Principii generale

1. Shiatsu si stretching

SEMNIFICATIA TERAPIEI SHIATSU

In mod inconstient, de fiecare data cand un om simte o greutate, o rigiditate, o amorteala sau o durere in vreo parte a corpului, el isi freaca sau isi apasa locul respectiv cu mana. Asemenea actiuni nu sunt altceva decat niste incercari instinctive de vindecare, de ameliorare a afectiunii, originea lor pierzandu-se in negura istoriei. Un lucru este clar: ele existau cu mult inainte de aparitia medicinei. Cuvintele japoneze care inseamna tratament (teat) si stari ce ne-au scapat complet din mana (te-okur) includ, ambele, cuvantul "mana' (te), sugerand importanta terapeuticii antice a manipularii manuale. Atat masajul occidental, cat si masajul oriental, amma, in pofida faptului ca folosesc metode diferite, au la baza folosirea instinctiva a mainilor pentru a vindeca.

Amma, care isi are originea in China, dar ulterior s-a raspandit si in Japonia, a fost multa vreme practicat datorita comoditatii sale, cunoscand cea mai mare popularitate in perioada Edo (1600-1867). O data cu infuzia de cultura occidentala, din cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca urmare a deschiderii Japoniei catre lume, amma a fost in mare masura inlocuit de masajul de tip occidental.

Desi beneficiaza de origini, principii terapeutice, metode diferite si induc efecte diferite, atat amma cat si masajul au unele trasaturi comune. Amandoua utilizeaza tehnicile frecarii, tapotarii, framantarii si efleurajului, toate acestea fiind executate ritmic si rapid.

Spre deosebire de ele, metoda terapeutica japoneza numita shiatsu, asa cum a fost creata de Tokujirō Namikoshi, este, prin natura sa, linistita si calma. Shiatsu foloseste buricele degetelor si podul palmei, adica parti ale corpului carnoase si moi. Principiul sau de baza este aplicarea unei presiuni asupra suprafetei corpului, in mod treptat, de asemenea maniera incat sa patrunda in profunzimea muschilor si sa le redea supletea. Acest tip de tratament nu stimuleaza in mod exagerat muschii, si nici nu-i oboseste. El imbunatateste efectele terapeutice, trezind propriile forte naturale de refacere ale corpului.

Sistemul modern de terapie shiatsu, intemeiat pe aceste principii, stabileste acele puncte de pe suprafata corpului care sunt cele mai eficiente pentru un asemenea tratament din punctul de vedere al anatomiei si fiziologiei contemporane, elaborand totodata tehnicile manuale cele mai potrivite pentru diversele parti ale corpului.

Terapia shiatsu, al carei scop este prevenirea si tratarea bolilor, reprezinta un sistem de ameliorare a sanatatii, prin indepartarea elementelor ce provoaca oboseala, si de stimulare a fortelor naturale de refacere ale corpului, prin aplicarea presiunii cu degetele si cu mainile asupra unor anumite puncte de pe suprafata corpului.

SEMNIFICATIA STRETCHING-ULUI

Stretching-ul, care trebuie sa fie efectuat lent, fara incordare, intinde muschii cat mai mult, pentru a-i face cat mai flexibili. Desi unii oameni considera terapia prin stretching ca un tratament nou, ea se trage, ca si shiatsu, din acele comportamente umane instinctive, precum intinderea membrelor, cascatul, frecarea sau holbarea ochilor etc, dimineata la trezire. Toate aceste actiuni sunt, de fapt, niste exercitii de incalzire a muschilor si a intregului corp, efectuate in mod inconstient.

Sistemul modern de antrenament prin stretching implica mai ales miscari care intind partile mobile ale muschilor si articulatiilor. Spre deosebire de antrenamentul sportiv de incalzire, care utilizeaza ritmul rapid si destinderea, antrenamentul de stretching intinde partile corpului incet, astfel incat aceasta actiune sa se sincronizeze cu respiratia calma. O data atinsa o intindere musculara maxima, pozitia obtinuta trebuie mentinuta o anumita durata de timp. Executata corect, intinderea este extrem de eficienta si nu solicita inutil musculatura. Nefiind obositoare, ea poate fi efectuata cu succes si de oameni mai firavi, precum si de cei varstnici.

E bine, totusi, sa se evite un stretching excesiv. Desigur, multi cititori vor intelege motivul lansarii unei asemenea afirmatii atunci cand isi vor aminti ca o intindere violenta le-a produs carcei in gambe, iar un cascat neasteptat si puternic - dureri la radacina limbii sau in falca inferioara.

Exercitiile de stretching intind foarte incet muschii, care apoi sunt mentinuti in pozitia respectiva un anumit timp. Ele constituie un sistem de antrenament care mareste limitele de intindere ale muschilor si articulatiilor, dezvolta forta si rezistenta muschilor si ii ajuta sa ramana flexibili.

EFECTELE CUMULATIVE ALE TRATAMENTULUI SHIATSU

SI ALE STRETCHING-ULUI

Tratamentul shiatsu elimina rigiditatea musculara, mareste flexibilitatea, inlatura oboseala. Stretching-ul intinde muschii, imbunatateste circulatia, mareste rezistenta si flexibilitatea, fortifica organismul. Combinatia dintre cele doua metode (shiatsu si stretching) imbina efectele lor pozitive.

De regula, stretching-ul urmeaza imediat dupa shiatsu. In acest sens, tratamentul shiatsu poate fi comparat cu incalzirea, iar stretching-ul cu activitatile sportive. Angajarea intr-un sport dur si extenuant, fara suficienta incalzire duce, in mod inevitabil, la accidentari. Tot asa, efectuarea unor exercitii de stretching fara a tine seama de oboseala, de rigiditatea musculara, duce la cresterea oboselii si poate provoca vatamari fizice. Precedandu-se stretching-ul cu un tratament shiatsu complet, care confera elasticitate si elimina oboseala, se extind limitele intinderii si se fortifica muschii. Atunci cand acestia sunt flexibili si puternici, se vor imbunatati si limitele intinderii, si mobilitatea articulatiilor.

Astfel, daca vom combina cele doua metode, eficienta lor va spori. Mai mult decat atat, deoarece nici una dintre ele nu necesita mult spatiu, timp sau forta fizica, ele pot fi efectuate oricand. Utilizand cateva minute in plus, in baie sau in pat, sau oricand dispunem de putin timp liber pentru un program de shiatsu si stretching, vom inlatura oboseala, ne vom fortifica trupul si vom ramane o perioada mai indelungata sanatosi si tineri.

2. Efectele fizice ale tratamentului shiatsu Si ale stretching-ului

PIELEA

Pielea omului se altereaza o data cu scurgerea timpului; astfel, se trece de la o piele moale, rozalie, in copilarie, la una cu elasticitate viguroasa, in adolescenta, la una cu mici riduri, la maturitate, ajungandu-se pana la una brazdata de riduri adanci, la batranete. Primul pas pentru a pastra o infatisare tanara este prevenirea imbatranirii pielii.

Glandele sudoripare si cele sebacee asigura umiditatea si nutritia pielii. Glandele sudoripare asigura o evaporare constanta a apei de la suprafata pielii si, totodata, contribuie la eliminarea unor substante, ca bioxidul de carbon, si a unor elemente care provoaca oboseala, prin procesul denumit "respiratie dermica'. Totala acoperire a pielii cu asemenea substante, la fel ca si arsurile intinse pe o treime a corpului, poate duce la moarte, datorita incapacitatii corpului de a elimina substantele toxice prin procesul dermic.

Situate la radacina parului, glandele sebacee secreta o substanta uleioasa produsa din grasimea subcutanata. Ridarea pielii la batranete are loc din cauza reducerii grasimii subcutanate, astfel fiind obstructionata secretia uleioasa din glandele sebacee. Tratamentul shiatsu stimuleaza circulatia in capilarele tesutului pielii, activeaza celulele dermului si invioreaza secretia glandelor sebacee. Aceasta mentine pielea neteda, umeda si intinsa, invioreaza suprafata pielii, stimuleaza secretia glandelor sudoripare si eliminarea substantelor toxice.

Stretching-ul confera pielii elasticitate si previne ridarea. Activand functiile pielii, cele doua metode combinate maresc sensibilitatea ei si imbunatatesc astfel capacitatea de adaptare a temperaturii corpului la temperatura exterioara, prevenind frisoanele si racelile.

SISTEMUL MUSCULAR

Muschii corpului omenesc pot fi grupati in doua categorii: cei voluntari, ce pot fi controlati in mod constient, si cei involuntari, ce nu pot fi controlati. Muschii scheletici, cei care leaga oasele si controleaza pozitia si miscarea corpului, sunt formati din fibre musculare lungi, subtiri; ei sunt muschi voluntari.

Atunci cand se contracta, ei apropie cele doua oase de care sunt fixati. Desi acesti muschi intervin in diferite miscari, rolul lor principal este de flexie si extensie a articulatiilor. Muschii flexori indoaie articulatiile, iar cei extensori le indreapta, extinzandu-le. Ambele tipuri de muschi lucreaza in mod antagonic; de aceea, ei poarta denumirea de muschi antagonisti. Atunci cand un muschi se misca intr-o directie, celalalt se misca in alta. Daca lucrurile s-ar petrece altfel, ar fi imposibila extensia unei articulatii dupa ce ea a fost flexata. Muschii flexori si extensori nu sunt singurii muschi antagonisti; in aceeasi categorie intra muschii supinatori, care rasucesc incheietura mainii in afara, si cei pronatori, care o rasucesc inauntru. Chiar atunci cand nu se produce nici o miscare, muschii flexori si cei extensori lucreaza impreuna, pentru a mentine echilibrul corpului si pentru a-i permite individului sa ridice obiecte. Dat fiind faptul ca toti muschii corpului sunt in tensiune chiar atunci cand pozitia este cea de inactivitate si ca ei se relaxeaza numai in timpul somnului, devine evidenta importanta unui somn adecvat in prevenirea oboselii musculare.

Excesul de tensiune si de oboseala musculara produce rigiditatea fibrelor musculare. Aceasta, la randul sau, provoaca o nutritie insuficienta prin stagnarea circulatiei sangelui si a limfei. Pe de alta parte, un exercitiu fizic insuficient reduce metabolismul, micsorand astfel capacitatea de alimentare a tesuturilor musculare, subtiind fibrele si lipsind muschii de tonus si forta.

Tratamentul shiatsu, aplicat la suprafata, patrunde in muschi, le confera elasticitate si le imbunatateste alimentarea, stimuland circulatia sangelui si a limfei. Atunci cand sunt executate impreuna, shiatsu si stretching-ul ingroasa fibrele musculare, maresc forta de contractie, dar si mobilitatea articulatiilor si dezvolta forta si rezistenta musculara.

SCHELETUL

Calciul si alte substante nutritive ajung la coloana vertebrala si la toate oasele corpului prin canale mici, numite canale nutritive. Respectivele substante, precum si lichidele, sunt esentiale pentru sanatate. De pilda, discurile intervertebrale, formate in proportie de 80% din apa, degenereaza si se deformeaza daca aprovizionarea cu lichide si cu elemente nutritive este insuficienta.

Pentru a se preveni o asemenea degenerare, se impune stimularea circulatiei si a fluxului substantelor nutritive, ceea ce va duce la intarirea oaselor. Shiatsu si stretching-ul, cand sunt aplicate in special pe spate, produc acest efect prin dezvoltarea elasticitatii musculare, evitandu-se astfel curbarea patologica a coloanei, precum si degenerescenta discurilor intervertebrale. Mai mult, cele doua terapii accentueaza mobilitatea articulatiilor bratelor si picioarelor, previn deformarea, artrita si durerile articulare.

SISTEMUL NERVOS

Sistemul nervos, ce are ramificatii in intregul corp si conecteaza toate organele interne, poate fi divizat in sistemul nervos central si cel periferic. Sistemul nervos central, alcatuit din encefal si maduva spinarii, formeaza trunchiul principal, denumit si sistemul cerebrospinal. Sistemul periferic este alcatuit din toate organele nervoase situate in afara axului cerebrospinal. Sistemul cerebrospinal cuprinde nervii motori, care dirijeaza orice miscare, si nervii senzoriali, care sunt responsabili de sensibilitatea la durere, caldura si frig.

Nervii transmit creierului informatii privitoare la oboseala musculara. Atunci cand ei devin insensibili, informatia nu mai circula; astfel, tulburarile musculare pot fi ignorate pana cand apare un simptom obiectiv. Carceii, luxatiile, intinderile de muschi sau ruperea tendonului lui Ahile, suferite de sportivi, nu sunt accidente neprevazute, ci sunt rezultatul faptului ca muschii devin din ce in ce mai rigizi, iar nervii din ce in ce mai insensibili.

Folosindu-se in mod regulat shiatsu si stretching-ul, se obtine elasticitatea muschilor, se previne acumularea oboselii si se mentine sensibilitatea nervilor. Stimuland nervii motori, aceste metode accelereaza transmiterea informatiei la creier, actioneaza asupra muschilor scheletici si mareste unghiul de mobilitate al articulatiilor.

APARATUL CIRCULATOR

Daca in timpul muncii sau al altor activitati se mentine timp indelungat aceeasi pozitie, inseamna ca circulatia intr-o anumita parte a corpului va fi ingreunata, iar muschii din regiunea respectiva nu vor mai capata substantele nutritive necesare. In aceasta situatie, picioarele, care sunt departe de inima, se vor umfla. Cu totii am observat macar o data ca, seara, pantofii par mai stramti decat in dimineata aceleiasi zile. Explicatia este foarte simpla: intre timp, labele picioarelor s-au umflat. Circulatia se poate imbunatati prin aplicarea imediata a tehnicii shiatsu si a stretching-ului la orice parte a corpului in care muschii au avut de suferit. In cazul persoanelor sedentare, ce lucreaza in permanenta in birouri, se impune ca ele sa execute zilnic shiatsu si stretching pentru intarirea musculaturii membrelor.

APARATUL DIGESTIV

Shiatsu aplicat in regiunea abdominala regleaza functiile aparatului digestiv, imbunatateste asimilarea alimentelor si in acest fel mentine echilibrul nutritiv si mareste vitalitatea, permitand acumularea de energie in corp. Aplicat aceleiasi regiuni, stretching-ul indeparteaza stratul adipos, da elasticitate si fortifica muschii abdominali. In plus, mareste elasticitatea muschilor netezi viscerali (involuntari), imbunatatind astfel functionarea lor si prevenind caderea organelor interne, de exemplu gastroptoza.

Desigur, in afara de utilizarea celor doua metode, se recomanda si respectarea unui regim alimentar echilibrat si mestecarea completa a alimentelor. Masticatia stimuleaza secretia salivei si usureaza astfel digestia. Saliva contine un hormon numit parotina, care intarzie procesul de imbatranire.

SISTEMUL ENDOCRIN

Prin secretarea hormonilor direct in sange (care ii transporta la toate organele), sistemul endocrin mentine echilibrul chimic al corpului. Functionarea redusa a acestui sistem distruge echilibrul hormonal si duce la aparitia unor stari patologice grave.

Zona medulla oblongata, localizata in fosa cefei, situata intre osul occipital si prima vertebra cervicala, este de mare importanta - shiatsu si stretching-ul aplicate in aceasta regiune stimuleaza glanda hipofiza si ajuta la mentinerea echilibrului hormonal al corpului.

Shiatsu aplicat in zonele cervicale laterale - dreapta si stanga - intensifica functia glandei tiroide (aceasta, situata in partea anterioara a traheei, secreta hormoni ce controleaza metabolismul).

Hormonul salivar, pe care-l contine saliva, este legat de metabolismul tesutului osos si de fortificarea oaselor. Saliva este secretata de glandele parotide, submaxilare si sublinguale. Secretia acelorasi glande stimuleaza hormonii sexuali, care controleaza sistemul de reproducere. Shiatsu si stretching-ul aplicate in zona gurii si a maxilarelor influenteaza aceste glande.

Insulina, care joaca un rol important in reducerea zaharului din sange, este secretata de pancreas; functionarea defectuoasa a acestuia constituie principala cauza a diabetului. Shiatsu si stretching-ul aplicate in regiunile subscapulare dreapta si stanga influenteaza pancreasul si stimuleaza secretia insulinei.

Glandele suprarenale, situate deasupra rinichilor, sunt alcatuite din cortex si substanta medulara. Ultima influenteaza sistemul nervos simpatic, stimuleaza contractia vaselor sanguine si secreta adrenalina, in situatii de stres. Cortexul secreta cateva zeci de hormoni diferiti, care au o mare importanta pentru sistemul imunitar al corpului. La randul lor, rinichii mentin echilibrul sangelui prin indepartarea substantelor nocive din corp sub forma de urina. Shiatsu si stretching-ul aplicate in regiunea infrascapulara si in cea lombara stimuleaza activitatea glandelor suprarenale si a rinichilor, marind rezistenta musculara si mentinand echilibrul intre componentele sangelui.

Hormonii sexuali secretati de testicule si de ovare regleaza functiile de reproducere si exprimarea trasaturilor de sex masculin si feminin. Shiatsu si stretching-ul aplicate pe partea inferioara a abdomenului, pe regiunea sacrala si pe punctele Namikoshi influenteaza aceste glande, regland astfel sistemul de reproducere.

CINCI REGULI PENTRU SHIATSU SI STRETCHING

1. Relaxati-va corpul. Efectuati stretching-ul numai dupa ce muschii au devenit elastici prin aplicarea unui tratament shiatsu amanuntit.

2. Atat shiatsu, cat si stretching-ul trebuie sa fie utilizate treptat si in sincronizare cu respiratia. Nu este nevoie de actiuni violente sau excesiv de alerte.

3. Mariti eficienta tratamentului prin adaptarea fortei de apasare de tip shiatsu si a duratei pozitiilor de stretching la starea muschilor asupra carora metodele sunt aplicate. Pentru aceasta, este esentiala cunoasterea respectivelor stari.

4. Intotdeauna, trebuie sa urinati si sa aveti scaun inainte de a incepe tratamentul.

5. Tratamentul zilnic devine mai placut daca alcatuiti programe combinate de shiatsu si stretching, in functie de scopurile si necesitatile personale.

CAND NU TREBUIE SA EFECTUATI SHIATSU SI STRETCHING

1. Pe stomacul gol sau imediat dupa masa.

2. Cand aveti febra.

3. Cand aveti o leziune externa a pielii, o contuzie, o luxatie ori o fractura incomplet sudata.

4. Cand sunteti intr-o stare proasta sau de mare slabiciune.

5. Imediat dupa ce ati suferit sindromul "loviturii de bici' - fortarea, rapida si violenta, a capului pe spate, apoi in fata, cu lezarea coloanei cervicale (vezi pag. 129) in urma unui accident de circulatie.

6. Cand suferiti de inflamarea unui organ sau de ulcer.

Cand consumati alcool sau fumati.

3. Tehnicile shiatsu

FOLOSIREA MAINILOR SI A DEGETELOR

Degetul mare

Se apasa buricul degetului mare pe piele, iar celelalte patru degete lipite se sprijina usor pe corp (fig. 1). Metoda se foloseste pentru tratamentul regiunii cervicale anterioare (stanga si dreapta), al spatelui, al punctelor Namikoshi, al bratelor, al palmelor, al picioarelor si al talpii picioarelor.

Ambele degete mari

Varfurile ambelor degete mari se ating, iar cu buricele se apasa pielea. Celelalte patru degete ale fiecarei maini servesc drept sprijin usor. Presiunea este aplicata concomitent cu ambele degete mari (fig. 2). Se utilizeaza in tratarea spatelui, a picioarelor si a talpilor.

Degetele mari suprapuse

In general, degetul mare al mainii drepte se afla dedesubt, iar cel al mainii stangi deasupra, apasandu-i unghia. Celelalte patru degete ale fiecarei maini servesc drept sprijin usor. Presiunea se exercita cu ambele degete mari simultan (fig. 3). Se foloseste atunci cand este necesara o presiune mai puternica - pentru tratamentul spatelui, al picioarelor si talpilor.

Aratatorul, mijlociul si inelarul

Degetul mare serveste drept sprijin, iar buricele aratatorului, degetului mijlociu si inelarului apasa pielea (fig. 4). Se foloseste in tratamentul capului, al fetei, al regiunii cervicale laterale si posterioare, al regiunii suprascapulare, al pieptului si al abdomenului.

Palma

Degetele, impreuna cu podul palmei, se apasa pe piele (fig. 5). Se foloseste in tratamentul capului, al ochilor, al articulatiilor umarului, al spatelui si al genunchilor.

Palmele suprapuse

Tinand ambele maini indreptate in aceeasi directie, apasati pielea cu una dintre palme, iar pe cealalta asezati-o deasupra acesteia. Atunci cand o persoana utilizeaza pentru autotratament presiunea shiatsu, mainile trebuie sa fie intoarse in directii opuse. Presiunea se aplica, de fapt, cu o singura palma (fig. 6). Se foloseste in tratamentul capului si al abdomenului.

Degetele impreunate

Degetele celor doua maini sunt impreunate, astfel incat regiunile lor carpiene apasa pielea. Presiunea se exercita simultan de catre ambele maini (fig. 7). Se foloseste in tratamentul capului, al spatelui si al regiunii rinichilor (dreapta si stanga).

Degetul mare opus celorlalte degete

Buricul degetului mare se tine cu fata spre buricele celorlalte degete. Partea corpului care este tratata se apuca intre degetul mare si celelalte degete (fig. 8). Se foloseste in tratamentul bratelor, al picioarelor si al tendonului lui Ahile.

Degetul mare opus aratatorului

Procedeul seamana cu cel anterior, cu exceptia faptului ca partea corpului care este tratata se apuca intre buricul degetului mare si cel al aratatorului (fig. 9). Se foloseste in tratamentul degetelor de la mana si de la picior, si al tendonului lui Ahile.

Zona tenara

Zona tenara a palmei se apasa pe piele (fig. 10). Se foloseste in tratamentul fetei si al regiunii inghinale.

Degetul mijlociu suprapus peste aratator

Pentru a asigura stabilitatea, apasati varful degetului mijlociu peste unghia aratatorului. Celelalte degete raman lipite. Presiunea este aplicata cu varful aratatorului (fig. 11). Se utilizeaza in tratamentul fetei si al partilor laterale ale nasului.

Degetele mijlocii suprapuse

Toate degetele, cu exceptia celor mijlocii ale ambelor maini, sunt apropiate. Varful unui deget mijlociu se aseaza peste unghia celuilalt. Presiunea este aplicata cu buriccele ambelor degete (fig. 12).

Se foloseste in tratamentul zonei medulla oblongata.

MODALITATI DE APLICARE A PRESIUNII

Presiune obisnuita

Aceasta metoda, ce cunoaste utilizarea cea mai frecventa, consta in exercitarea unei presiuni ferme perpendicular pe suprafata corpului (fig. 13). Fiecare aplicare dureaza intre trei si cinci secunde. Apasarea se reduce usor inainte de a se trece la aplicarea urmatoarei presiuni. Se recomanda sa inspirati la inceputul tehnicii, cand degetul e in stare de repaus. Apoi expirati in timpul presiunii.

Presiune gradata

Presiunea se aplica in mod gradat, in trei trepte - usoara, medie si puternica, cu o pauza intre treapta a doua si a treia (fig. 14).

La inceput, treceti de la presiunea usoara la cea medie, mentinand aceasta apasare medie un anumit timp, conform indicatiilor. Apoi, fara sa ridicati varfurile degetelor de pe suprafata pielii, incetati s-o mai apasati. In sfarsit, treceti la presiunea puternica. Fiecare apasare trebuie sa dureze intre trei si sapte secunde. In anumite cazuri, chiar si durata aplicarilor este gradata: trei, cinci si sapte secunde.

Presiune sustinuta

In general, se aplica doar cu o singura palma, uneori cu amandoua, dupa ce s-a atins un anumit grad de intensitate; acest gen de presiune trebuie sa dureze intre cinci si zece secunde (fig. 15).

Presiune concentrata

In general, aceasta presiune este aplicata cu degetele mari suprapuse, deasupra unui punct de tratament shiatsu, timp de 5-7 secunde, marindu-se treptat intensitatea, pana cand se atinge un anumit nivel. In continuare, mentinandu-se degetul pe piele, presiunea este treptat micsorata si apoi aplicata din nou (fig. 16). Se repeta de mai multe ori.

Presiune aspirata

Prin aceasta tehnica speciala, degetele (ori palma), lipite de piele, sunt folosite ca sa traga, aspirand parca - de obicei spre persoana care utilizeaza tehnica shiatsu - tesuturile conjunctive dintre piele si muschi (fig. 17).

Presiune curgatoare

Acest gen de presiune se face ritmic, curgator, fie inainte si inapoi, fie la dreapta si la stanga, de la un punct la altul, utilizandu-se fie palma, fie degetele (fig. 18). Fiecare apasare dureaza intre una si doua secunde.

Vibratia

Mai multe vibratii de mica frecventa si foarte mica presiune sunt aplicate pe corpul pacientului prin asezarea usoara a degetelor (sau a palmei) pe piele si deplasarea lor lenta inainte si inapoi (fig. 19). Aceasta tehnica se caracterizeaza printr-o senzatie placuta si prin profunzimea efectelor ei.

Stimul produs de palma

Prin aceasta tehnica, in vreme ce se mentine o presiune constanta, palma lipita de piele mangaie rapid corpul de sus in jos (fig. 20). Se aplica in general pe abdomen sau pe coloana vertebrala, pentru stimularea nervilor spatelui. Tehnica se poate efectua cu o singura palma, cu palmele suprapuse sau cu o palma plasata deasupra si in unghi drept fata de cealalta.

CONTROLUL INTENSITATII

Pentru a regla intensitatea presiunii shiatsu, se impune sa cunoastem bine starea muschiului supus tratamentului. Daca vom actiona in functie de rigiditatea muschiului, vom spori eficienta tratamentului; exista deosebiri esentiale intre felurile in care muschii pot fi facuti mai elastici.

O apasare brusca si puternica asupra unor muschi foarte rigizi poate duce la efecte contrare. Daca insa vom alterna din cand in cand o presiune delicata cu una puternica, tratamentul va fi eficace.

Cu timpul, persoana care utilizeaza shiatsu va ajunge sa inteleaga modificarile ce intervin in starea muschilor. Atunci cand acestea se produc, presiunile trebuie variate, tehnicile si partile mainii utilizate in apasare urmand sa fie adecvate nevoilor momentului respectiv.

Etape ale intensitatii presiunii

Atingere. Simplul contact al pielii cu mana. Atingerea, trebuie sa dureze trei secunde pentru fiecare punct si poate fi utilizata intr-un diagnostic tactil, pentru a determina daca o parte a corpului este febrila sau rece.

Presiunea delicata. Pacientul trebuie sa aiba senzatia unei atingeri delicate a pielii. Durata acesteia trebuie sa fie de trei secunde pentru fiecare punct. Metoda este aplicata tesuturilor conjunctive, situate intre piele si muschi, si este folosita pentru a se detecta asprimea, umiditatea, rigiditatea si pentru a se determina tonusul pielii.

Presiune usoara. Ceva mai apasata decat precedenta, presiunea usoara dureaza intre trei si cinci secunde pentru fiecare punct, ajungand pana la suprafata muschiului. Astfel, ea favorizeaza marirea elasticitatii acestuia.

Presiune medie. Acest tip de presiune, mai apasata decat precedenta, dureaza intre trei si sase secunde pentru fiecare punct si detecteaza rigiditatea muschiului. Este placuta, deoarece efectele ei se simt pana in adancul muschiului.

Presiune puternica. Aceasta presiune, cea mai puternica din shiatsu, patrunde pana la partile rigide din interiorul muschiului. Poate fi dureros-agreabila, dar nu trebuie sa fie atat de tare incat sa nu fie suportata usor. Dureaza intre trei si sapte secunde pentru fiecare punct.

4. Tehnici de stretching

Inainte de a incepe stretching-ul, este necesar sa ajungeti la o armonie mentala, recurgand la o respiratie profunda si regulata. Acest lucru va va ajuta sa va relaxati muschii si va va pregati corpul pentru pozitia in care va fi efectuata intinderea.

Durata

In general, durata fiecarei pozitii de intindere variaza de la 10 pana la maximum 30 de secunde. In toate cazurile, insa, se impune sa cunoastem starea muschilor si sa adaptam durata stretching-ului la aceasta. Chiar daca indicatiile date in aceasta carte ajung, de exemplu, la cincisprezece secunde, daca muschii sunt foarte rigizi, ingreunand mentinerea unei pozitii pe aceasta durata, se poate cobori pana la treisprezece, douasprezece sau chiar zece secunde. Treptat, daca se va continua stretching-ul, muschii vor deveni mai elastici, permitand prelungirea duratei.

Pozitii

Pozitia explicata in text trebuie inteleasa foarte bine si executata corect. Corpul trebuie sa se afle intr-o pozitie corecta de echilibru, pentru a efectua exercitiile de intindere. Fortarea corpului din pozitii defectuoase de echilibru, vreme indelungata, poate provoca dereglari. Nici o pozitie de stretching in care capul este tinut in jos nu poate fi mentinuta mai mult de zece secunde.

Alternati tratamentul shiatsu cu stretching-ul

Intotdeauna trebuie sa va pregatiti muschii cu ajutorul tratamentului shiatsu inainte de a incepe exercitiile de intindere. Ulterior, se recomanda sa utilizati din nou tehnica respectiva pentru a reda elasticitatea muschilor care au devenit tensionati si rigizi datorita intinderii repetate. Apoi, stretching-ul poate continua. Alternand in acest fel tehnica shiatsu si stretching-ul, puteti preveni stresul muschilor.

Shiatsu si stretching folosite simultan

La unele parti ale corpului este posibila efectuarea intinderii o data cu aplicarea tehnicii shiatsu sau folosirea tratamentului shiatsu in timpul intinderii. De exemplu, este permis sa se efectueze flexia dorsala si flexia plantara aplicandu-se concomitent shiatsu pe partea inferioara a piciorului. Sau, intrucat ambele maini raman libere in timp ce partea de jos a piciorului se intinde, este posibila aplicarea concomitenta a tehnicii shiatsu pe spate sau pe regiunea lombara. Fiecare individ poate sa utilizeze dupa cum doreste combinatii ale celor doua metode, oprindu-se asupra acelora care sunt cele mai eficiente pentru scopurile sau nevoile sale.