

f)        transmite si urmareste indeplinirea deciziilor Comitetului National;

g)       asigura informarea populatiei prin mass-media despre iminenta amenintarii ori producerea situatiilor de urgenta, precum si asupra masurilor intreprinse pentru limitarea sau inlaturarea efectelor acestora;

h)       asigura coordonarea tehnica si de specialitate a centrelor operationale si a centrelor operative si asigura mentinerea permanenta a fluxului informational cu acestea;

i)         coopereaza cu organismele de profil pe plan international, pe baza conventiilor la care statul roman este parte, si urmareste respectarea acestor conventii in domeniul situatiilor de urgenta;

j)        avizeaza si propune Comitetului National, spre aprobare, planurile de interventie, de cooperare sau de asistenta tehnica cu alte structuri ori organizatii internationale, in vederea imbunatatirii managementului situatiilor de urgenta;

k)      constituie si gestioneaza baza de date cu privire la situatiile de urgenta si pune la dispozitia institutiilor interesate datele si informatiile solicitate pentru solutionarea situatiilor de urgenta;

l)         avizeaza regulamentele privind gestionarea situatiilor de urgenta specifice tipurilor de risc, elaborate de comitetele ministeriale, si le prezinta spre aprobare;

m)     acorda asistenta tehnica de specialitate autoritatilor publice centrale si locale privind gestionarea situatiilor de urgenta;

n)       propune ministrului administratiei si internelor participarea cu forte si mijloace la inlaturarea efectelor situatiilor de urgenta in afara teritoriului tarii, potrivit tratatelor, acordurilor si intelegerilor internationale la care Romania este parte;

o)      coordoneaza planificarea resurselor necesare gestionarii situatiilor de urgenta la nivel national si elaboreaza proiectul planului de asigurare cu resurse umane, materiale si financiare pentru astfel de situatii;

p)      elaboreaza rapoarte si alte documente pentru informarea Comitetului National, primului-ministru, Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Presedintelui Romaniei si comisiilor de specialitate ale Parlamentului;

q)      coopereaza cu celelalte organe ale statului abilitate in managementul starii de urgenta, starii de asediu sau al altor stari exceptionale;

r)        functioneaza ca punct national de contact in relatiile cu organismele si organizatiile internationale guvernamentale si neguvernamentale cu responsabilitati in domeniul situatiilor de urgenta;

s)       functioneaza ca punct national de contact in relatiile cu organismele si organizatiile internationale guvernamentale si neguvernamentale cu responsabilitati in domeniul situatiilor de urgenta;

t)        informeaza Colegiul Ministerului Administratiei si Internelor asupra activitatii desfasurate;

u)       indeplineste orice alte atributii stabilite de Comitetul National sau de primul-ministru privind managementul situatiilor de urgenta si prin regulamentul propriu de organizare si functionare.

Privind protectia civila, exercita urmatoarele atributii

a)      identificarea si gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale si tehnologice de pe teritoriul Romaniei;

b)      culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea si analizarea datelor si informatiilor referitoare la protectia civila;

c)      informarea si pregatirea preventiva a populatiei cu privire la pericolele la care este expusa, masurile de autoprotectie ce trebuie indeplinite, mijloacele de protectie puse la dispozitie, obligatiile ce ii revin si modul de actiune pe timpul situatiei de urgenta;

d)      organizarea si asigurarea starii de operativitate si a capacitatii de interventie optime a serviciilor pentru situatii de urgenta si a celorlalte organisme specializate cu atributii in domeniu;

e)      instiintarea autoritatilor publice si alarmarea populatiei in situatiile de urgenta;

f)        protectia populatiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale si arhivistice, precum si a mediului impotriva efectelor dezastrelor si ale conflictelor armate;

g)      asigurarea conditiilor minime de supravietuire a populatiei in situatii de urgenta sau de conflict armat;

h)      organizarea si executarea interventiei operative pentru reducerea pierderilor de vieti omenesti, limitarea si inlaturarea efectelor situatiilor de urgenta civila si pentru reabilitarea utilitatilor publice afectate;

i)        limitarea si inlaturarea efectelor dezastrelor si a efectelor atacurilor din aer pe timpul conflictelor armate;

j)        asanarea si neutralizarea teritoriului de munitia ramasa neexplodata din timpul conflictelor militare;

k)      participarea la misiuni internationale specifice;

l)        constituirea rezervelor de resurse financiare si tehnico-materiale specifice in situatii de urgenta sau de conflict armat.

Centrul Operational National, organizeaza si asigura Secretariatul tehnic permanent al Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, se incadreaza cu personal specializat pe tipuri de riscuri, precum si cu specialisti in comunicatii, informatica si in alte domenii de activitate, conform cernitelor operative. Activitatea Centrului Operational se desfasoara permanent. Personalul executa serviciul in ture, pe schimburi sau cu program normal.

Centrul Operational are urmatoarele atributii principale:

o        desfasoara activitati de analiza, evaluare si sinteza referitoare la situatiile de urgenta;

o        asigura inregistrarea tipurilor de risc si a factorilor determinanti ai acestora si intocmeste situatia generala a riscurilor la nivel national;

o        monitorizeaza evolutia situatiilor de urgenta si informeaza operativ, cand este cazul, presedintele Comitetului National si celelalte organisme abilitate sa intreprinda masuri cu caracter preventiv ori de interventie;

o        elaboreaza conceptia generala privind planificarea, pregatirea, organizarea si desfasurarea actiunilor de raspuns, precum si conceptia specifica de actiune in situatii de urgenta, conform reglementarilor interne, emise in baza raspunderilor privind tipurile de risc gestionate si functiile de sprijin indeplinite;

o        face propuneri Comitetului National privind activitatea preventiva si de interventie in situatii de urgenta;

o        urmareste aplicarea prevederilor regulamentelor privind gestionarea situatiilor de urgenta si ale planurilor de interventie/cooperare specifice tipurilor de riscuri;

o        asigura transmiterea operativa a deciziilor, dispozitiilor si ordinelor si urmareste mentinerea legaturilor de comunicatii cu centrele operationale, centrele operative cu functionare permanenta, cu alte organisme implicate in gestionarea situatiilor de urgenta, precum si cu fortele proprii aflate in indeplinirea misiunilor;

o        centralizeaza, la nivel national si/sau zonal/regional, dupa caz, solicitarile privind necesarul de resurse pentru indeplinirea functiilor de sprijin, premergator si in timpul situatiilor de urgenta, si le inainteaza organismelor abilitate sa le solutioneze;

o        asigura transmiterea/retransmiterea mesajelor de atentionare, alarmare si avertizare primite de la institutiile specializate catre serviciile de urgenta din subordine si administratia publica, dupa caz;

o        gestioneaza, la nivel national, baza de date referitoare la situatiile de urgenta

Inspectoratul General, potrivit competentelor stabilite, executa si alte atributii operative, tehnice si administrative, in domeniile:

a)      analizei, evaluarii si sintezei referitoare la situatiile de urgenta;

b)      interventiei si asistentei umanitare nationale si internationale;

c)      medicinei de urgenta a dezastrelor, al asistentei religioase si psihologice;

d)      managementului organizatoric si planificarii resurselor;

e)      managementului logistic;

f)        formarii si pregatirii continue a personalului;

g)      strategiilor si tacticilor specifice;

h)      elaborarii si punerii in aplicare a planului national de evacuare;

i)        comunicatiilor si informaticii;

j)        integrarii europene si relatiilor internationale;

k)      activitatii de control a structurilor subordonate si a personalului acestora;

l)        activitatii juridice si de contencios;

m)    activitatii de protectie a muncii, privind tehnica securitatii interventiilor, cele de prevenire si stingere a incendiilor si de protectie a mediului;

n)      activitatii financiar-contabile;

o)      managementului resurselor umane;

p)      activitatii de secretariat si al documentelor clasificate;

q)      editarii publicatiilor si lucrarilor de specialitate, regulamentelor, instructiunilor si manualelor specifice;

r)       informarii si relatiilor publice

Personalul Inspectoratului General si al unitatilor si institutiilor subordonate acestuia trebuie sa indeplineasca cerintele de calificare potrivit standardelor de pregatire si ocupationale pentru profesiile respective si sa participe la programele specifice de formare profesionala continua, sunt incadrate cu ofiteri, maistri militari, subofiteri, militari angajati pe baza de contract si personal civil.

Ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor li se aplica prevederile <LLNK 11995 80 10 201 0 17>Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare .

Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta Judetene

Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta judetene, sunt persoane juridice in subordinea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, s-au constituit pe baza prevederilor Ordonantei de Urgenta nr. 88/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta, completata si modificata prin Legea nr. 363 din 7 iunie 2002, Ordonanta de Urgenta nr.25/2004 si ulterior prin Ordonanta de Urgenta nr. 191/2005, Ordonanta de Urgenta nr.21 din 15.04.2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta - art.14 si al Hotararii Guvernului nr.1492 din 09.09.2004 privind principiile de organizare, functionarea si atributiile serviciilor de urgenta profesioniste, in scopul managementului situatiilor de urgenta, pe tipuri de risc de pe teritoriul judetului[4].

Astfel incepand cu 15 decembrie 2004 s-au infiintat 41 inspectorate judetene si cel al municipiului Bucuresti.

Inspectoratul este condus de seful inspectoratului, numit in conditiile legii, la propunerea prefectului. Seful inspectoratului are calitatea de ordonator tertiar de credite. In exercitarea atributiilor sale seful inspectoratului emite ordine. Seful inspectoratului raspunde de aplicarea legii in domeniul de competenta si asigura executarea dispozitiilor organelor ierarhice, precum si a celor date de prefect in baza prevederilor art. 24 din Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului.

Seful inspectoratului este ajutat de un prim-adjunct si un adjunct, numiti prin ordin al inspectorului general

Toti cei trei care ocupa functiile de comanda, trebuie sa posede cunostinte tehnice, economice, juridice, psihologice, generale pe care trebiue sa le impleteasca cu actiunea, raspunderea, aptitudinile, decizia si ceilalti factori.

Organigramele si statele de organizare sunt elaborate de catre Inspectoratul General si se aproba de ministrul administratiei si internelor. Fiecare inspectorat are un regulament propriu.

Atributiile generale stabilite prin actele normative in vigoare, sunt:

Ø      organizeaza si desfasoara activitati de prevenire a situatiilor de urgenta in zonele de risc de pe teritoriul judetului;

Ø      participa la identificarea, inregistrarea si evaluarea tipurilor de risc si a factorilor determinanti ai acestora si intocmeste schema cu riscurile teritoriale din zona de competenta pe care o supune aprobarii prefectului judetului;

Ø      exercita coordonarea, indrumarea si controlul tehnic de specialitate a activitatilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta in zona de competenta;

Ø      acorda asistenta tehnica de specialitate comitetelor si centrelor operative locale privind gestionarea situatiilor de urgenta;

Ø      monitorizeaza, prin Centrul Operational Judetean, evolutia situatiilor de urgenta care pot afecta populatia, bunurile, valorile culturale si factorii de mediu din zona de competenta si informeaza operativ Inspectoratul General si prefectul judetului;

Ø      planifica, organizeaza si desfasoara pregatirea pentru raspuns in cadrul situatiilor de urgenta a subunitatilor de interventie din subordine;

Ø      elaboreaza si prezinta propuneri Comitetului judetean pentru situatii de urgenta si Inspectoratului General privind gestionarea si managementul situatiilor de urgenta;

Ø      urmareste aplicarea regulamentelor privind gestionarea situatiilor de urgenta si a planurilor de interventie si de cooperare specifice tipurilor de risc de pe teritoriul judetului;

Ø      asigura transmiterea operativa a deciziilor, dispozitiilor si ordinelor si urmareste mentinerea legaturilor de comunicatii intre centrul operational judetean si centrele operative implicate in gestionarea situatiilor de urgenta, precum si cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenta si dispeceratele proprii ale serviciilor si fortelor care intervin in acest scop;

Ø      centralizeaza solicitarile de resurse necesare pentru indeplinirea functiilor de sprijin pe timpul situatiilor de urgenta si le inainteaza organismelor si organelor abilitate;

Ø      gestioneaza baza de date referitoare la situatiile de urgenta in zona de competenta;

Ø      asigura informarea si pregatirea preventiva a populatiei cu privire la pericolele la care este expusa, masurile de autoprotectie ce trebuie indeplinite, mijloacele de protectie puse la dispozitie, obligatiile ce ii revin si modul de actiune pe timpul situatiei de urgenta;

Ø      asigura instiintarea autoritatilor publice si alarmarea populatiei in situatii de urgenta;

Ø      planifica si coordoneaza realizarea protectiei populatiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale si arhivistice, precum si a mediului impotriva efectelor dezastrelor si ale conflictelor armate;

Ø      participa la asigurarea conditiilor minime de supravietuire a populatiei in situatii de urgenta sau de conflict armat;

Ø      participa la limitarea si inlaturarea efectelor dezastrelor si a efectelor atacurilor din aer pe timpul conflictelor armate;

Ø      executa asanarea si neutralizarea teritoriului de munitia ramasa neexplodata din timpul conflictelor militare;

Ø      asigura planificarea si mobilizarea resurselor proprii la instituirea masurilor exceptionale prevazute de lege, precum si la declararea starilor de mobilizare si razboi;

Ø      analizeaza si evalueaza riscurile produse in zona de competenta sau iminenta producerii acestora si prezinta propuneri prefectului si comitetului judetean pentru situatii de urgenta privind instituirea starii de alerta;

Ø      prezinta propuneri catre comitetul judetean pentru situatii de urgenta privind desemnarea comandantului actiunii pentru coordonarea unitara la locul producerii evenimentului exceptional a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie.

Activitatea de interventie, desfasurata de Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta Judetene, reprezinta o componenta principala a sistemului integrat de masuri tehnice si organizatorice, planificate si realizate potrivit legii, pentru raspunsul oportun si calificat in situatii de urgenta.

Managementul situatiilor de urgenta se realizeaza prin:

a.      masuri de prevenire si de pregatire pentru interventii;

b.      masuri operative urgente de interventie dupa declansarea fenomenelor periculoase cu urmari grave;

c.       masuri de interventie ulterioara pentru recuperare si reabilitare.

La nivel judetean, Centrul operational, elaboreaza conceptia specifica privind planificarea, pregatirea, organizarea si desfasurarea actiunilor de raspuns in situatii de urgenta, la localitati, obiective, institutii publice, constructii cu aglomerari de persoane si operatori economici sursa de risc din zona de competenta, indeplineste permanent functiile de monitorizare, evaluare, instiintare, avertizare, prealarmare, alertare si coordonare tehnica operationala a interventiilor pentru gestionarea situatiilor de urgenta. In raport cu natura riscurilor si cu frecventa lor de manifestare, precum si cu datele geografice si demografice, centrul operational se incadreaza cu un numar de personal cuprins intre 25 si 60 de specialisti in domeniu. Centrul operational al inspectoratului se dimensioneaza potrivit necesitatilor operative si volumului sarcinilor de indeplinit, avandu-se in vedere dispozitiile legale in vigoare privind principiile de organizare, functionarea si atributiile serviciilor de urgenta profesioniste. Centrul operational din cadrul Inspectoratului judetean pentru situatii de urgenta organizeaza si asigura secretariatul tehnic permanent al comitetului judetean pentru situatii de urgenta.

Structura organizatorica si dotarea serviciilor profesioniste pentru situatii de urgenta, constituite conform legii ca inspectorate, judetene al municipiului Bucuresti, pentru situatii de urgenta, se realizeaza pe baza criteriilor de performanta referitoare la marimea si particularitatile zonelor de competenta, categoriile si tipurile de riscuri potentiale, amplasarea, dimensionarea, capacitatea si operabilitatea structurilor si a subunitatilor acestora.

Dimensionarea structurilor serviciilor de urgenta profesioniste se face pe baza urmatoarelor criterii generale:

a)      tipurile de riscuri identificate in profil teritorial;

b)      principalele caracteristici fizico-geografice ale unitatilor administrativ-teritoriale;

c)      numarul, marimea localitatilor, modul de amplasare in teritoriu si numarul de locuitori al acestora;

d)      starea cailor de comunicatii rutiere si gradul de practicabilitate al acestora;

e)      existenta si posibilitatile de acces la sursele de alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor;

f)       numarul, marimea, vulnerabilitatea si importanta obiectivelor economico-sociale si a institutiilor publice;

g)      densitatea, marimea si comportarea la foc sau la alte riscuri a constructiilor; numarul, marimea si complexitatea lucrarilor de investitii, precum si incadrarea acestora in categoriile de obiective supuse avizarii sau autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor si protectia civila;

h)      volumul lucrarilor ingineresti speciale ce se executa pe linie de protectie civila;

i)        numarul, categoriile si capacitatea operationala a serviciilor voluntare si private pentru situatii de urgenta din zona de competenta;

j)        numarul si categoriile de persoane ce necesita a fi pregatite privind managementul situatiilor de urgenta;

k)     specificul interventiilor;

l)        necesitatea existentei rezervelor pentru interventii in situatii de urgenta;

m)    numarul, capacitatea si dispunerea adaposturilor de protectie civila;

n)      concluziile reiesite din Planul de analiza si acoperire a riscurilor.

Ierarhizarea structurilor de interventie din organica inspectoratelor judetene,al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta este urmatoarea:

a)      grupul de interventie este unitatea care primeste ca zona de responsabilitate o portiune din zona de competenta a inspectoratului si are in subordine 3-4 subunitati de valoare detasament special, detasament si/sau sectie/statie/pichet;

b)      detasamentul special are in compunere un numar variabil de echipaje de interventie si alte structuri specializate. Se constituie, de regula, la obiective de importanta deosebita sau pentru indeplinirea unor misiuni de complexitate sporita, in conditii de risc ridicat;

c)      detasamentul are in subordine 7-8 echipaje de interventie;

d)      sectia de pompieri, de protectie civila sau mixta are in organica 5-6 echipaje de interventie;

e)      statia de interventie are in subordine 3-4 echipaje de interventie;

f)       pichetul are in subordine 1-2 echipaje de interventie;

g)      echipajul/echipa de interventie specific/specifica fiecarei/fiecarui autospeciale/utilaj reprezinta modulul de baza al subunitatii. Acesta/aceasta se constituie in baza instructiunilor tehnice de exploatare ale autospecialelor/utilajului.

Pentru fiecare subunitate (detasament special, detasament, sectie, statie, pichet) se stabileste un raion de interventie sau un obiectiv de importanta deosebita. In functie de specificul detasamentului special, acesta poate sa indeplineasca atributii in toata zona de responsabilitate/competenta sau in afara acesteia, fara a i se stabili un raion de interventie/obiectiv dat in responsabilitate. Echipajele/echipele de interventie indeplinesc atributii, de regula, in cadrul raioanelor de interventie/zonelor de competenta, in sectoare sau puncte de lucru.

La amplasarea in teritoriu a subunitatilor specializate se tine seama de urmatoarele criterii operationale:

a) timpul de alertare 1-3 minute, in functie de anotimp, in timpul zilei sau noaptea;

b) timpul de raspuns in obiectivele si localitatile in care sunt dislocate subunitatile:

b1) in obiectivele publice de importanta deosebita si cu risc ridicat - intre 5 si 15 minute;

b2) in localitatile de dislocare - intre 5 si 25 de minute;

b3) in localitatile din raionul de interventie - intre 15 si 35 de minute;

c) raza medie a raionului de interventie - intre 15 si 30 de kilometri;

d) viteza medie de deplasare a autospecialelor - 60 km/ora.

Criteriile operationale prevazute se coreleaza cu cel al complementaritatii, dat de existenta in raionul de interventie a serviciilor publice si/sau private pentru situatii de urgenta, cu care se coopereaza. In aplicarea criteriului complementaritatii se au in vedere: numarul si capacitatea operationala a serviciilor publice si/sau private pentru situatii de urgenta; starea de intretinere si exploatare a tehnicii de interventie din dotarea serviciilor publice si/sau private pentru situatii de urgenta; modul de incadrare cu personal si specificul programului de lucru al acestuia; timpii operativi de alertare si raspuns in sectoarele de competenta ale serviciilor respective.

Dotarea inspectoratelor judetene,al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta si a celorlalte structuri din subordinea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta se face tinandu-se seama de urmatoarele cerinte:

a)      acoperirea riscurilor din zonele de competenta din punct de vedere preventiv si operational, avandu-se in vedere concluziile reiesite din Planul de analiza si acoperire a riscurilor;

b)      corelarea cu specificul atributiilor stabilite prin lege si posibilitatea extinderii sferei de activitate din domeniul situatiilor de urgenta;

c)      executarea oportuna a misiunilor, operatiunilor si actiunilor specifice;

d)      participarea la operatiuni de interventie specifice, la nivel national si/sau in afara Romaniei, la solicitare sau conform acordurilor la care Romania este parte;

e)      interoperabilitatea cu celelalte structuri destinate apararii vietii, bunurilor si protectiei mediului, din zonele de competenta vecine sau din afara spatiului national ori din zonele de frontiera limitrofe;

f)       adaptabilitatea din punctul de vedere al organizarii si desfasurarii actiunilor de interventie;

g)      asigurarea acoperirii din punctul de vedere al comunicatiilor si informaticii a zonelor de competenta;

h)      asigurarea necesarului de mijloace pentru formarea si pregatirea continua/specializarea personalului;

i)        asigurarea modernizarii mijloacelor de interventie si protectie in raport cu evolutia acestora la nivel european si mondial;

j)        exploatarea eficienta a mijloacelor destinate indeplinirii atributiilor specifice;

k)     optimizarea raportului dintre dotarea si posibilitatile de actiune ale mijloacelor tehnice si numarul personalului de deservire;

l)        efectuarea operatiunilor si lucrarilor de verificare, intretinere, reparatii sau de conservare din competenta;

m)    asigurarea conditiilor adecvate de adapostire si depozitare a mijloacelor;

n)      prestarea de calitate a serviciilor specializate.

Dotarea subunitatilor cu mijloace de interventie se face avandu-se in vedere ca o autospeciala pentru lucrul cu apa si spuma sa revina, de regula, la 10.000-12.000 de locuitori din raionul de interventie, iar la nivelul fiecarei subunitati sa existe cel putin cate o autospeciala avand dotarea necesara pentru executarea operatiunilor de descarcerare si a cercetarii de specialitate.

In cazul in care in unele portiuni ale raionului de interventie al subunitatii nu sunt organizate servicii publice private sau voluntare pentru situatii de urgenta care dispun de autospeciale de interventie, la dotarea acestora se va avea in vedere ca o autospeciala pentru lucrul cu apa si spuma sa revina la 4.500-5.000 de locuitori.

Pentru nevoi de decontaminare chimica si radioactiva, la nivelul fiecarui inspectorat judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta se asigura incadrarea cu personal specializat si dotarea cu 1-2 autospeciale de decontaminare a personalului si 1-2 autospeciale de decontaminare a terenului, tehnicii si instalatiilor.

1.2 Serviciile voluntare pentru situatii de urgenta

Serviciile de urgenta voluntare se constituie ca servicii publice descentralizate in subordinea consiliilor locale ale municipiilor, oraselor si comunelor

Serviciul voluntar isi indeplineste atributiile, in conditiile legii, intr-un sector de competenta stabilit cu acordul inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean/al municipiului Bucuresti.

Teritoriul fiecarui sector de competenta (unitatea administrativ-teritoriala pe a carei raza serviciul voluntar isi indeplineste atributiile legale) trebuie sa fie acoperit, din punct de vedere al interventiei, in timpul de raspuns stabilit, cu cel putin o autospeciala de interventie.

Pana la asigurarea dotarii la nivelul prevazut de reglementarile in vigoare, consiliile locale incheie in mod obligatoriu contracte sau conventii de interventie cu consiliile locale limitrofe care au constituite servicii voluntare dotate cu autospeciale de interventie.

Constituirea, dimensionarea si dotarea structurilor serviciilor voluntare se fac pe baza urmatoarelor criterii:

a) suprafata sectorului de competenta;

b) numarul de locuitori din sectorul de competenta;

c) clasificarea localitatilor din punct de vedere al riscurilor;

d) tipurile de riscuri identificate in profil teritorial;

   e) masurile stabilite in Planul de analiza si acoperire a riscurilor;

f) caile de comunicatii rutiere si gradul de practicabilitate al acestora;

g) sursele de alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor.

Serviciul voluntar este condus de un sef, profesionist in domeniu, si are in structura un compartiment sau specialisti pentru prevenire, una sau mai multe formatii de interventie, salvare si prim ajutor, dupa caz ateliere de reparatii si intretinere.

Compartimentul/specialistii pentru prevenire are/au ca principala atributie prevenirea riscurilor producerii unor situatii de urgenta, prin activitati de indrumare si control.

Formatia de interventie este o structura specializata, constituita in vederea limitarii si inlaturarii urmarilor situatiilor de urgenta, are in compunere minimum un echipaj/o grupa de interventie si 2-4 echipe specializate.

La amplasarea in teritoriu a formatiilor de interventie se tine seama de urmatoarele criterii operationale:

a)      timpul mediu de alertare: 5-10 minute, in functie de anotimp si de ora din zi sau din  

noapte la care s-a produs situatia de urgenta;

b)      timpul de raspuns;

c)      raza medie a sectorului de competenta: 5-10 km;

d)      viteza medie de deplasare a autospecialelor de interventie: 50 km/h.

Timpul maxim de raspuns:

a)      la obiectivele care prezinta risc ridicat: 10 minute;

b)      in cel mai indepartat punct din sectorul de competenta stabilit: 30 de minute;

c)      in celelalte localitati cu care s-au incheiat contracte sau conventii de interventie: 45 de minute.

Serviciile voluntare se clasifica in functie de numarul de locuitori, precum si de numarul si de dotarea echipajelor/grupelor de interventie cu autospeciale sau cu alte mijloace de interventie, astfel:

a)      serviciu de categoria I - avand numai compartiment sau specialisti de prevenire si/sau echipe specializate de interventie, indiferent de numarul de locuitori;

b)      serviciu de categoria a II-a - avand numai echipaje/grupe de interventie care incadreaza autospeciale si/sau utilaje mobile de interventie, altele decat cele pentru lucrul cu apa si spuma, in functie de riscul existent, indiferent de numarul de locuitori;

c)      serviciu de categoria a III-a - avand cel putin un echipaj/o grupa de interventie la motopompa sau la alt utilaj mobil pentru lucrul cu apa si spuma, in localitatile cu maximum 500 de locuitori;

d)      serviciu de categoria a IV-a - avand un echipaj/o grupa de interventie la o autospeciala pentru lucrul cu apa si spuma, in localitatile cu o populatie cuprinsa intre 501-10.000 de locuitori;

e)      serviciu de categoria a V-a - avand doua sau mai multe echipaje/grupe de interventie la doua sau mai multe autospeciale pentru lucrul cu apa si spuma, in localitatile cu peste 10.000 de locuitori

Serviciul voluntar se incadreaza cu personal angajat si/sau cu personal voluntar care trebuie sa corespunda cerintelor de pregatire fizica si psihica si sa aiba aptitudinile necesare in vederea indeplinirii atributiilor. In serviciul voluntar, functiile de sef serviciu si conducator autospeciale/mecanic de motopompa se incadreaza in mod obligatoriu cu personal angajat. La incadrare si anual personalul serviciului voluntar este supus controlului medical, in conditiile legii.

Personalul angajat trebuie sa aiba calificarea si atestarea necesare, conform reglementarilor in vigoare

Prin voluntariat se intelege activitatea de interes public desfasurata benevol de persoane fizice in serviciile publice de urgenta voluntare, in cadrul unor raporturi juridice, altele decat raportul juridic de munca

Beneficiar al voluntariatului este comunitatea in folosul careia se desfasoara activitatea de voluntariat, reprezentata de consiliul local care a constituit, potrivit legii, serviciul public voluntar pentru situatii de urgenta.

Consiliul local in subordinea caruia functioneaza serviciul de urgenta voluntar incheie contract de voluntariat cu fiecare persoana selectionata, in conditiile prezentului statut.

Pentru realizarea si mentinerea unei capacitati de raspuns optime, dotarea serviciului voluntar trebuie sa asigure:

a)      acoperirea riscurilor potentiale din sectorul de competenta, atat din punct de vedere preventiv, cat si din punct de vedere operational;

b)      executarea oportuna a misiunilor si operatiunilor specifice;

c)      corelarea performantelor tehnice ale mijloacelor de interventie cu specificul si gradul de dificultate ale situatiei de urgenta, in vederea exploatarii cu eficienta maxima a acestora;

d)      crearea conditiilor necesare pentru pregatirea si antrenamentul personalului.

Sediile si utilitatile necesare serviciilor voluntare, precum si spatiile adecvate pentru pregatirea de specialitate a personalului, gararea, adapostirea si intretinerea mijloacelor tehnice, depozitarea materialelor sunt puse la dispozitie de consiliile locale, in conditiile legii.

Spatiile prevazute sunt dotate cu telefon si mijloace de alarmare si alertare, instalatii utilitare, mijloace de pregatire, cu materiale de birotica si de acordare a primului ajutor medical.

In functie de necesitati, dotarea se completeaza cu alte categorii de bunuri materiale utile indeplinirii atributiilor serviciului.

Personalul serviciilor voluntare se antreneaza, dupa caz:

a)      in poligoanele de antrenament proprii, dotate cu aparate, utilaje, aparatura si echipamente specifice interventiei in situatii de urgenta, inclusiv pentru concursurile profesionale;

b)      in poligoanele de antrenament ale inspectoratelor pentru situatii de urgenta judetene/al municipiului Bucuresti sau ale serviciilor private, in baza unor protocoale.

Intretinerea si repararea autospecialelor si utilajelor serviciilor voluntare se fac, dupa caz, in ateliere proprii dotate cu utilaje si scule adecvate lucrarilor executate sau de catre alte persoane fizice ori juridice atestate, conform legii, pentru activitatile respective.

Structuri neguvernamentale

Asistarea populatiei aflate in primejdie, in caz de dezastre naturale sau tehnologice este o activitate umanitara in care sunt implicate numeroase organizatii neguvernamentale. La nivel national, in Romania actioneaza un sistem complex de organizatii neguvernamentale, care recunosc necesitatea coordonarii eforturilor lor in domeniul managementului dezastrelor.

Societatea Nationala de Cruce Rosie s-a infiintat in Romania la 11 iunie 1876, iar din anul 1919 este afiliata la Federatia Internationala a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie.

Societatea Nationala de Cruce Rosie din Romania are ca misiune fundamentala prevenirea si alinarea, in mod impartial a suferintei umane fara nici o discriminare de nationalitate, rasa, sex, religie, varsta, apartenenta militara, sociala sau politica.

Amploarea si frecventa dezastrelor din ultimele decenii au condus la elaborarea Programului Crucii Rosii Romane privind prevenirea dezastrelor, interventia operativa in caz de urgenta si limitarea efectelor acestora asupra populatiei.

Asociatiile de Alpinism, Salvamont si Salvamar, sunt organizate in mod deosebit in zonele muntoase sau de litoral si participa la actiunile de cautare-salvare in caz de dezastre.

Asociatiile de radioamatori au fost folosite atat la exercitii cat si la unele actiuni reale de interventii in zonele mai putin dezvoltate.

Asociatiile chinologice din BUCURESTI, CRAIOVA, PLOIESTI, SIBIU si CLUJ - NAPOCA au conducatori si caini foarte bine pregatiti pentru operatiuni de cautare-salvare, care au participat la misiuni si concursuri in strainatate.

Asociatiile si fundatiile medicale au o retea diversificata de laboratoare chimice, toxicologice, personalul este foarte bine pregatit, mijloacele, aparatura si chiar tehnica de interventie medicala sunt moderne (SMURD Targu-Mures) si se constituie ca puncte de contact pentru unele organizatii similare din strainatate (Medicii fara Frontiere, Farmacistii fara Frontiere, CARITAS INTERNATIONAL, etc.).

Asociatiile ecologice au o dotare si pregatire buna si actioneaza in mod deosebit pentru prevenirea si combaterea poluarilor accidentale. Unele dintre acestea au fost folosite la realizarea unor programe educationale (BAIA MARE ), la controlul preventiv al unor factori de mediu (BUCURESTI) sau la actiuni de cooperare internationala in domeniul managementului dezastrelor.

Asociatiile si fundatiile de caritate au fost angrenate in sprijinirea populatiei sinistrate in cazul inundatiilor din ultimii ani, precum si pentru amenajarea unor tabere de sinistrati pentru populatia evacuata din zonele afectate de dezastre.

Biserica Ortodoxa Romana, Biserica Catolica si celelalte asezaminte bisericesti au contribuit sub coordonarea Patriarhiei Romane sau in mod independent la actiuni filantropice si de asistenta religioasa a populatiei in caz de dezastre. De asemenea, organizatii religioase neguvernamentale cu sprijin extern au participat la actiuni filantropice. Un sprijin consistent s-a primit de la Consiliul Ecumenic Mondial pe linia managementului dezastrelor.

Federatia Pompierilor Civili din Romania este un organism bine dezvoltat, mai ales in zone cu traditie din Ardeal si Banat si a contribuit la prevenirea si combaterea incendiilor la fondul forestier din anul 2000.

Asociatii bio-speologice, mai ales din judetele ARAD si BIHOR au participat in comun cu protectia civila la salvarea unor vieti omenesti pe timpul inundatiilor sau inzapezirilor.

Asociatii si fundatii din Romania, cu contacte sau sprijin din partea retelelor internationale ale unor organizatii neguvernamentale din strainatate precum: Agentia Tehnica de Salvare (THW) din Landul Renania de Nord Westfalia (Germania), Asociatia Cavalerilor de Malta, Asociatia de Ambulanta a Sfantului Ioan, Asociatia Lucratorilor Samariteni.