| CATEGORII DOCUMENTE |
| Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
Presbiopia
Descrierea problemei (presbiopia) pacientului din tema: definitie, descriere atat din punct de vedere optic cat si patologic.
OD : +2,00 sf
OS : +2,00 sf
DI in VA = 64 mm
Varsta : 50 ani
Sexul : F.
Presbiopia
reprezinta diminuarea puterii de acomodare a ochiului o data cu inaintarea in
varsta, mai ales la distingerea obie
Cauze
Prezbiopia este un proces normal in cadrul imbatranirii. Odata cu inaintarea in varsta cristalinul se subtiaza si isi pierde din elasticitate, iar muschii ce sustin cristalinul sunt si ei usor afetati. Aceste doua schimbari scad capacitatea de acomodare in special pentru vederea la apropiere. Insa aceste modificari apar gradat, desi poate parea ca aceasta diminuare a acomodarii survine brusc.
Simptome
Principalul simptom al prezbiopiei este vederea neclara in special in
distingerea obie
Acomodatia reprezinta un complex de fenomene ce modifica efractia oculara
pentru vederea de aproape. Amplitudinea acomodativa descreste treptat o data cu inaintarea in varsta. Acest fenomen a fost explicat pana in prezent prin teoria lui Helmolt, teorie ce implica doar muschiul ciliar. Se pare ca in fenomenul acomodatiei intervin, pe langa muschiul ciliar, alti factori cum ar fi: cristalinul, dinamica biofizica a capsulei cristaliniene, componentele elastice extracristaliniene, vitrosul, irisul. In functie de rolul acestor factori cu implicatiile lor fiziopatologice se incearca metode chirurgicale de rezolvare a prezbiopiei( reversia chirurgicala a prezbiopiei si sclerotomia ciliara antereioara) precum si controlul hipertensiunii intraoculare.
Acomodatia reprezinta un complex de fenomene senzoriale, neuromusculare si biofizice care modifica refractia oculara in scopul aducerii imaginii pe retina pentru pentru vederea de aproape. Amplitudinea acomodativa in ochiul uman descreste progresiv cu inaintarea in varsta. Prezbiopia este unul dintre cele mai precoce semne de imbatranire. Prezbiopia se manifesta la ochii emetropi in jurul varstei de 40-45 ani si trebuie acceptata ca un fenomen natural de "imbatranire" al ochiului. Ea nu este o boala si prin urmare nu poate fii prevenita. Pana in prezent prezbiopia a fost explicata prin ipoteza Helmholz privind acomodatia si modoficarile ei. Aceasta se bazeaza te teoria actiunii indirecte a unor muschi. Astfel, ea sustine ca la vederea la distanta muschiul ciliar este relaxat iar zonula cristalinului este sub tensiune. Cand ochiul acomodeaza, muschiul ciliar se contracta si tensiunea in zonula scade fapt care permite capsulei cristaliniene, elastice, sa se contracte determinand o scadere a diametrului ecuatorial si a razelor de curbura anterioara si posterioara ale lentilei cu o crestere a grosimii centrale. Conform acestei ipoteze prezbiopia este deci un proces legat de varsta ce ar putea fi reversibil numai prin schimbarea elasticitatii cristalinului sau a capsulei sale.
Fiziopatologia prezbiopiei nu este pe deplin cunoscuta. Ceea ce se stie sigur este ca odata cu inaintarea in varsta fiecare componenta a aparatului acomodativ se modifica, schimbari care duc la scaderea progresiva a amplitudinii acomodative.
contractie a muschiului ciliar odata cu inaintarea in varsta. Dar pierderea amplitudinii acomodative incepe aproximativ in a doua decada a vietii, iar dezvoltarea musculara atinge apogeul la aceasta varsta. Pe de alta parte studiul histologic al muschiului arata o pierdere a fibrelor si inlocuirea lor cu tesut hialin la persoanele varstnice, dar scaderea amplitudinii acomodative incepe la o varsta mult mai tanara cand fibrele musculare apar histologic nemodificate. Diminuarea , pana la pierderea excursiilor muschiului ciliar pot fi implicate in diminuarea amplitudinii acomodative.
Cristalinul: relatia dintre grosimea cristalinului,. Micsorarea camerei anterioare
si acomodatie nu a fost inca determinata. Teoria clasica, care atribuie prezbiopia "sclerozei" crstalinului nu satisface intelegerea biofizica a fenomenului, astfel incat conceptul actual sustine scadere elasticitatii capsulei anterioare. Cresterea continua a cristalinului poate duce la modificarea pozitiei dintre cristalin, zonula si corpul ciliar; cresterea ecuatorului cristalinului reduce spatiul dintre cristalin si corpul ciliar si schimba pozitia geometrica a insertiei zonulare la nivelul ecuatorului capsulei cristaliniene.
Componentele elastice cristaliniene: tesutul elastic din membrana Bruch prin
care adera posterior muschiul ciliar la sclera sufera modificari odata cu inaintarea in varsta in sensul scaderii elasticitatii sale, astfel devine rigin si mulchiul ciliar nu se va mai putea deplasa inainte in timpul contractiei. Alte ipoteze sustin ca tesutul elstic extracristalinian posterior devine din contra mai flasc si prin contractia lui deplasarea anterioara este mai redusa.
Dinamica biofizica a capsulei cristaliniene este complexa si incomplet
cunoscuta, substanta cristaliniana are insa propria ei elasticitate care poate contribui la mentinerea formei cristaliniene independent de capsula.
Vitrosul: este un suport mecanic al cristalionului in scopul mentinerii fetei
posterioare intr-o forma neschimbata. Alte pareri sustin rolul activ al vitrosului, de compresie a periferiei cristalinului atunci caand muschiul ciliar este contractat. Cu varsta, vitrosul devine, progresiv, mult mai lichid aceasta putand afecta rolul lui activ in acomodatie si astfel devine un element important in fiyiopatologia prezbiopiei.
Rolul irisului: a fost demonstrat doar pe animalele de experienta, sfincterul
irian situat pe cristalinul bombat impinge inainte si in interior corpul ciliar conferindu-l muschiului forta maxima de contractie astfel incat, cresterea bombarii cristalinului duce la cresterea puterii de acomodatie. Influenta irisului uman asupra acomodatiei nu a putut fi descrisa.
Noile concepte privind acomodatia au ca punc de plecare studiul fiziologiei
musculare si ceea ce este binecunoscut pana acum: forta pe care atat muschii netezi cat si cei striati o pot dezvolta in timpul contractiei este direct proportionala cu lungimea lor. Toate tesuturile derivate din ectoderm, cum este si cristalinul, cresc cu o rata constanta in tot timpul vietii. Cristalinul isi mareste diametrul ecuatorial cu aproximativ 0,002mm/an. Cu exceptia miopiei progresive, dimensiunea membranei sclerale nu se mai modifica dupa varsta de 13 ani.
2. Metode si mijloace de testare: descrierea testelor optometrice recomandate cazului din tema.
Boala poate fi diagnosticata printr-un control obisnuit. Medicul oftalmolog (optometristul)
va testa acuitatea vizuala puterea refra
Testele folosite pentru compensarea in vedereea aproape sunt:
skiascopia aproape fara lectura si cu lectura;
Scop: Evaluarea capacitatii de punere la punct pe obiecte apropiate.
Material utilizat
Skiascop.
Tinta in T pentru aproape (Vb=1 si Vb=0,5) cu litere si figuri.
Foropter (refractor) sau trusa de testare subiectiva.
Rigla de skiascopie.
Mod de lucru.
Se aseaza tinta la distanta de 0,5 m de subiect. In foropter se gaseste pozitia gasita pentru distanta. Skiascopul este asezat in acelasi plan cu tinta. Se cere subiectului sa numere literele de pe tinta. Se mareste puterea convexa pentru a se obtine miscare contra a reflexului retinian in toate meridianele. Se micsoreaza progresiv puterea convexa pana la neutralizare intr-o sectiune apoi in cealalta sectiune principala.
Notare:
Puterile totale gasite se inregistreaza cu adaugirea cuvantului 'GROS'. Acomodarea este afectata de efortul de convergenta. Cu cat exoforia este mai mare cu atat efortul de convergenta va fi mai mare si deci efortul de acomodare. Pentru a elimina aceasta influenta se calculeaza valoarea NET
Nr. 5 NET = Nr. 5 GROS - Lag.
Daca amplitudinea de acomodare este mai mica de 5 dpt. se foloseste relatia:
Amplitudinea de acomodare
Corectia Lag se alege din tabel.
Se noteaza valoarea calculata: Nr.5 NET
|
Exoforie (pdpt) |
Lag (dpt) |
EXOFORIE (PDPT) |
Lag (dpt) |
|
peste15 |
Daca 5 NET > Nr.4 in valoare algebrica, se claseaza [sup]; daca este mai mic se claseaza [inf].
Rezultat:Neutralizarea ambelor axe are loc la :
+1.00dpt OD si
+1.00dpt OS
Puteri totale:
OD:+2.5sf =+0.75cyl ax90˚
OS:+2.5sf =+0.75cyl ax90˚
Net OD:+2.5-1=1.50
OS:+2.5-1=1.50
Corectie:AO:+1,00dpt
variatii dioptrice aproape opticale;
stabilirea centrului variatiilor diptrice;
tesul bicrom aproape;
testul cu cilindrii incrucisati aproape
Cilindrii in cruce in vedere monoculara aproape.
Scop: Determinarea compensarii in vedere disociata folosind cilindrul in cruce.
Material:
Foropter cu prisme variabile si cilindrii in cruce sau trusa oftalmologica, diasporametru si cilindrii in cruce de 0,5 pdpt. si 0,25 pdpt., prisme de 3 pdpt.
Tinta cruce cu linii paralele verticale si orizontale
Mod de lucru:
Tinta cruce este asezata la 0,4 m de subiect.
In fata ochilor se aseaza compensarea gasita cu testul nr.7.
Iluminarea ambianta redusa.
(Se obtureaza ochiul stang).
Se disociaza pe verticala vederea binoculara asezand in fata ochiului drept o prisma de 3 pdpt. baza jos si in fata ochiului stang o prisma de 3 pdpt. baza sus sau punand in fata ochiului stang o prisma de 6 pdpt. [B.S].
Subiectul vede doua imagini ale crucii.
Se intreaba subiectul daca in imaginea superioara (ochiul drept) liniile verticale si orizontale par la fel de negre si distincte. Daca nu sunt se egaleaza daca este posibil cu lentile cilindrice.
Se repeta operatia pentru ochiul stang.
Se aseaza in fata celor doi ochi cilindri incrucisati cu axele la 90 si se mareste puterea sferica convexa sau se reduce puterea sferica concava pentru ca liniile verticale in cele doua imagini sa fie mai negre ca cele orizontale.
Se atrage atentia subiectului asupra imaginii superioare (ochiul drept) si se reduce puterea sferica convexa, sau se mareste puterea sferica concava pana ce liniile tintei par la fel.
Se repeta operatiunea pentru ochiul stang.
Daca aditia in fata unui ochi este mai mare ca la celalalt se repeta operatiile pentru a fi sigur de rezultat.
Daca liniile nu pot fi facute egale, se pastreaza lentila care face ca verticalele sa ramana putin mai negre ca orizontalele.
Varianta de mod de lucru:
Se obtureaza un ochi, de exemplu, ochiul stang. Se mareste puterea convexa (sau se micsoreaza puterea concava) in mod egal la cei doi ochi pana ce verticalele sunt distinct mai negre. In fata ambilor ochi se aseaza cil X +0,5 = -1 la 90 .
Se reduce puterea convexa pana se obtine egalitate de netitate (se mareste puterea concava).
Se obtureaza ochiul drept si se repeta operatiunile pentru ochiul stang.
Daca aditia in fata unui ochi este mai mare ca la celalalt se repeta operatiunile pentru a fi siguri de rezultat. Daca egalitatea nu este posibila verticala este preferata.
Notare Se noteaza rezultatele cu adaugirea [Brut].
Rezultat: Pacientul raporteaza egalitate de claritate intre vertical si orizontal la od,dar os cu un adaos de +0.25sf
OD:sf;+1.25=cil+0.5 ax90
OS:sf+1.00=cil+0.5 ax90
Cilindru in cruce binoculara (test cu fuziune) in vedere aproape.
Scop: Evaluarea compensarii cilindrice.
Material:
Ca la testul 14A
Mod de lucru:
Aceeasi iluminare ca la 14A ; aceeasi tinta la 40 cm.
Se indeparteaza prismele disociatoare si se lasa in fata ochilor compensarile stabilite la 14A.
Daca nu este fuziune ea va trebui stimulata; se va nota modul cum a fost stimulata si faptul ca a fost necesar.
Se intreaba subiectul daca vede mai net verticalele sau orizontalele.
Daca orizontalele par mai negre, se mareste puterea in sens pozitiv pana ce verticalele apar mai negre. Apoi se duce puterea pozitiva pana la egalitatea nuantelor. Daca egalitatea nu este realizabila se lasa compensarea care face orizontalele putin mai negre. Daca verticalele raman mai negre cu compensare de baza (Nr.7) se reduce puterea convexa pana ce apar putin mai negre liniile orizontale.
Notare: Se noteaza compensarile. [BRUT cil X bino]
Rezultat: Cilindrul ramane acealsi dar la fuziune puterea sferica la os se mareste cu +0.25
OD:sf+1.25=cil+0.50 ax90
OS:sf+1.25=cil+0.50 ax90
Metode si mijloace de ameliorare: descriere
In mod normal prezbiopia poate fi core
Daca
prezbioepia se suprapune la o persoana care deja foloseste ochelari pentru
apropiere, distanta sau astigmatism este nevoie de o noua reteta.
Se recomanda folosirea unor lentile bifocale, in care parte
superioara a lentilei este pentru vederea la distanta si
partea inferioara pentru vederea la aproape. Alte optiuni sunt lentilele
trifocale si progresive, care core
Teoria corectiei pentru a compensa insuficienta acomodatiei ce este necesara in vederea la aproape, se utilizeaza o lentila convexa. Cu alte cuvinte, o lentila convexa este utilizata pentru a putea aduce punctul proximum intr-un ochi in care vederea clara poate fi obisnuita, dar nu pentru mult timp, sau intr-un ochi in care punctul proximum este situat la distanta. Aceasta teorie a corectiei poate fi exprimata ca: "(+)+(+)=(+)". O lentila convexa folosita pentru a compensa insuficienta acomodatiei este numita lentila "de aditie" sau lentila "add".
Obiectivul aditiei:
Odata cu inaintarea in varsta, prin cresterea normala in dimensiuni a cristalinului aceasta forta scade prin scaderea distantei efective a muschiului ciliar reducand eliminarea umorii apoase si cresterea incidentei glaucomului primar cu unghi deschis. Noua ipoteza fiziopatologica privind acomodatia conduce la un nou tratament, chirurgical, al prezbiopiei. De asemenea ofera o posibila cale de intelegere a hipertensiunii oculare si de tratament al glaucomului primar cu unghi deschis. In functie de starea anterioara a ochiului, daca a existat sau nu un viciu de refractie se prescriu ochelari pentru citit, bifocali, trifocali, progresivi sau lentile de contact.
4. Consecintele necorectiei: descrierea consecintelor necorectari defectului de vedere depistat, avantajele si dezavantajele acestei necorectii.
Vederea de aproape se inrautateste dat prezbiopiei
in jurul varstei de 45 ani. Pana la 60 ani ochii isi vor pierde
capacitatea de acomodare in mod continuu necesitand schimbarea dioptriilor
ochelarilor sau a lentilelor de conta
Prezbiopia
este o afectiune in care vederea de
aproape este afe
"pot vedea de aproape, dar nu pentru mult timp" si "nu vad la aproape".
Simptomele subiective ale przbiopiei includ:
Punctul proximum este punctul in care vederea clara este atinsa cu maximum de acomodatie sau cel mai apropiat punct in care vederea este clara folosind refractia dinamica.
Intervalul vederii clare reprezinta profunzimea vederii clare. La un ochi emetrop, intervalul vederii clare este de la punctul remotum(situat la infinit) la punctul proximum. La un ochi hipermetrop, din cauza faptului ca punctul remotum este situat in spatele ochiului vederea clara nu este obisnuita decat atunci cand hipermetropia este intrecuta de efortul acomodativ. In cayul hipermetropiei usoare intrevalul vederii clare este de la infinit datorita puterii acomodative, la punctul proximum utilizand puterea acomodativa reziduala.
5. Tipul compensarii: modurile de corectie si de ameliorare a problemei vizuale: lentile aeriene, lentile de contact, operatii.
Descresterea abilitatilor de acomodare in corelatie cu timpul devine evidenta dupa
varsta
de 40 de ani. Aceasta afectiune, cauzata de imbatranirea
ochilor, se numeste presbiopie. Problema
apare la nivelul cristalinului.
Moleculele tinere care
formeaza fibre pe medianul cristalinului se gasesc pe suprafata
globului ocular. Imbatranind, aceste fibre se adancesc in bulbul ochiului
suprapunandu-se. Sub presiune isi pierd
elasticitatea, formand mai apoi nucleul rigid al lentilei. Acest nucleu devine
tot mai mare, si - cu timpul - si lentila devine mai groasa.
Urmarea acestui proces
fiziologic este descresterea abilitatii de acomodare, proces
care, de fapt incepe inca din perioada post-natala, dar cauzeaza
afectiuni notabile doar de la varsta de 40-50 de ani, cand se
evidentiaza.
La copii lentila se poate
acomoda cu circa 14 dioptrii, adica punctul de apropiere se situeaza
la 7 centimetri, insa la varsta de 45 de ani doar cu 4 dioptrii, iar la 60
de ani acomodarea poate fi de numai de o dioptrie.
Acest lucru nu inseamna ca
ochiul poate sa mentina nivelul de acomodare amintit timp
indelungat. Pentru citirea constanta si comoda de la 33
centimetri, in loc de minimul de 3 dioptrii este nevoie de acomodare a 4-5
dioptrii.
Problema persoanei bolnave
de presbiopie este ca nu mai poate efectua activitati apropiate
ochiului la distanta obisnuita, mai ales in conditii de
iluminat precar, dar vede bine la distante mai mari, daca este
emmetropic.
Acesti pacienti pot
acuza si dureri de cap, care pot aparea dupa efectuarea unor
activitati apropiate ochilor.
In aceste cazuri lipsa
abilitatii de acomodare se corecteaza cu sticla
convexa. De obicei dupa varsta de 40 de ani, pentru citirea de la 33
de cm, se adauga pentru corectia de distanta
urmatoarele sticle convexe:
45 ani + 1,0 D
50 ani + 1,5 D
55 ani + 2,0 D
60 ani + 2,5 D
65 ani + 3,0 D
Pentru activitatile
apropiate se prescriu sticle mai puternice, iar pentru activitatile
mai indepartate se prescriu unele mai slabe.
Ca urmare, presbiopia
reprezinta descresterea fiziologica a abilitatii de
acomodare in functie de varsta, dar poate aparea si
dereglarea maladiva a capacitatii de acomodare.
Posibilitatile de tratare terapeutica a presbiopiei
lentila
de contact
- picaturi pentru contractarea pupilei (se administreaza rar /
creste claritatea si
adancimea
vederii)
- rezolvari chirurgicale
procedura chirurgicala monovision refractiva / in cazul in care
vederea monovision functioneaza deja cu lentila de contact
- operatii de schimbare a
pozitiei corpus ciliare / dimensiunea lentilei creste, zonula ar
functiona = se implanteaza material plastic elastic, cara fi pus in
functiune de zonule
- implantarea unei lentile
artificiale cu rol multifocalizator.
Corectarea cu ochelari
Sticla bifocala are functia de a face ca pacinetul presbiopic
sa nu isi schimbe incontinuu ochelarii.
Corectia de apropiere
se afla in partea de jos a sticlei intrucat pentru a citi sau a privi in
apropiere ne uitam in jos; in partea mijlocie si partea de sus se
afla corectia de indepartare.
Este deranjanta linia de
intalnire dintre cele doua corectii, si faptul ca
purtatorul acestor ochelari vede clar doar la distanta de 33 cm sau
in departare. Cu ochelarii bifocali, insa, vederea nu ii va fi
clara in perimetrul situat intre 5 metri si cei 33 cm.
In cazul sticlelor
progresive, intre corectia de departare si corectia de
aproape se afla o zona de modulatie, in care - de jos in sus,
treptat - se inteteste puterea de corectie a sticlei. Cu
acesti ochelari si cu miscari reflexive ale capului
purtatorul va vedea la fel de bine la orice distanta. (Inainte
de prescriere se masoara distanta apropiata si
intepartata a pupilei.)
Lentila de contact si ochelarii de citit
Corectia de indepartare
cu lentila de contact, corectia presbioptica cu ochelari de
citit.
Corectat cu lentila de
contact pacientul devine emmetrop. Dupa aceasta va primi corectia
finala, cu ochelarii. De obicei se utilizeaza la presbiopii care au
folosit in prealabil lentile de contact.
Corectii presbiopice cu lentile de contact
-aplicatie
monovision,
-aplicatie monovision modificata,
-aplicatie lentila de contact bifocala-multifocala.
Astazi mai mult de 1
milion de oameni poarta lentile de contact multifocale.
Pentru cei care
aplica lentile de contact provocarea epocii consta in aplicarea lentilelor
multifocale, si in aplicarea lentilelor de contact dupa operatii
refractive.
Corectia monovision
Ochiul dominant se
corecteaza pentru indepartare, iar celalalt ochi se
corecteaza pentru apropiere. Vederea in spatiu se va reduce.
Predecesorul este monoclul.
Definirea ochiului dominant:
Procedura
de identificare a "ochiului vazator" (cu care ochi vedem?) Vom pune
pacientul sa priveasca in departare un obiect, pacientul imitand
cu degetele ochelarii; mai apoi va privi doar cu un ochi, apoi cu
celalalt. Obiectul va fi vazut doar cu unul dintre ochi acesta fiind
ochiul vazator, sau ochiul prim.
Procedura de acceptare a
nivelului de vedere:
Daca asezam
in fata unuia, mai apoi in fata celuilalt ochi o dioptrie de +1,5,
si ii vom cere pacientului sa priveasca in departare,
ochiul secund va fi cel cu care privirea prin dioptrie va fi mai putin
deranjanta.
Procedura greselii de
refractie:
Cercetam cu un ochi
viziunea de baza. Ochiul cu coeficientul de viziune mai slab este ochiul
secundar.
Procedura nevoii de vedere:
Daca pacientul are, in
timpul muncii, calculatorul in partea stanga, vom prescrie pentru ochiul
stang o dioptrie de citit, iar pentru ochiul drept corectie de
departare.
Monovision modificat
Pe unul dintre ochi se
aplica lentila de contact bifocala, pe celalalt
corectie de departare, sau mai rar corectie de apropiere.
Poate fi necesar atunci cand
pacientul ar dori monovision, insa isi considera slaba
claritatea vederii de apropiere sau in departare.
Lentile de contact bifocale
In
legatura cu aplicarea lentilei corneale folosita la presbiopie
putem deosebi doua proceduri:
-sistemul simultan sau bivizual,
-sistemul alternator, sau de schimbare.
Lentile simultane bifocale
Aceste lentile fac
posibila in acelasi timp, vederea in plan apropiat si
indepartat.
Lentila permite ca
creierului uman sa se concentreze asupra imaginii corecte atunci cand este
nevoie. Pentru ca acest lucru sa se intample, este important ca lentila
sa fie centrata corect pe ochi, pentru ca si vederea de aproape
si cea de in departare sa fie accesibila in mod egal
si fara distorsiuni.
Care pacient poate purta lentile simultane bifocale?
- pleoapa de jos poate fi sub limbusul de jos,
pentru ca nu este necesara miscarea lentilei pentru vederea
clara.
- lentila trebuie sa se aplice pe mijlocul
corneei.
- si obiectele pot fi la
inaltimea ochilor, deoarece vederea de aproape este asigurata
din toate directiile.
- acest tip de lentila este
ideal pentru cei ce doresc sa vada mai ales la distante medii.
Lentile bifocale alternatoare
Cu aceste lentile vederea de aproape
si in departare este asigurata prin diferite segmente.
Acest tip de lentila se
orienteaza dupa miscarea cristalinului, astfel incat in
fata pulilei sa se afle segmentul de lentila optimal.
In cazul obisnuit
segmentul de vedere apropiata se afla in dreptul pupilei sau sub
nivelul acesteia, pentru a nu deranja vederea in departare.
Cand, insa, pacientul
priveste in apropiere, bulbul ochiului se misca in jos, deci
pleoapa de jos misca incet in sus lentila, asigurand in acest fel
vederea in apropiere.
Poate purta pacientul lentile alternatoare bifocale?
- pleoapa de jos va fi la nivelul
limbusului de jos, sau deasupra acestuia, pentru ca miscarea sa
aiba loc.
- pleoapele de jos si de sus
trebuie sa aiba o tonicitate buna, ca sa poata
directiona lentila la locul potrivit.
- aceste lentile sunt potrivite mai
ales celor care au nevoie neaparat de vederea in apropiere si in
departare.
-obiectele apropiate vor fi sub
nivelul ochilor, deoarece in cazul in care pacientul priveste drept
inainte, va fi utilizat segmentul de vedere in departare.
- lentilele alternatoare bifocale se
aplica cu succes acelor pacienti care au nevoie de dioptrii mai
puternice.
Dintre cele doua proceduri se alege cea care se potriveste conditiei anatomice, si are efect mai bun in privinta vederii optice de aproape.
Cunostinte speciale in
legatura cu pacientul presbiop. Pentru ca pacientul nostru sa devina
un bun purtator de lentile multifocale, este nevoie de prezentarea
cunostintelor speciale asupra presbiopilor, explicatia si
demonstratia acestor cunostinte.
Lentilele de contact care
contin dioptrii pentru aproape sau departare diferite sunt cu mult
mai complicate, in plan optic si technologic, decat lentilele ochelarilor
bifocali sau multifocali. Motivul principal este ca lentila de contact se
misca impreuna cu ochiul. Ca urmare, lentila de contact
ofera un spatiu de vedere mai larg, libertate de privire mai ampla,
dar pretul acestui lucru este claritatea vederii putin mai
scazuta decat o ofera ochelarii.
In anumite situatii
pacientii folosesc ochelari, iar in alte cazuri neajunsurile ochelarilor
sunt indepartate cu ajutorul lentilelor de contact. Aceasta abordare
este un raspuns normal si acceptabil la provocarile strarii
de presbiopitate.
Cateva situatii specifice
in care senzatia de vedere oferita de lentilele multifocale este mai
putin clara, sau diferita decat in cazul ochelarilor:
conditii de iluminat slabe (semiobscuritate), situatii cu
vizibilitate scazuta (ceata, ploaie), sursa de lumina
intens concentrata (farul unui autoturism intr-o strada
ingusta).
Chiar si modificarea
minora a puterii de corectie a lentilei multifocale poate duce la
schimbari semnificative in calitatea vederii. Aceste personalizari
pot fi efectuate concomitent cu folosirea lentilelor in mediul normal, in
ambianta obisnuita pacientului. In perioada de introducere este
important ca pacientul sa fie motivat de speranta ca
modificarile ulterioare ii pot aduce imbunatatirea vederii.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4071
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
