REPARATIA TISULARA

REPARATIA TISULARA

Are 3 etape ,indiferent de nat.tesutului: ETAPA DE FIBROPLAZIE, ANGIOGENEZA, ETAPA DE REMODELARE CICATRICIALA

1) ETAPA DE FIBROPLAZIE se real. sub actiunea fibroblastilor, in conditii normale fibroblastii intervin in permanentul turn-over al tes.conj.din matri cea extreacelulara prin 2 procese :

recunosc si degradeaza tes. Conj.imbatranit,cu ajutorul enzimelor proteolitice

- sintetizeaza atat componenta amorfa a tes. Conj.,cat si pe cea fibrilara (fb. de colagen,reticulina,elstina)

In conditii patologice fibroblastii au rolul de a reconstrui matricea extracelulara, puternic afectata de actiunea ag.etiologic se desfasoara in 3 faze:

1)migrarea fibroblastilor din ariile tisulare vacine, sanatoase in centrul focarului: se desfasoara intr-un ciclu ,prin aceleasi mecanisme ca si cele de migrare ale fagocitelor (emitere de pseudopode/fixarea psedopodelor de tri si tetra peptidele din str.tes.conj,si anume:Arg-Asp-Gly ;Arg-Asp-Gly-Ser fixarea pseudopodelor se face prin intermediul receptorilor VLA4,prezenti si pe mb.fibroblastelor)

2)activarea completa si proliferarea acestor fibroblasti

3)sintaza componenetei amorfe si fibrilare ale tes. Conjunctiv. Fibroblastii sunt atrasi si activati partial atat de factori nespecifici (fragmente denaturate de tes. Conjunctiv din focar),dar si de factori specifici, ca IL1,TNF sau FGF(fibroblastic growth factor-eliberat de macrofage),PDGF (elibarat de cel. endoteliale). Papana la marginea focarului inflamator, fibroblastele migreaza usor datorita existentei de tesut conjunctiv normal, ce ofera ,din abundenta situsuri de agatare pt.pseudopode.

In focar, unde tes. Conj este fragmentat,dispersat datorita edemului inflamator,nu mai exista suport de migrare corespunzatoare =>fibroblastii se vor opri la marginea focarului,unde sub actiunea factorilor mentoinati se activeaza metabolic mai puternic =>incep sa produca o matrice = matrice de migrare,cu care se incojoara (este un rudiment de tes.conj.ce ofera suport de fixare) =>vor migra pe aceasta matrice,pana la marginea ei,unde nemaiavand suport de fixare ,vor elabora din nou o matrice de migrare,s.a.m.d. pana ajung in centrul focarului

Odata ajunse in centrul focarului,sub actiunea TGFb (transforming growth factor b) isi deginitiveaza activitatea si incepe sasecrete colagenu =>incepe maturarea matricei de migrare,ce se desfosoara in sens invers (de la centru spre periferie). La inceput colagenul nou format este avascular = tesut de granulatie imatur.

Formarea colagenului mai este fav. De faptul ca in focar au foct inactivate enzimele proteolitice,provenite din lizozomi,prin antiproteaze.

Daca colagenul se sintetizeaza in cantitate > decat este necesar => fibroza zonei respective

Acest lucru este impiedicat, deoarece din fibroblastii activati se elibereaza mici cantitati de colagenaza ce inhiba elibararea de TGFb

2)ANGIOGENEZA Presupune o neovascularizatie in focar. Tesutul conjunctiv nou format capata vase = tesut de granulatie matur.Neovasc.pornestede la niv. Cel. endoteliale indemna,vecine focarului.Acestea sunt activate metabolic sub actiunea unor citokine (IL 1,TNF ),dar si sub actiunea unor GF (TGFb ,VEGF-vascular endotelial growth factor ).

Prin activare acestea uncep sa produca procolagenaza,ce actioneaza asupra plasminogenului,transformandu-l local in plasmina, care la randul ei transforma porcalagenaza in calagenaza activa, care lizeaza mb.bazala a capilarilui, cu formarea unor mici fenestratii prin care cel. endoteliale emit pseudopode spre tesut.

Celulele endot.activate sunt atrase catre focar,ele migrand sub actiunea GF-lor (FGF,PD-ECGF plaquet derived endotelial growth factor),prin emiterea de pseudopode si fixarea lor pe situsurile corespunzatoare de pe tes. Nou format => cordoane de celule endoteliale care converg catre centrul focarului;ulterior aceste cordoane se transforma in str. tubulare prin 2 procese: vacuolizarea celulelor endoteliale apoptoza cel. endoteliale din centrul acestor cordoane.

3)REMODELAREA CICATRICIALA: Odata cu activarea completa a fibroblastilor ce au invadat focarul, acestia devin mai subtiri,mai efilati, le scade RE si ap.Golgi,in schimb le creste sinteza de actina si miozina =>se transforma in miofibroblasti

Miofibroblastii activi au capacitate contractila=>contractia lor det. Contractia tes.conj nou format ,de care sunt fixati =>astfel rana se inchide treptat si astfel vindecarea =densitatea tesutului reparat se apropie de densitatea normala.

ETAPE SUPLIMENTARE: PT. TESUTURILE CU STRAT EPITELIAL:

Etapa de refacere epiteliala-cel. epiteliala lazata elibereaza EGF ce stimuleaza si activeaza cel. epiteliale vecine ,ce incep sa prolifereze.

REFACEREA CEL.SOMATICE SPECIFICE UNUI TESUT:

Refacerea parenchimului hepatic-prin elibararea HGF ce activeaza hepatocitele vecine => proliferare => regenerare.