Placa bacteriana dentara - factor etiologic al cariei dentare si parodontopatiilor marginale

Placa bacteriana dentara - factor etiologic al cariei dentare si parodontopatiilor marginale

Placa bacteriana - agregare bacteriana aderenta pe suprafata dintilor ce nu poate fi indepartata prin jet de apa sau simpla clatire;

este prezenta si pe suprafetele obturatiilor, aparatelor ortodontice, lucrarilor protetice conjuncte sau adjuncte;

incepe la o ora dupa periaj; acumularea maxima in 30 de zile in functie de alimentatie, igiena bucala, incongruenta dento-alveolara cu inghesuire, malpozitii dentare.

Compozitie:

70-80% bacterii;

Mycoplasme, protozoare, fungi si matricea placii dentare: celule fagocitare, produse de metabolism celular, celule epiteliale descuamate, proteine salivare si serice ce duc la remineralizare sau demineralizare.

Se diferentiaza in:

placa supragingivala: "bacterii pioniere": Streptococus Sangus, Streptococus salis, Neisseria;

placa subgingivala: flora polimorfa.

Aspect clinic

placa bacteriana poate fi observata ca un depozit de culoare alb-galbui, in special la coletul dintilor, pe fata vestibulara si/sau orala, atunci cand se acumuleaza in strat gros prin intreruperea igienei bucale mai mult de 3-4 zile;

placa bacteriana veche, cu zone de condensare minerala anorganica, se poate colora:

o       natural prin actiunea:

unor bacterii . in negru, brun, verde sau portocaliu;

unor pigmenti alimentari din cafea, ceai, nicotina;

intoxicatii cu metale grele - lizereu.

o       Artificial:

a)      solutii colorante - metode de evidentiere a placii bacteriene;

solutii fucsina bazica 0,2-0,3% (20-30 secunde) si clatire cu apa curenta 30 de secunde;

solutie albastru de metil 2%;

solutie de gentiana 1%;

solutie Lugol;

solutie hematoxilina - eozina;

solutie Dis - Plaque - coloreaza placa recenta (2-3 zile) in rosu si veche (9-18 zile) albastru. Este un colorant bifazic.

b)      Eritrozina - colorant vegetal hidrosolubil, incorporat in pasta de dinti sau sub forma de drajeuri PLACOSOR.

Alte produse tipizate: CEPLAC, REVELAN, MENTADENT se dizolva in saliva si coloreaza placa bacteriana.

Examinarea clinica se realizeaza in oglinda, atat de catre medic cat si de pacient analizand zonele colorate unde periajul a fost insuficient sau ineficient. Ex.: spatii aproximale V, O; coletul dintilor frontali inferiori; zonele ocluzale ale molarilor superiori.

Controlul se realizeaza de catre pacient la 2-3 zile initial, apoi o data pe saptamana, pana la corectarea periajului dentar.

Indici de evaluare a igienei bucale

indicele de igiena bucala IHB are 2 componente: indicele de placa si indicele de tartru.

Valoarea indicelui de placa/tartru

Prin insumarea valorilor pe 6 suprafete preselectate:

suprafetele V ale molarilor 1 superiori;

suprafetele laterale ale molarilor 1 inferiori;

suprafetele V ale IS drept si IF stang (centrali).

Valorile indicelui de placa (IP)

0 - absenta placii;

1 - placa supragingivala in 1/3 de colet;

2 - placa supragingivala in 1/3 mijlocie;

3 - placa supragingivala in 1/3 incizala (ocluzala)

Valorile indicelui de tartru (IT)

0 - absenta tartrului;

1 -tartru supragingival in 1/3 de colet;

2 - tartru supragingival in 1/3 medie;

3 - tartru supragingival in 1/3 incizala (ocluzala)

IHB IP IT (valoarea totala a indicelui de igiena bucala IHB este rezultatul insumarii IP+IT)

Exprimarea IP si IT se poate face in doua moduri.

Suprafetele dentare cu placa exprimate %→X

Nr. de suprafete cu placa/ Nr. total al suprafetelor dentare *100= X

Suprafetele dentare fara placa exprimate % →Y

Y=100-X

Reprezentarea prezentei placii bacteriene de inregistrare a acestora - diagrame O'Leary

8 7 6 5 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8

Inregistrarea IP - initial

- postoperator, ptr controlul eficient al igienei bucale

Corespunzator - suprafetele dentare cu placa < 15 %

- suprafetele dentare fara placa 85%

Indicele SILNESS si LE

Examinarea placii se realizeaza prin inspectie fara solutii colorate. Valori :

0 - absenta placii

1 - placa nu se obs cu ochiul liber decat dupa razuire cu varful rotunjit al sondei parodontometrice

2 - depozit fin, pelicular

3 - strat gros, acopera santul hingival de la marginea gingivala libera la suprafata dentara

Indicele de retentie a placii bacteriene LE

0 - absenta cariilor, tartrului sau obturatiilor cu margini neregulate in apropierea gingiei

1 - tartru supragingival, carii, obturatii cu margini neregulate

2 - tartru subgingival, obturatii cu margini neregulate

3 - tartru abundent supra si subgingival, carii profunde, obturatii cu defecte marginala mari si retentive

Indicele de placa Quigley-Hein

Se obtine dupa colorarea placii si exam fetelor V si O ; 5grade

0 - absenta placii

1 - banda discontinua de placa la marg ging

2 - banda continua subtire sub 1mm

3 - banda continua peste 1mm

4 - placa acopera 2/3 din suprafata dentara

5 - placa acopera peste 2/3 din suprafata dentara

∑ grade/nr. suprafete=IQH

Indicele POSTHADLEY-HALLEY

Se obtine dupa colorare (reper zona cervicala)

0 - absenta placii

1 - placa in 1/3 cervicala

placa in 2/3 cervicale

3 - placa peste 2/3 cervicale

Se exam fetele - V:6, 11, 26

- L:31, 36, 46

Examinarea in cadrul examenului clinic obiectiv se realizeaza prin palpare cu instrumentar specializat:

a)sonde de parodontometrie

b)sonde exploratorii

a)butonata, gradata, atraumatica, cu gradatii 3,5 5,5 8,5 11,5mm ;

b)-detectarea si localizarea tartrului si placii, cariilor subgingivale, neregularitatilor suprafetelor radiculare accesibile

- dupa detartraj ptr controlul indepartarii in totalitate al tartrului subgingival

Sonde speciale

-"rigid metal tactile sensor" - ad. pungilor parodontale si depistarea tartrului subgingival

- "flexible plastic universal explorer" ( bifurcatii alveolare, dinti inclinati, inghesuiti)

- sonde butonate, colorate 3,5-5,5mm

Manifestari bucale in intoxicatiiprofesionale

Cu plumb

In intoxicatia acuta, nu exista lizereu gingival; stomatita congestiva sau ulceroasa insoteste hipersalivatia, gust metalic, dulceag. In intoxicatia cronica, sindromul bucal insoteste: sindromul asteno-vegetativ (astenie), sindromul pseudoreumatic, sindromul vegetativ (paloare).

Sindromul bucal:- hipersalivatie

- limba saturata

- halena fetida

- lizereu saturniu: pigmentatie cenusiu albastruie pa marginea gingivala, in jurul coletului dintilor

- placi de tatuaj: pete de culoare gri cu reflexe caramizii pe mucoasa jugala, labiala, retromolara si regiunea mediana a crestei alveolare

Preventiv : periaj, tratament corect al leziunilor, tratament antiplaca bacterian, tratament antiinflamator parodontal

Cu Hg

In intoxicatie acuta: lizereu mercurial gingival - banda ingusta la nivelul festonului gingival, albastru negricios, cu reflexe violete. γ = M+PM max

In intoxicatia cronica - sindromul nemopsihic (insomnii, cefalee, polinevrita mercuriala)

-sindromul digestiv (inapetenta, greata, dureri abdominale, diaree)

-sindromul bucal (stomatita mercuriala: halena fetida, hipersalivatie, gust metalic)

Dintele - gri, incrustarea in smalt a sarurilor de Hg

- foarte frecvent edentatii intinse

NU se executa 3-4 obturatii cu amalgam Ag in aceeasi sedinta; poate aparea stomatita ulcero-necrotica insotita de adenopatie submandibulara, insuf renala acuta

NU se pastreaza in cabinet Hg in recipiente deschise, aproape de surse de caldura

NU se fumeaza cu mainile murdare de amalgam (caldura tigarii mareste evaporarea si absorbtia Hg)

NU se administreaza diuretice mercuriale, aplicari de unguente sau antiseptice cu Hg

Cu Cupru

Doza toxica: >10g

Manifestari bucale : - gingivita fungoasa

- inflamatie cronica a glandelor salivare

- coloratie bruna a smaltului

Masuri de prevenire:- vitaminoterapie

-tratament cu substante hepatice

-tratamentul leziunilor odontale

-tratamentulinflamatiilor gingivale

Educatie sanitara:-periaj

- detartraj periodic

- fluorizare

- stimulare parodontala (Gerovital)

- cure cu Edetanin