PRINCIPALELE SIMPTOME CARDIOVASCULARE

Durerea precordiala

Durerea de origine cardiaca

Cardiopatia ischemica dureroasa este forma clinica a cardiopatiei ischemice cronice care se manifesta prin crize dureroase cu particularitati specifice.

In aceasta categorie sunt cuprinse :

a)     angorul pectoral (angina de piept);

b)    angina instabila

angor de "novo", prima criza de anginoasa prezentata de un bolnav si care are evolutie imprevizibila;

angorul "agravant" - crizele anginoase care apar la eforturi din ce in ce mai mici, la un bolnav cunoscut coronarian;

angorul "de repaus" - crizele anginoase apar in afara oricarui efort, uneori noaptea.

c)     Infarctul miocardic acut

Aritmiile, blocurile intraventriulare si atrioventriculare, insuficienta cardiaca sunt formele clinice ale suferintei cardiace cronice secundara reducerii debitului sanguin coronarian (cardiopatie ischemica cronica nedureroasa). Miocardul este vascularizat prin cele doua artere coronare, emergente din aorta si se situeaza alaturi de rinichi si de creier printre organele cele mai irigate din organism.

Boala cea mai frecventa a arterelor coronare este arteroscleroza.

Angina pectorala

Cardiopatia ischemica dureroasa sau angina pectorala este cea mai frecventa forma de manifestare a cardiopatiei ischemice prin leziuni aterosclerotice ale arterelor coronare.

Rareori durerea anginoasa  poate sa apara si in alte conditii decat cardiopatia ischemica: anemia severa, tulburarile rapide de ritm, hipertiroidiile, stenoza sau insuficienta aortica, coronaritele din colagenoze sau sifilis sa.

Simptomele specifice sunt durerea retrosternala care apare la efort, iradiaza in bratul stang, la baza gatului, cedeaza la repaus si la administrarea sublinguala de Nitroglicerina. Uneori criza dureroasa apare si in repaus (angor de repaus).

In general, crizele anginoase sunt precipitate de efortul fizic (mersul repede, alergarea dupa vehicule), frigul, pranzurile abundente, emotiile, surmenajul, constipatia, excesul de alcool, tutun, cafea, anumite medicamente (tiroida, efedrina sa).

Angina pectorala intricata

Stimuli provenind din alte organe (esofag, vezica biliara, spondiloza vertebrala) se pot insuma cu cei veniti de la cord (angorul intricat). Traseul EKG intre crize poate arata modificari de cardiopatie ischemica sau poate fi normal, in acest caz fiind utila proba la efort.

Angina pectorala instabila

Apare in leziuni coronariene severe, peste 75% din lumenul vascular. Durerea precodiala are caracter prelungit, isi modifica caracterul sau pragul dureros, apare in repaus, este instalata recent si se insotseste de modificari EKG si de cresterea CPK, enzima care semanleaza suferinta ischemica miocardica acuta. Poate evolua, in afara tratamentului energic, spre infarct acut de miocard

Infarctul acut de miocard

Reprezinta necroza miocardului datorita unei obsrtuctii coronariene produsa prin:

a)     tromboza primara dezvoltata pe o placa arterosclerotica;

b)    hemoragii ale intimei, cu ruptura acesteia si tromboza secundara;

c)     hemoragie in peretele vascular, urmat de formarea unui hematom intraluminal si  ocluzia vasului.

Cauza cea mai frecventa este arteroscleroza coronariana, foarte rar apare in coronarite infectioase sau colagenoze, embolii, soc, sau dupa hemoragii cu anemii extreme.

Simptomul caracteristic este durerea intensa socanta retrosternala cu iradiere in brat, care nu cedeaza la repaus si la nitroglicerina, are caracter prelungit si etse insotita de paloare, transpiratii reci, uneori si de simptome ale complicatiilor infarctului : edemul pulmonar acut, tulburarile de ritm si de conducere, embolia in circulatia sistemica, socul cardiogen, moartea subita.

Diagnosticul este electrocardiografic, completat cu date biologice: cresterea in ordinea aparitiei a Troponinei, CPK izoenzima Mb, TGO, LDH, PCR, fibrinogenului, leococitoza.

Alte cauze de durere retrosternala

Pericardita

Periocardita determina o durere intensa retrosternala, agravata de miscare, schimbarea pozitiei, tuse, inspir profund determinata de inflaatia seroasei pericardice, cu sau fara exudat. Este o durere extrem de severa.

Disectia de aorta sau anevrismul disecant al aortei are ca semn dominant durerea foarte intensa cu iradiere pe intreg traiectul aortei.

Anevrismele aortei toracice produc tulburari prin compresiunea organelor vecine. Complicatiile de regula fatale sunt ruptura si emboliile in marea circulatie.

Anevrismele aortei abdominale produc durere in lombe si abdomen cu prezenta unei tumori pulsatile.

Alte cauze

Uneori durerea retrosternala este determinata de prolapsul de valva mitrala, boli esofagiene, embolismul pulmonar, hipertensiunea pulmonara, pneumotorax, mediastinite, disectie de aorta sau anevrism deaorta.

Palpitatiile

Palpitatiile sunt percepute ca batai cu debit crescut, puternice, sau senzatie de puls lent sau accelerat, sau neregulat. Bataile cardiace normale sunt percepute ca palpitatii, sau constientizarea batailor cardiace, apare la pacientii anxiosi , excitati, in timpul exercitiului, sau in pozitia culcata pe partea dreapta. Cele mai frecvente palpitatii sunt tulburarile de ritm sau tahicardiile paroxistice.

Extrasistolele sau bataile premature: sunt percepute ca pauze deoarece bataia prematura este urmata de o pauza inaintea bataii cardiace urmatoare, care de obicei este mai puternica deoarece timpul de umplere diastolic este mai lung. Pot produce anxietate.

Tahicardiile paroxistice incep brusc si se termina brusc, cu rarirea frecventei inainte de sistarea accesului da tahicardie. Fibrilatia atriala paroxistica este perceputa ca un ritm total neregulat, in timp ce alte tahicardii ventriculare sau supraventriculare sunt de regula regulate. Tahicardiile paroxistice, daca sunt rapide, pot fi acompaniate de sincopa, pre-sincopa, diepnee sau durere precordiala. Pot produce sincopala instlare si poliurie in momentul reluarii ritmului normal.

Bradicardiile

Sunt percepute ca ritm lent cu batai puternice, regulate. De obicei bradicardiile nu sunt percepute ca palpitatii. Apar in boli ale nodului sinusal, disociatii A-V, blocuri A-V, ritmuri ventriculare de substitutie, supradozaj cu betablocante, hipotiroidism, sa. Pot fi caza de pierdere a cunostintei.

Sincopa

Cele mai frecvente sunt sincopele vago-vagale, acestea nu au de regula substrat patologic. Sincopele vago-vagale sunt reflexe. Sunt precedate de un prodrom care este constituit din stare generala alterata, greturi, fosfene. Apare vasodilatatie periferica si bradicardie. Pacientul isi revine in cateva secunde.

Sincopa de cauza cardiovasculara este brusca si scurta. Varianta clasica este atacul Adams-Stockes datorat dereglarilor de ritm cardiac: bradicardie extrema cu scaderea frecventei cardiace sub 20/min de regula cu bloc A-V complet sau de tulburari paroxistice de ritm. Pacientul cade brusc este palid si inconstient. Pulsul este de regula lent sau absent

Oboseala

Se asociaza de regula cu insuficienta cardiaca, aritmii cardiace persitente sau boala cardiaca cianogena. Se datoreaza unei circulatii cerebrale deficitare, cu hipoperfuzie si hipo-oxigenare periferica. Daca nu este determinata de o bolaa cardiaca severa atuncio poate fi determinata de o infectie activa: endocardita. Oricum estre un simptom frecvent in multe suferinte organice sau functionale si nespecific.

Poate fi determinata de anumite medicamente prescrise pentru HTA sau cardiopatie ischemica, in special betablocantele.

Dispneea

Dispneea este definita ca jena in respiratie, sau lipsa de aer. Apare si la subietii sanatosi in timpul efortului fizic.

Dispneea de cauza cardiaca

Dispneea de origine cardiaca este clasificata de New York Heart Association (NYHA) in urmatoarele clase functionale in functie de toleranta la efort:

Ø     Gradul 1 -Fara dispnee

Ø     Gradul 2 -Dispnee la eforturi mediu

Ø     Gradul 3 -Dispnee la efort mare

Ø     Gradul 4 -Dispnee in repaus

Dispneea este determinata de insuficienta ventriculara stanga si de cresterea presiunii in capilarul pulmonar, ceea ce duce la cresterea efortului respirator cu edem interstitial si in final alveolar.

O forma particulara de dispnee de efort este dispneea vesperala, minima dimineata, care se accentueaza-se spre seara, datorita supra solicitarii in timpul zilei cu epuiozarea functionala a VS a carui functie este compromisa.

Ortopneea

Ortopneea este dispneea care apare cand pacientul este culcat, de regula in cursul noptii. Apare prin expansiunea volumului circulator si redistribuirea sangelui cu cresterea volumului pulmonar central. Distenia abdominala contribuie prin restrictie la accentuarea dispneei. De regula acesti pacienti dorm cu mai multe perne sub cap.

Dispneea paroxistica nocturna

Apare prin acumularea de lichid in plaman, produce exudat alveolar cu edem pulmonar acut si trezeste pacientul din somn cu lipsa acuta de aer. Mecanismul este similar cu cel din ortopneea de cauza insuficientei ventriculare stangi. Acest episod acut poate fi confundat cu o criza de astm bronsic: asa-zisul astm cardiac - pacientul prezinta "wheezing" datorita edemului endoteliului bronsic, tuse cu sputa aerata rozata hemoptoica in exudatia alveolara din demul pulmonar acut. Extremitatile sunt reci si cianotice. Initial aceste episoade dispar spontan prin ridicarea in pozitie sezanda dar se pot repeta in cursul noptii.

Respiratia Cheine Stokes

Apare in insuficienta cardiaca severa, si reprezinta hiperventilatie progresiva  care alterneaya cu perioade de apnee. Poate sa apara la pacientii varstnici si fara boala cardiaca severa. Este determinata de depresia centrului respirator, partial datorata timpului prelungit al circulatiei cerebrale cu hipoxie sau bolilor cerebro-vasculare.

Insuficienta cardiaca

Insuficienta cardiaca stanga reprezinta insuficienta pompei ventriculului stang, avand drept cauza cardiopatia ischemica nedureroasa sau dureroasa, inclusiv infarctul de miocard, hipertensiunea arteriala, boli valvulare aortice (insuficienta sau stenoza aortica severa). Simptomele insuficientei cardiace stangi sunt dispneea de efort initial apoi si in repaus, edemul pulmonar acut, tahicardia si alte tulburari de ritm, durere precordiala.

Insuficienta cardiaca dreapta reprezinta insuficienta cordului drept, avand drept cauza principala o boala pulmonara (cordul pulmonar cronic). Simptomele specifice sunt cianoza si semnele clinice ale suferinsei pulmonare la care se adauga edemele membrelor inferioare, congestia dureroasa a ficatului, cianoza extremitatilor.

Insuficienta cardiaca congestiva globala asociaza cauzele si simptoamele insuficientei cardiace stangi si drepte.